Poate fi oprit potopul de minciuni despre Ucraina și Rusia?

În calitate de persoană care a lucrat direct la campania de propagandă a CIA în Afganistan în 1985-86, mă simt oarecum calificat să comentez despre amploarea și scopul actualei campanii de propagandă menite să stârnească sprijin în Occident pentru Ucraina și să galvanizeze indignarea internațională împotriva Rusiei. Este titanică și a scăpat de sub control.

De unde să începem? Ce ziceți de fiascoul podului Kerch? Inițial, explozia de pe porțiunea de vest a podului a fost sărbătorită cu frenezie ca un triumf masiv pentru Ucraina și o înfrângere amară în dreptul Rusiei. Relatarea Associated Press este reprezentativă:

„O explozie a provocat sâmbătă prăbușirea parțială a unui pod care leagă Peninsula Crimeea de Rusia, deteriorând o arteră importantă de aprovizionare pentru efortul de război șubred al Kremlinului în sudul Ucrainei și lovind un simbol impunător al puterii rusești în regiune.

Nimeni nu a revendicat imediat responsabilitatea pentru explozie, care a ucis trei persoane. Președintele parlamentului regional din Crimeea, susținut de Rusia, a acuzat Ucraina, dar Moscova nu a atribuit vinovăția. Oficialii ucraineni au amenințat în repetate rânduri că vor lovi podul, iar unii au lăudat distrugerea de sâmbătă. Dar Kievul s-a oprit în a revendica responsabilitatea.”

Orice urmă de îndoială că acest bombardament al podului a fost opera ucrainenilor a fost ștearsă atunci când Kievul a făcut publică macheta unui timbru. Urma să fie emis în noiembrie și celebrează victoria asupra rușilor.

Nu există niciun guvern din lume capabil să poată veni cu o ilustrație și să obțină aprobarea birocratică pentru a comemora un atac terorist în timpul scurt în care se presupune că Ucraina a lucrat la aceasta. A fost un gest ostentativ de o inteligență îndoielnică – cam ca și cum ai lovi o minge de fotbal plină de pietre.

Astăzi, Ucraina urmărește să minimalizeze responsabilitatea sa pentru misiunea eșuată de a distruge podul Kerch (da, eșuată, întrucât traficul a continuat să se desfășoare pe pod), iar unii dintre cei mai retardați susținători ai Kievului au insistat că aceasta a fost o operațiune a FSB-ului rusesc. Am primit un e-mail de la unul dintre acești clovni, un domn Lane, care a scris:

„Eu sunt 100% Reagan, «noi câștigăm, ei pierd», și pierd ei. Foarte mult. Apropo, ucrainenii nu au avut nimic de-a face cu podul, a fost o operațiune totală a FSB.”

Ați înțeles? Rușii ăștia sunt atât de deștepți și atât de puternici încât i-au păcălit pe ucraineni să facă un timbru cu imaginea a două explozii pe podul Kerch. Se pare că Rusia poate face orice, atunci când Occidentul vrea să picteze Moscova ca pe un Goliat al secolului XXI.

Cred că serviciile secrete rusești au avut o bănuială despre acest complot și despre persoanele implicate înainte de a avea loc explozia. De ce? Din cauza rapidității cu care FSB a început să adune presupușii conspiratori.

Dar fiascoul podului Kerch pare a fi o minciună neînsemnată în comparație cu scandalul pe care administrația Biden l-a declanșat în luna octombrie prin publicarea Strategiei sale de securitate națională 2022. Priviți această minciună (pagina 25):

„În ultimul deceniu, guvernul rus a ales să urmeze o politică externă imperialistă cu scopul de a răsturna elemente-cheie ale ordinii internaționale. Acest demers a culminat cu o invazie la scară largă a Ucrainei, în tentativa de a răsturna guvernul acesteia și de a o aduce sub control rusesc. Însă atacul nu a venit din senin; a fost precedat de invazia Rusiei în Ucraina în 2014, de intervenția sa militară în Siria, de eforturile sale de lungă durată de a-și destabiliza vecinii prin intermediul capacităților de informații și cibernetice și de tentativele sale flagrante de a submina procesele democratice interne în țări din Europa, Asia Centrală și din întreaga lume. De asemenea, Rusia a intervenit cu nerușinare în politica americană și a lucrat pentru a semăna diviziuni în rândul poporului american. Iar acțiunile destabilizatoare ale Rusiei nu se limitează la arena internațională. Pe plan intern, guvernul rus sub conducerea președintelui Putin încalcă drepturile fundamentale ale omului, suprimă opoziția și închide presa independentă. Rusia are acum un sistem politic inert, care nu răspunde nevoilor poporului său.”

O mulțime de gogoși în acest paragraf. Pentru început, se pare că echipa lui Biden este angajată într-o proiecție psihologică atunci când declară că Rusia urmărește „o politică externă imperialistă” care intenționează să „răstoarne elemente cheie ale ordinii internaționale”. Ce? Rusia nu a „invadat” Donbasul în 2014. Ucraina a făcut asta. Rusia nu a intervenit unilateral în Siria, i s-a cerut să ofere ajutor militar. Statele Unite sunt cele care au încălcat presupusa ordine internațională sacrosanctă, ajutând la organizarea loviturii de stat care l-a înlăturat pe președintele ales în mod democratic al Ucrainei în 2014, au răsturnat regimul lui Muammar Gaddafi și au furnizat arme și instruire islamiștilor radicali din Siria care au urmărit să-l înlăture pe președintele sirian Assad.

