Partea I – prezentarea deciziei Curţii Supreme Suedeze
Fragment din Nota Inspecţiei Judiciare a CSM nr. 2613-1
La originea prezentei examinări se afla sesizarea Ministrului Justiţiei al României prin care s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la respectarea drepturilor si garanţiilor procesuale în cauzele privindu-l pe Gregorian Bivolaru, atât în „faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată”. În cuprinsul sesizării se arată că hotărârea pronunţată de Curtea Supremă a Suediei in cererile de extrădare formulate de România s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 3 alin. 2 din Convenţia europeană de extrădare şi art. 7 din Legea nr. 668/1957 a Suediei, prevederi care se referă la infracţiunile politice şi care pun în discuţie respectarea de către România a criteriilor politice de aderare la Uniunea Europeană.
Ca punct de plecare în analiza impusă de obiectul sesizării, trebuie avute în vedere considerentele hotărârii pronunţate de Curtea Supremă a Suediei la data de 21.10.2005 şi care au determinat concluzia că, la o eventuală extrădare a lui Gregorian Bivolaru în ţara de origine, există riscul ca, din cauza convingerilor sale religioase, acesta să fie supus unor persecuţii foarte grave.
În acest sens, s-a reţinut că, potrivit Raportului din octombrie 2004 al Comisiei Uniunii Europene, România, în calitate de ţară candidată la Uniunea Europeană, dispune în principiu de instituţii stabile care garantează siguranţa de drept, drepturile omului şi protecţia minorităţilor, instituţii care se circumscriu aşa-ziselor criterii Copenhaga, însă, în practică, pot avea loc cazuri izolate de încălcare a respectului pentru drepturile omului, abateri grave de la sistemul de drept, cazuri de corupţie, de părtinire din partea executivului, precum şi hotărâri impuse de anumite persoane cu funcţii de conducere din cadrul organelor judiciare.
Cu privire la asociaţia M.I.S.A., al cărei preşedinte onorific este Gregorian Bivolaru, s-a luat act că acuzaţiile împotriva acesteia şi a liderilor săi sunt multe şi grave şi au fost formulate atât de către autorităţi cât şi de mass-media.
Cu referire la mass – media, s-a reţinut că tonul folosit uneori a fost de instigare la ură, iar transmiterea pe posturile de televiziune a arestării, precum şi campania de presă ce a urmat şi care s-a bazat pe informaţii provenite din ancheta preliminară au fost făcute cu intenţia de a crea un curent de opinie împotriva lui Gregorian Bivolaru. În acelaşi sens, s-a consemnat că au fost puse la dispoziţia presei o parte din documentaţia cu privire la percheziţiile domiciliare efectuate în cauză şi înregistrări video redând “vandalizarea” locuinţei lui Gregorian Bivolaru.
Riscul ca Gregorian Bivolaru să fie supus unor persecuţii în ţara de origine a fost apreciat şi în raport de conduita autorităţilor, care se pare că ar fi pus organizaţia M.I.S.A. şi pe liderul său sub controlul serviciilor de securitate, fără ca cele mai multe dintre acuzaţiile formulate să fi fost dovedite şi fără să se fi pronunţat o hotărâre judecătorească în privinţa lor.
Tot în legătură cu conduita autorităţilor, s-a luat act de poziţia unui parlamentar care, cu ocazia unei intervenţii în Parlament, l-a caracterizat pe Gregorian Bivolaru ca fiind “satan, psihopat, nemernic, terorist şi escroc” şi a îndemnat reprezentanţii Ministerului Public să dispună arestarea lui imediată.
S-a mai reţinut de către instanţa suedeză că în ambele mandate de arestare preventivă, pe baza cărora s-a solicitat extrădarea lui Gregorian Bivolaru, un motiv special de luare a măsurii preventive de către instanţele naţionale l-a constituit pericolul pentru ordinea publică care ar rezulta din lăsarea acestuia în libertate, pericol dedus din starea socială tensionată cauzată de reacţia la aflarea naturii grave a infracţiunilor imputate, comise în parte şi asupra unor persoane minore. Tot ca un motiv special care a justificat emiterea mandatului de arestare preventivă a fost menţionată şi temerea că părinţii minorilor a căror viaţă ar fi distrus-o Gregorian Bivolaru şi-ar face singuri dreptate printr-o eventuală linşare a acestuia.
Pornind de a la raportul realizat de expertul suedez Karl Erick Nylund, autoritate în materia sectelor religioase, s-a reţinut că yoga, cel puţin în forma în care se practică în cadrul M.I.S.A., are un scop spiritual, iar participarea la sedinţele asociaţiei poate fi considerată o expresie a unor convingeri religioase.
Această constatare, precum şi declaraţiile Comitetului Helsinki pentru apărarea drepturilor omului în România- APADOR – CH şi ale Amnesty International, care menţionau tracasări şi încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului în mass–media română şi în alte instituţii publice în ceea ce priveşte asociaţia M.I.S.A. şi pe liderul său şi că Gregorian Bivolaru riscă să fie persecutat în România, că nu i se va asigura un proces corect din punct de vedere judiciar, au fundamentat concluzia instanţei suedeze că există riscul ca Gregorian Bivolaru, din cauza convingerilor sale religioase, să fie supus unor persecuţii foarte grave dacă ar fi extrădat în ţara de origine.
Având în vedere considerentele reţinute de instanţa suedeză la pronunţarea hotărârii asupra cererilor de extrădare formulate de România, ministrul justiţiei, apreciind că acestea aduc în discuţie dreptul la un proces echitabil recunoscut oricărei persoane de art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului, indiferent de convingerile sale religioase şi de apartenenţa la un anume cult religios, precum şi măsura în care dreptul la liberă exprimare a împiedicat administrarea corectă şi imparţială a actului de justiţie, a solicitat preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să dispună verificări cu privire la respectarea drepturilor şi garanţiilor procedurale în cauzele privindu–l pe Gregorian Bivolaru.
yogaesoteric