Paris orașul îndrăgostiţilor şi al luminii versus infecţia actuală

Sigur că Oraşul Luminilor este uimitor pentru un gură-cască român, american sau japonez. Sigur că viaţa la Paris este foarte scumpă şi rafinată, dar totodată nu ai putea crede niciodată că în Paris siguranţa turistului dar şi a localnicului este zero. Zero barat. De ce? Pentru că peste tot în jurul marilor obiective turistice apar hoţii de buzunare, precum şi prăduitorii dar şi tăinuitorii. Aceste entităţi cu chip de om mişună precum viermii într-un hoit de cal şi otrăvesc tot ce ar fi firesc să aducă bucurie pentru amărâtul de turist care a venit la Paris să caşte ochii la vestigiile trecutului glorios al Franţei ori la locaţiile romantice vestite. O clipă de neatenţie, doar o fracţiune de secundă şi îţi vor fura bagajele, cardurile, id-ul dar şi banii.

Că vei călători la Versailles sau că vei merge la Luvru ori prin metroul parizian, este necesar să ai o foarte mare grijă de bunurile tale, altminteri te vei expune unei mari nenorociri administrative ori poate şi mai grav. Vei ajunge să umbli pe la poliţie ori pe la ambasade şi vei intra într-o foarte lungă şi complicată procedură de identificare şi, dacă nu ai un ajutor, pe cineva care să îţi trimită bani, acte sau sprijin administrativ, vei intra într un blocaj total din care nu te va scoate nimeni (pe cei de la ambasada noastră îi doare în cot de tine), pentru că în Franţa fiecare pas costă mulţi, foarte mulţi bani. Hoţii de buzunare (în principal români degeneraţi, rromi şi magrebieni dar şi asiatici) mişună peste tot ca o maree otrăvită, care produce peste tot dezolare şi suferinţă de nedescris grupurilor de turişti fie ei englezi, americani, români sau japonezi.

Eu cred că autorităţile locale se sforţează din greu să stăvilească valul de infracţionalitate din Paris, dar eforturile poliţiei naţionale franceze de a aborda acest fenomen generalizat deja în Oraşul Îndrăgostiţilor (de furturi) sunt puse într-o mare dilemă: să-i aresteze pe aceşti ultracunoscuţi criminali simpatici, care provin în principal din România, Veselul Orient şi din Exotica Africa sau să le respecte acestor „năpăstuiţi înlăcrimaţi” ai sorţii „drepturile omului”şi prezumţia de nevinovăţie (susţinută de sute de camere video care îi surprind clar în exerciţiul „supravieţuirii” zilnice) şi astfel să închidă încă o dată ochii zeiţei legate deja la ochi, pentru a lăsa să prospere şi mica lor industrie financiară care recoltează zeci și sute de mii de eurodolari pe zi. Pentru că dacă îi vor sălta, aceşti „domni” vor urla cât îi ţin bojocii că sunt discriminaţi, că nu li se respectă drepturile, că au o viaţă grea, copii mulţi şi că nu au ce mânca. Mon Dieu! Prin comparaţie, poţi observa la fiecare colţ de stradă că nu există muzeu sau locaţie unde să nu se facă controlul antiterorist cu poliţişti şi jandarmi duri şi plini de energie care se uită urât la tine, turistul (că de, poate eşti vreun terorist, dar firesc şi cumva incorect politic, se uită foarte frumos şi seducător la colegele lor de tură pe care le dezbracă din priviri), cu câini fioroşi super antrenaţi şi dube sinistre ascunse după fiecare colţ de stradă, dar nimeni din această armada nu acţionează să stârpească această plagă spurcată a hoţilor care le cariază încet şi sigur societatea.

Cu siguranţă Parisul s-a urâţit, s-a schimonosit şi în final a ajuns un loc al groazei, hidos şi nesigur, populat foarte corect politic, printre alţii şi cu cetăţeni francezi la a treia generaţie precum şi cu emigranţi care vor bani fară muncă, ţipând şi urlând pe stradă. Nici gând de eleganţa tradiţională, de brânzeturi şi vinuri alese (apropo, nu este chiar aşa, am încercat eu nişte feluri de brânză şi vinuri franţuzeşti destul de scumpe şi pot să spun că nu am fost foarte impresionat comparativ cu minunăţiile noastre româneşti care exprimă esenţe oenologice şi gastronomice naturale şi pline de savoare), în aceea stare de graţie, de bucurie şi bon ton. Chiar dacă nu te pricepi, poţi observa uşoare echipe dezgustătoare de orientali, magrebieni, africani şi etnici români care pândesc în metrou sau pe la muzee ori prin biserici cum să smulgă portofele din borsete ori să deposedeze fin de bagaje vreun turist neatent, şi în presa franceză se spune că au acumulat averi extraordinare din furatul portofelelor.