Este clar că administrația Biden nu înțelege conceptul de ironie. Chiar în ziua în care publica Strategia de securitate națională și acuza Rusia de ingerință „cu nerușinare” în politica americană, procurorul american John Durham îi interoga pe agenții FBI la Curtea Federală și îi făcea să recunoască faptul că Dosarul Steele (una dintre premisele investigării lui Donald Trump pentru colaborare cu Rusia în vederea furtului alegerilor din 2016) era o minciună. Agentul FBI Auten a recunoscut, sub interogatoriu, că nu exista nicio coroborare pentru afirmațiile aberante din Dosarul Steele:

„Întrebare: Și între 19 septembrie 2016 și 21 octombrie, când FBI a depus cererea FISA, ați reușit să confirmați sau să coroborați în vreun sistem al FBI afirmațiile foarte grave care erau cuprinse în rapoartele dosarului?

Răspuns: Nu.”

FBI a făcut, de asemenea, cercetări la alți membri ai comunității de informații pentru a găsi informații care să le coroboreze. Nu au găsit nimic.

„Întrebare: Și ce le puteți spune juraților dacă vreuna dintre agențiile de informații pe care FBI le-a contactat pentru a obține informații coroborante a produs sau nu informații coroborante?

Răspuns: Am primit informații de la mai multe agenții diferite.

Întrebare: Apoi, în ceea ce privește informațiile pe care le-ați primit înapoi de la aceste agenții, au coroborat specificitatea acuzațiilor conținute în rapoartele din dosar?

Răspuns: Nu au coroborat acuzațiile specifice, nu.”

Pur și simplu, afirmația nefondată potrivit căreia Trump ar fi fost în complicitate cu Rusia a fost o făcătură totală. O minciună. O minciună gogonată. Dar acest fapt nu i-a împiedicat pe cei din administrația Biden să urmărească să mențină această poveste pe linia de plutire, în bolul de punci.

Penultima propoziție din paragraful de deschidere privind Rusia este o dovadă în plus a lipsei totale de conștiință de sine a administrației Biden:

„Pe plan intern, guvernul rus sub conducerea președintelui Putin încalcă drepturile fundamentale ale omului, suprimă opoziția și închide presa independentă.”

Această declarație aberantă vine din partea administrației care a închis sute de protestatari pentru încălcarea proprietății, care folosește FBI-ul pentru a aresta și hărțui oponenții politici și care exercită în mod obișnuit presiuni asupra rețelelor de comunicare virtuală pentru a reduce la tăcere pe oricine îndrăznește să conteste politicile eșuate ale administrației. Alex Berenson este doar un exemplu grăitor al acestui abuz. Demersurile sale de a relata despre eșecurile vaccinurilor covid au fost înăbușite de Twitter, care a beneficiat de toată încurajarea guvernului SUA. Însă Biden vrea ca publicul american să creadă în minciuna că cea mai mare amenințare la adresa libertății lor vine din Rusia, în timp ce propriul său guvern și politicile sale sunt cele care le iau americanilor drepturile protejate prin Constituție.

Avalanșa de propagandă și dezinformare cu privire la Rusia și la ceea ce se petrece în Ucraina nu este posibil să se reducă pe termen scurt. De fapt, Biden și echipa sa par să accelereze în ceea ce privește răspândirea unor neadevăruri aberante. Iată câteva deliruri ale secretarului apărării, Lloyd Austin:

„Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a salutat «câștigurile extraordinare ale Ucrainei pe câmpul de luptă», pe care le-a atribuit în parte sprijinului «vital» din partea aliaților din NATO, inclusiv miliarde de dolari în ajutor militar, alături de asistență umanitară și financiară.

«În pofida noilor asalturi ale lui Putin, forțele ucrainene au schimbat dinamica acestui război», a declarat dl. Austin la o reuniune de două zile a miniștrilor apărării din NATO la sediul alianței din Bruxelles.

«Au eliberat sute de orașe de sub ocupația rusă. Au recucerit mii de kilometri pătrați din teritoriul lor», a declarat dl. Austin, care a coordonat o reuniune a grupului de contact pentru apărare din Ucraina, condus de SUA.”

Consideră Austin că eșecul Ucrainei de a opri bombardamentul cu rachete al Rusiei este un „câștig extraordinar” al ucrainenilor? Atâta timp cât acest tip de iluzie îi infuzează pe liderii occidentali, măcelul ucrainenilor va continua. Dacă întâlniți pe cineva care insistă că minciunile de acest tip nu cauzează daune de durată, ar fi indicat să organizați o excursie pentru acea persoană la cimitirele care se umplu în toată Ucraina.

Autor: Larry Johnson

Citiți și:
Philip Giraldi: Fabrica americană de minciuni
„Este clară miza acestui război, în care Ucraina nu mai contează decât ca pretext”

 

yogaesoteric
16 ianuarie 2023