Progresiştii internaționalişti de azi au preluat în mod habotnic de la Karl Marx…
…lupta pentru desființarea familiei tradiționale, lupta pentru creșterea şi educația în mod preponderent instituționalizată a copiilor şi lupta pentru desființarea statelor națiune
Întrebați orice ONG-ist de-al lui Soros ce părere are despre Statul Național stipulat în articolul 1 (1) din Constituție şi vă va spune că e un concept care trebuie desființat şi care e susținut doar de „extremiști şi xenofobi, legionari şi fascişti”.
Cu alte cuvinte, după ei, însăşi Constituția noastră e una „extremistă şi xenofobă”. Ideea nu e nouă: desființarea statelor națiune a fost teoretizată încă de pe vremea Manifestului Partidului Comunist al lui Karl Marx. Așa cum puteți vedea în analiza câtorva fragmente din Manifest, profunzimea ideilor filosofice propagate de Marx e nulă. Dar puterea de propagandă şi agresivitatea ideilor propagate e uriașă.
La o analiză atentă, puteți vedea că Manifestul Partidului Comunist nu este decât în aparență un document despre dreptatea socială. În realitate, el este un instrument propagandistic care ne explică cinic cum se distruge un popor, o națiune şi cum se distrug familiile care îl compun ca să nu mai rămână nimic din el.
Lozinca lui Karl Marx: „Muncitorii nu au patrie” a devenit azi „ONG-iştii şi activiştii progresişti nu au patrie”.
Karl Marx – Manifestul Partidului Comunist:
„Comuniștilor li s-a mai imputat că ar voi să desființeze patria, naționalitatea.” Observați că muncitorii la care se face referire nu se identifică cu comuniștii.
„Comuniștii” sunt de fapt conducătorii, ceea ce astăzi numim „elitele”: „comuniştii-progresişti” sunt atât ideologii care le explică muncitorilor cum stă treaba, cât şi cei care-i dirijează pe muncitori.
„Muncitorii nu au patrie.”
Bineînțeles că orice om are o patrie, dar era nevoie de minciuna asta pentru a manipula muncitorii, așa cum astăzi sunt manipulați tinerii şi copiii în locul muncitorilor. Astăzi tinerilor li se spune că a-ți iubi patria e extremism. Comuniștii ca şi ideologii sunt, de fapt, cei care se consideră fără patrie şi încearcă să inducă acest lucru muncitorilor. Observăm şi că cei care se autointituează „comunişti” nu consideră țara în care s-au născut şi în care trăiesc ca fiind țara lor. Ba mai mult, așa cum veți vedea în continuare, o consideră ca pe ceva nociv, ceva nociv care trebuie neapărat să dispară.
„Lor nu li se poate lua ceva ce nu au.”
Tocmai că muncitorii au ce să „li se ia”. Acel ceva prețios pe care muncitorii îl pot pierde e chiar țara lor. Iar cei care vor să le ia patria sunt chiar „comuniştii”, cei care îi mint, spunându-le muncitorilor că nu au patrie.
„Dar deoarece proletariatul trebuie să cucerească mai întâi puterea politică, să se ridice la rangul de clasă națională, să se constituie el însuși ca națiune, el însuși mai este încă național, deși nicidecum în înțelesul burghez.”
Cu alte cuvinte, planul de acțiune e următorul: progresist-comuniștii vor acționa la nivel național până vor lua puterea în statele naționale, după care vor trece la desființarea lor.
„Demarcațiile naționale și antagonismele dintre popoare dispar din ce în ce mai mult odată cu dezvoltarea burgheziei, odată cu libertatea comerțului, cu piața mondială, cu uniformitatea producției industriale și cu condițiile de viață ce-i corespund.”
Iată cum în mod doar aparent paradoxal şi neobservat de nimeni, Marx laudă aici globalismul capitalist căruia îi recunoaște meritul deosebit de a dizolva statele naționale.
„Domnia proletariatului le va face să dispară și mai mult încă.”
Dar, adaugă Marx, ceea ce a făcut globalismul capitalist în desființarea statelor naționale „e nimic” pe lângă ceea ce va face progresismul comunist.
„Acțiunea unită, cel puțin a țărilor civilizate, este una din primele condiții ale dezrobirii lui.”
Pentru a avea succes cu planul de desființare a statelor naționale, Marx explică că e nevoie de o acțiune unită și coordonată a progresiștilor comuniști din mai multe state civilizate. De unde și ideea unei federații inițial pan-europene, iar mai apoi ideea unei federații mondialiste care să unească forțele progresist-comuniste din toată lumea. Nu întâmplător lozinca manipulatoare a fost „Proletari din toate țările, Uniți-vă!” – adică lăsați la o parte interesele propriilor voastre țări și popoare și dedicați-vă unei ideologii mondialiste menită să distrugă statele naționale.
Karl Marx cere explicit în Manifestul Partidului Comunist:
„Desființarea familiei!”.
