«Perle» de-ale elevilor…

 …din lucrările scrise: 

-Călin ţine de mână mireasa care are părul lung de fericire.

-Ea luptă să pună mâna pe dragostea flăcăului.

-Poetul îşi aşteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă.

-Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.

-Este vorba de peripeţiile lui Robinson Crusoe după ce pleacă din Troia.

-Arhimede a fost grec de neam şi a murit aşa de barbarii de fascişti hitlerişti. Asta când el studia în palatul său din Grecia. Şi cum el studia a intrat un soldat şi a zis „dămio”. Şi a zîs Arhimede ca nu es. Aşa a zîs hitleristu: nu eşi şi a băgat baioneta în el. Dar multe principii de fizică a rămas de la Arhimede printre care principiul lui Arhimede.

-Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de nişte oameni invidioşi.

-În romanul „Răscoala” personajul principal este poporul şi marea masă a ţăranilor.

-Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viaţa sa.

-Ion suferă că nu are pământ dar o lipsă e că măcar în carte Rebreanu îl putea împroprietări.

-În China trăieşte foarte multă lume care mănâncă o abundenţă de orez, se încheie la gât şi-a inventat guma de la capătul creionului.

-Sahara se află asezată pe un nisip uscat, lipsa apei avînd în zonă o prezenţă statornică.

-În pădurile Amazoniei trăieşte o junglă fioroasă.

-Toate răscoalele au cerut pământ care era ţinut sub talpă de boieri.

-Românii i-au bătut crunt pe cartilaginezii din Cartagina.

-Lebăda moare de câte ori cântă.

-Animalele sălbatice trăiesc în pădurea zoologică.

-În dogmatism, gândirea devine rigidă, casantă.

-Punctul este o linie redusă la minimum.

-În caz de accident nu trebuie să fugi de la locul faptei fiindcă victima, dacă nu e lovită fatal, poate reţine numărul maşinii.

-Al. Vlahuţă a cules de pe drumuri multe peisaje pe care le-a descris cu un penel meseriaş.

-Coşbuc ne spune liric că boierii să nu mai lovească în cei dezbrăcaţi şi goi, mai bine să le dea pământ arabil.

-În multe poezii O. Goga a scos în evidenţă natura şi treieratul pe căldură.

-Călinescu ne-a lăsat o carte foarte groasă, în care arată cum s-a înfiinţat literatura română şi ce scriitori au lucrat la origini.

-Lucian Blaga povesteşte în versuri că pe vremea sa era atât de linişte că dacă mergeai pe apă nu te scufundai iar în pomi se auzea cum creşteau sicrie.

-Marin Preda a avut viaţa ca o pradă, de aceea a compus „Delirul”.

-Scriitorii care se consumă mult, mor.

-Antarctica este un continent alb din cauza zăpezilor care nu se mai topesc odată.

-Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

-Răscoala de la Bobâlna a început pe un deal şi s-a terminat în 1438.

-Războiul de 100 de ani a durat puţin mai mult.

-Zaharia Stancu a scris un roman desculţ. A fost şi şef de birou la scriitori.

-Ion Barbu a scris şi o poezie din încrengătura moluştelor: „După melci”.

-Ghiţă o omoară pe Ana cu propria lui mână, băgându-i ghiara până-n gât.

-În capitolul romanului „Morţii poruncesc celor vii” ce spun morţii aia trebuie să faci, că de nu…

-Şi Stroe Orheianu când îl văzu pe Tudor Şoimaru zise în gând: Pe unde o scot, vere?!

-Când armata începu să tragă cu tunul în ţărani, aceştia se priviră unii pe alţii şi ziseră: E pericol, domnule! asta parcă e din Caragiale…

-Răscoala începu spre seară şi ţăranii îşi aprinseră lanternele ca să vadă drumul spre ciocoi.

-Cu cât ne apropiem de izbucnirea răscoalei, cu atât ţăranii stau mai mult în cârciumă, ca să facă în ciuda boierului.

-Şi cînd Petre Petre o văzu pe Nadina dezbrăcată îl gîdilă în tălpi.

