Politica educațională xenofobă a Ucrainei

Baza legislativă a politicii ucrainene de deznaționalizare a românilor din nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei

A doua zi după victoria „Euromaidanului” (revoluție după unii, lovitură de stat, după alții) și înlăturarea de la putere a președintelui ales, Viktor Ianukovici, la 23 februarie 2014, Rada de la Kiev a abrogat legea 5029-VI/2012 „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat”, conform căreia limbile minorităților naționale aveau statut de limbi regionale pe teritoriile corespunzătoare.

În 2019, în ultimele zile ale mandatului său, președintele Petro Poroșenko a promulgat noua lege, „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” – pas legislativ final al politicii de ucrainizare a minorităților naționale de pe teritoriul Ucrainei.

La 25 septembrie 2017, președintele Poroșenko promulgase Legea Educației, conform căreia (art. 7) pe întregul teritoriu al Ucrainei învățământul nu se va mai desfășura în limbile minorităților naționale decât la nivel preșcolar (grădinițe) și primar, în paralel cu cel în ucraineană[1].

Reacția autorităților române (Ministerul Educației, Parlamentul, Președinția) a fost promptă, dar lipsită de orice conținut și efect concret. Reacția Budapestei a fost și rămâne mult mai fermă[2].

Prin eforturile unei Comisii Parlamentare, special instituite, care a funcționat până în 2019, România a obținut o amânare a termenului de aplicare a acestei legi.

Minoritatea tătară (300.000) beneficiază de un regim de învățământ în limba proprie mai tolerant, ea fiind declarată popor autohton. Motivele politice ale acestei distincții în Legea Educației sunt ușor de înțeles, având în vedere că la data promulgării legii (2017) Crimeea era deja integrată (2014) în Federația Rusă.

Pe teritoriile românești ocupate în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, teritorii aflate în prezent în componența Republicii Ucraina, se află 450.000 de români (cifra susținută de autoritățile ucrainene), constituind, ca număr, a doua minoritate națională din Ucraina, după cea rusă. Românilor din teritoriile ocupate, la a căror cifră prezentă s-a ajuns în urma unui proces continuu de deznaționalizare și eliminare, nu li s-a aprobat statutul de popor autohton de către Rada de la Kiev.

Hanna Novosad, ministrul Educației și Științei în administrația Zelenski – membru al staff-ului filialei ucrainene a Fundației Pentru o Societate Deschisă – a anunțat în 2019 termenele de implementare a Legii Educației, în forma în care a fost promulgată[3]. Administrația Zelenski continuă politica educațională xenofobă legiferată de către Rada de la Kiev și președintele Poroșenko, în timp ce solicită asocierea la UE în regim de urgență.

În conferința de presă din cadrul vizitei la București pentru a cere „arme, arme și iar arme”, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei – referindu-se la ministrul de Externe al României exclusiv în termenii „prietenul meu Bogdan” – a afirmat: „după victoria noastră, ne vom așeza la masă și vom aborda aceste probleme în mod diferit din ambele părți”.

În „contrapartidă”, la 2 martie 2022, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a semnat un Ordin prin care cetățenii din Ucraina care se înscriu la studiile universitare din România beneficiază de finanțare gratuită de la bugetul de stat al României atât pentru acest an universitar, cât și pentru următorul. Prin derogare, ei nu sunt obligați să prezinte diplomele și actele de studii anterioare la înscriere, ci este necesar să le aducă până la finalizarea studiilor academice în România[4]. În trei universităţi din România există predare în limba ucraineană: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea din Suceava.

La ora actuală, în urma invaziei refugiaților ucraineni pe teritoriul României, funcționează 45 de școli și zece licee cu predare in limba ucraineană. „Întrucât numărul de cadre didactice care pot preda în limba ucraineană este insuficient, se caută printre refugiaţii din Ucraina cadre didactice care au disponibilitatea să predea tinerilor din ţara vecină”.

Referințe:
[1] https://ciudei.files.wordpress.com/2017/11/art-7-legea-edu-ua.pdf
[2] https://www.juridice.ro/533489/ucraina-noua-lege-a-educatiei-restrictioneaza-invatamantul-in-limbile-minoritatilor-update-reactia-mae.html
[3] https://www.quora.com/Recently-the-Ukrainian-Minister-of-Education-Hanna-Novosad-declared-that-from-2023-all-schools-teaching-in-minorities-languages-will-switch-to-Ukrainian-What-do-you-think-about-this-act-Is-it-a-forced-assimilation
[4] https://www.edupedu.ro/ministrul-educatiei-anunta-conditiile-in-care-tinerii-din-ucraina-se-pot-inscrie-la-facultatile-din-romania-fara-acte-si-fara-taxe-ordinul-a-fost-publicat-in-monitorul-oficial

Citiți și:
Românii din Ucraina cer autorităților de la Kiev să renunțe la „limba moldovenească” în școli
Varujan Vosganian: Mic îndrumar privind drepturile românilor din Ucraina

yogaesoteric
3 decembrie 2022