Desființarea familiei este enunțată cu tupeu, clar și explicit, cu semnul exclamării la sfârșit; nu cu subterfugiile pe care le folosesc progresiștii-comuniști de astăzi care își ascund scopul final în spatele unor paravane ca „parteneriate civile”, „drepturile minorităților sexuale” (minorități sexuale, etnice și de orice tip, care sunt alături de tineri, de copii dar și de femei, masa lor de manevră de astăzi așa cum erau „muncitorii” în trecut).
„Până și cei mai radicali se indignează în fața acestei infame intenții a comuniștilor.”
Marx își dă seama de monstruozitatea unei astfel de inginerii sociale care propovăduiește desființarea familiei tradiționale, de aceea încearcă de la bun început să prezinte ca falsă și exagerată o astfel de percepție.
„Pe ce se întemeiază familia de astăzi, familia burgheză? Pe capital, pe câștigul privat. În forma sa deplin dezvoltată ea există numai pentru burghezie; ea își găsește însă completarea în lipsa de familie impusă proletarilor și în prostituția publică.”
„Familia burghezului dispare, firește, odată cu dispariția acestei completări a ei, iar ambele dispar odată cu dispariția capitalului.”
„Ne imputați că vrem să desființăm exploatarea copiilor de către părinții lor? Recunoaștem această crimă.”
În viziunea progresist-comunistă părinții sunt niște monștri care își exploatează copiii. De aceea copiii trebuie fie luați din familiile tradiționale (vezi cazul Barnevernet), fie ei trebuie instruiți de mici că părinții lor sunt niște brute primitive care îi exploatează și care le vor răul. Doar o minte bolnavă poate scrie așa ceva. Numai că mintea celui care scrie nu este bolnavă, ci este rău intenționată. Ea manipulează folosind această acuză falsă doar pentru a cere desființarea familiei tradiționale. Iar desființarea familiei tradiționale este necesară pentru disoluția popoarelor și a națiunilor care se va realiza și printr-un amestec etnic și cultural forțat.
„Dar voi spuneți că noi desființăm cele mai gingașe legături înlocuind educația pe care o dă familia cu cea socială.”
„Oare educația voastră nu este și ea determinată de societate? Nu este ea determinată de relațiile sociale în cadrul cărora educați, de amestecul mai mult sau mai puțin direct al societății prin mijlocirea școlii etc.?
Comuniștii n-au inventat influența societății asupra educației; ei îi schimbă doar caracterul, smulgând educația de sub influența clasei dominante.”
„Frazeologia burgheză despre familie și educație, despre legătura intimă dintre părinți și copii devine cu atât mai dezgustătoare cu cât pentru proletari, ca urmare a dezvoltării marii industrii, legăturile de familie se destramă, iar copiii sunt transformați în simple articole de negoț și unelte de muncă.”
În Manifestul Partidului Comunist, Karl Marx propovăduiește „Comunizarea Femeii”:
„Comuniștilor li s-ar putea imputa cel mult că, în locul comunizării fățarnice, ascunse, ar voi să introducă comunizarea oficială și pe față a femeii.”
„Dar voi, comuniștii, vreți să introduceți comunizarea femeii – ne strigă în cor întreaga burghezie.”
„Burghezul vede în soția lui o simplă unealtă de producție. El aude că uneltele de producție urmează să fie exploatate în comun și nu poate, firește, decât să-și închipuie că soarta comunizării va lovi și pe femei.”
„El nici nu bănuiește că este vorba tocmai de a desființa această poziție a femeii de simplă unealtă de producție.”
„De altfel, nimic nu este mai ridicol decât indignarea ultramorală a burghezilor noștri în fața pretinsei comunizări oficiale a femeii de către comuniști. Comuniștii nu au nevoie să introducă comunizarea femeii; ea a existat aproape întotdeauna.”
„Burghezii noștri, care nu se mulțumesc că au la dispoziție femeile și fiicele proletarilor lor, fără să mai vorbim de prostituția oficială, își fac o plăcere din a-și seduce reciproc soțiile.”
„În realitate, căsătoria burgheză este comunizarea femeii măritate.”
„Comuniștilor li s-ar putea imputa cel mult că, în locul comunizării făţarnice, ascunse, ar voi să introducă comunizarea oficială și pe față a femeii.”
„De altfel se înțelege de la sine că prin desființarea actualelor relații de producție va dispărea și comunizarea femeii, izvorâtă din ele, adică prostituția oficială și neoficială.”
Lupta socială pentru Marx a fost doar propaganda și mijlocul prin care se urmărea atragerea „muncitorilor” pentru a putea fi îndoctrinați și manipulați în scopul distrugerii familiei tradiționale și a statelor naționale.
Citiți și:
Francmasoneria a susţinut instalarea regimurilor comuniste în întreaga lume
Europa urmăreşte să distrugă familia tradiţională şi identitatea sexuală
Scopul declarat al francmasoneriei este distrugerea suveranităţii naţiunilor şi instalarea dictaturii unui guvern mondial
yogaesoteric
6 iulie 2016