Este o industrie fluviu care nu se opreşte sub nicio formă pentru că are două puncte de reazim:
– Susţinerea tacită a autorităţilor şi politicienilor;
– Sistemul legal constituit din poliţişti cu rang înalt, avocaţi şi legi „de drept” care îi apără pe hoţi să nu fie lezaţi în onoarea lor de hoţi mizerabili de diferitele pedepse ale codului penal.

Oameni buni, când mergeţi la Paris (dar şi la Barcelona, Roma sau Milano) aveţi grijă ca de ochii din cap de actele dvs, de banii şi de bunurile dumneavoastră, pentru că, gazdele (franceze în acest caz) nu au ce să facă şi mai ales nu au curaj sa facă nimic pentru dumneavoastră. Nu vă zgârciţi la bani şi călătoriţi doar cu taxiul, nu folosiţi metroul sau autobuzul decât în situaţia în care călătoriţi în grupuri în care să vă puteţi apăra şi supraveghea unii pe ceilalţi îndeaproape şi cu atenţie sporită. În metrou la orele de vârf se practică smulgerea genţilor şi a borsetelor de către hoţii care conlucrează în echipe mari de 10-15 persoane sau chiar mai mari. Eventualele victime sunt identificate încă de la bistrourile unde au servit ceva. Diverse persoane de culoare vin să te impresioneze cerând un euro şi după ce au observat unde ai pus portofelul dau semnalul reţelei care te preia mai ceva decât o echipă de filaj profesionist. Din acel moment nu mai ai scăpare şi ţi se va sustrage portmoneul, ori mai subtil, ori prin îmbrâncire şi smulgere. Probabil că mai există şi cetăţeni cinstiţi, dar aşa cum arată acum Parisul, este o cloacă infectă plină de hoţi şi hoaţe în acţiune! Şi este clar ca bună ziua că ei, hoţii, sunt în acţiune pentru că sunt lăsaţi! Dacă ar dori, aparatul de inteligenţă al Franţei într-o săptămână ar eradica pentru totdeauna hoţii de buzunare din Franţa, dar nu sunt lăsaţi să cureţe această plagă datorită aparatului globalist-socialist care invocă drepturile omului pentru zecile de mii de hoţi din Paris. Adică ceva de tipul „proletari din toate ţările uniţi-vă şi furaţi lumea pe stradă”.

Dar victimele zilnice ale hoţilor de buzunare ce sunt? Nu sunt tot muncitori în marea lor majoritate? De ce aţi asmuţit această ceată de bestii contra muncitorilor din alte ţări care vă vizitează vechiturile voastre, uneori insalubre, pe bani grei? Curtea Miracolelor a reînviat şi a cuprins întregul Oraş al Luminii ca o caracatiţă funestă care sufocă acest oraş odinioară măreţ! Aceasta este Franţa? Aceasta este Gloria şi Onoarea Franţei? Să vii la Paris şi să fii furat? Mai acordaţi „Legiunea de Onoare” diverselor personalităţi marcante? Pentru ce, în condiţiile în care capitala Franţei este într-o condiţie abjectă de murdărie morală şi degradare a siguranţei vieţii? Şi măcar dacă aceste bestii ar avea vreo aură de haiduci care fură de la bogaţi şi dăruiesc săracilor, dar această ciumă umană fură tot de la muncitori, şi atunci cum rămâne cu neomarxismul pe care îl molfăiţi zilnic în politica voastră stupidă?

Ştiu, de fapt vă doare în cot de muncitori şi de dramele lor. Ăia nu sunt buni decât la vot să vă certifice aparenţele de democraţie. Cum se numesc decidenţii politici şi poliţiştii care tăinuiesc furturile? Sau probabil or fi ajuns atât de rău încât se pretează şi ei la o şpagă discretă fără să se prindă partenerii strategici NATO de peste Canalul apropiat sau de peste Gârla Mare? Asta s-ar putea numi o vulnerabilitate în limbajul vostru elevat?!

Păcat. Credeam că avem ce învăţa de la „sora noastră mai mare”, Franţa. M-am cam înşelat. Cred că Napoleon al III-lea se răsuceşte în mormânt!

Autor: Gabriel Ungureanu

Citiți și:
Gaz pe Foc la Paris: Franța arde și ministra lui Macron pozează în Playboy – Recent, Macron apărea în Pif – Prostie sau provocare?
Chiar dacă studiile arată că migranții aduc cheltuieli de zeci de miliarde statului francez, Emmanuel Macron încearcă să rescrie istoria: Migrația în masă este o „parte a ADN-ului Franței”

yogaesoteric
22 iulie 2023