-Faptul că găina babei Ioana îşi găsi obştescul sfârşit sub roţile maşinii boierului, declanşă răscoala.

-Ţăranii loveau în boier cu ce aveau ei: cu una, cu alta…

-Lui Ion, Florica nu-i aparţinea în întregime, fiindcă ceva din ea era şi a lui George Buluc.

-Sublocotenentul Roşu avea un singur ficat şi ăla găurit în trei parţi de un singur glonte.

-Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de intrau gloanţele prin ele!

-Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenţie a pazei de coastă.

-Unul numit Don Quijote, a inventat o instalaţie eoliană care producea vânt.

-La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat că e ceva putred în Danemarca.

-Sângele soldaţilor curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glonţul şi sângele nu mai curgea.

-Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane.

-Încleştarea era mare. Aviaţia germană făcea des atacuri infanteristice.

-La Otopeni erau numai gropi şi avioanele le ocoleau şi tunarii trăgeau după ele în zig-zag.

-Şi tunarul ochi bine şi lovi avionul cu teava tunului.

-După ce luptă mult timp, soldatului îi căzură creierii într-o gamelă.

-Contemporanii lui Eminescu l-au urmărit ca să-i ghicească filozofia şi ca să-i caute nod în papură.

-Din lumea satului ţâşnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireşul şi altele care au completat acţiunea operei.

-Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus.

-Şi bietul Eminescu, scârbit de bişnita societăţii sale şi că Veronica Micle îi făcea fiţe, intră într-o etapă nouă pe care mi-e ruşine s-o spun.

-Tudor Şoimarul era apt de luptă, cu vizita medicală făcută.

-Caragiale a scris nuvela „În vreme de război” fără a depune un mare efort fizic.

-Eminescu este un mare clasic, pentru că se studiază între pereţii claselor.

-În versurile: „Ce-ţi pasă ţie chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul?” poetul ne vorbeşte despre aspectul fiinţei cu care Luceafărul este în găgicăreală şi ea îi spune că nu ştie dacă va fi al ei sau va fi altul.

-Romanul „Răscoala” este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru că începe şi se termină cu imaginea burţii lui Rogojinaru, care seamănă cu sfera.

-La Humuleşti Ozana curgea limpede fără prea mari frământări sociale şi politice.

-Moş Dănilă îşi făcu rugăciunea către Dumnezeu după ce muri.

-Ştefan cel Mare a avut o soţie cuminte care sta în palat şi îl astepta să vină de la lupte ca să pună masa.

-În acest text se analizează trăsăturile vitelor de la plug, căci aceste obiecte – boul şi vaca – sunt cele mai valoroase ale ţăranului.

-Ion plecă spre casa Anei Baciu cu gândul la figuri mari ce se fac numai noaptea.

-Nichita Stănescu a ştiut el de ce a pus virgulele şi punctele acelea în poezie şi nu mă bag eu în ce a făcut el.

-Pe lângă această poezie Nichita Stănescu a mai scris şi un ou şi sfera.

-Legile nescrise ale satului sunt respectate cu stricteţe de Vitoria, Gheorghiţă şi câinele lor.

-Metoda folosită de Ion pentru a pune mâna pe pământul Anei este însărcinarea.

-Versul „de la străbunii mei până la tine” explică distanţa în km, care există între poet şi rudele sale ce trăiau undeva la ţară.

-Dănilă Prepeleac era tovaraş de copilărie cu Ion Creangă şi cu el pleca iarna la săniuş.

-Când eroul muri împuşcat de nemţi pe câmp, simţi miros de mărar şi de pătrunjel.

-El mergea pe bicicletă cu picioarele goale, băgate în portbagaj.

-Ioana îi zise eroului să-i bage aparatul în priză.

-Magda îl iubea pe Tudor Şoimaru fără să ştie că acesta nu ştia limbi străine.

-Semnele de punctuaţie explică că limba română de aceea a apărut, ca să aibă virgule şi puncte.

-Vlaicu-Vodă era un funcţionar model care avea un randament deosebit ca domn.