Promovarea făţişă a satanismului de către unele vedete
Conform propriilor declaraţii, numeroşi cântăreţi celebri au făcut un pact cu Satana
de Mădălina David
În fiecare an, 1500 de copii sub 18 ani din SUA sunt arestaţi pentru crimă sau molestare. Comparativ cu anul 1986, numărul de victime ale abuzurilor şi ale delicvenţelor realizate de minori a crescut cu 1740%. Zeci de milioane de tineri au încercat cocaina sau alte droguri. Aceste cifre cresc de la an la an, fapt care nu ar trebui să ne mire, deoarece tinerii vremurilor noastre sunt atacaţi la nivel moral, emoţional şi psihologic prin intermediul a ceea ce numim entertainment.
Un mesaj abject repetat de suficient de multe ori ajunge să fie acceptat fără rezistenţă
Dacă un anumit mesaj este repetat timp de mai multe decenii, mereu şi mereu, unor oameni (chiar dacă aceştia iniţial nu îl acceptă), ei ajung să se obişnuiască cu ideea respectivului mesaj şi, astfel, încetează să i se mai opună (deşi, teoretic, ei o resping!). O dată ce oamenii nu i se mai opun (lasă garda jos), mai devreme sau mai târziu, respectiva idee, evocată mai mereu, va prinde rădăcini în subconştientul lor. Deoarece acest proces de implementare şi acceptare a anumitor idei este foarte lent şi subtil, persoanele respective nu sunt conştiente de el. Acest proces este recunoscut în psihologie şi aplicat în toate domeniile. Acelaşi fenomen îl întâlnim şi în divertisment (entertainment, în limba engleză). Filmele, emisiunile TV, moda, muzica… toate acestea ne prezintă cel mai adesea mesaje, idei şi acţiuni imorale, pe care, mai devreme sau mai târziu, oamenii le acceptă şi, mai grav, le pun în aplicare.
De-a lungul timpului, s-a observat că anumite mesaje şocante, care ar fi fost respinse de public mai demult (în urmă cu două decenii, de exemplu), sunt acceptate cu mare uşurinţă în prezent. Am selectat în continuare unele exemple frapante despre genul de mesaje şi influenţe prezente în industria muzicală, despre mentorii şi forţele care stau în spatele succesului de care se bucură marea majoritate a „artiştilor“ de talie internaţională.
Aleister Crowley – promotorul diavolului
Aleister Crowley (1875-1947) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi satanişti din secolul al XIX-lea. Bestia, aşa cum el însuşi îşi spunea, a fost homosexual şi pedofil. Născut în Marea Britanie, Crowley avea legături stabile cu serviciile secrete. El a încercat pentru prima dată să îl contacteze pe diavol în 1898, atunci când a intrat în ordinul Golden Dawn. În 1900, Crowley s-a alăturat politicienilor masoni, aristocraţilor şi familiei regale britanice, pe care îi iniţia. A fost fondatorul grupării O.T.O. (Ordo Templi Orientis). În cartea sa Magic, acesta scrie: „Diavolul este Satana, el este dreptatea şi dragostea, el este lumina…“ În această carte, Crowley prezintă metode de contactare a demonilor. El îi îndeamnă pe oameni să facă acest lucru şi să se pregătească pentru o Nouă Ordine a lui Anticrist pe Pământ. Recunoscut şi apreciat la vremea sa, Crowley a scris Cartea legii, lucrare dictată, după cum susţine el însuşi, de Satana, în care spune: „La o parte cu Creştinismul. Voi construi un rai şi un Pământ nou… doresc blasfemie, crimă, furie, revoluţie, tot ce este rău…; îi sunt devotat marelui meu stăpân Satana…; jur să detest şi să nu îmi pese de nimic, decât de a-i face pe plac dumnezeului meu, diavolul“. Crowley susţinea că poate deveni un geniu în muzică prin practica satanismului. Un alt scop al său era acela de a crea o revoluţie a drogurilor, pentru ca „astfel, demonii să se poată manifesta prin oamenii care se vor droga“ şi o revoluţie sexuală. În 1969, revista London Times l-a declarat pe Crowley „unul din marii creatori ai secolului XX“. Un jurnalist englez, aparţinând bisericii lui Satana a declarat: „este frumos să vezi cum adepţii lui Crowley îi transmit mesajul mai departe prin muzică; predicţiile lui Crowley se adeveresc, suntem în epoca lui Horus. Oamenii au început să facă ceea ce îi deprimă (ofileşte).“
„Discipolul” său într-ale satanismului, Timothy Leary a fost investit să ducă mai departe cultul lui Satan fondat de Crowley. După cum el însuşi a declarat, rolul principal al lui Leary era să răspândească cultul lui Crowley în America, ţară considerată de satanişti ca având „un potenţial valoros” din acest punct de vedere. După „revoluţia” societăţii americane din anii ’60, oamenii erau deschişi faţă de orice ar fi reprezentat libertate, nou; astfel, cărarea era pregătită pentru ca Timothy Leary şi Henry Hay, un alt discipol al lui Crowley, să împlinească sarcinile date de acesta (care era demult decedat, dar care, după afirmaţiile lui Leary, îl contacta şi îl îndruma pe acesta în misiunea sa). Henry Hay, iniţiatorul revoluţiei homosexualităţii (în anii ’60), profesor de muzică, a afirmat că „limbajul, forma unei piese şi dansul pot fi folosite cu succes în muzică pentru a comunica idei, planuri şi probleme publicului, chiar sub nasul autorităţilor – ca şi armă… Muzica a avut întotdeauna puterea de a isca revolte şi revoluţii… Pentru două treimi din populaţia planetei, muzica este un limbaj de comunicare, organizare, educaţie, mobilizare…“ (The Trouble with Henry Hay, 1990, pag. 178)
Demonii folosesc muzica pe post de armă şi metodă de propagare pentru a instaura regatul Anticristului pe pământ
Crowley a influenţat o mulţime de cântăreţi care au devenit faimoşi peste noapte. Asemeni lui Crowley, Rex Church, preot satanist, susţine că demonii folosesc muzica pe post de armă şi metodă de propagare, pentru a răspândi în întreaga lume un curent împotriva religiei lui Iisus, pentru a instaura regatul Anticristului pe pământ. Sute de milioane de oameni de toate vârstele, dar în special tinerii, sunt victimele acestui fenomen.
Interpreţi sau formaţii ca U2, Elvis Presley, Rolling Stones, Bono, Red Hot Chilli Peppers, Beatles, Marylin Manson, David Bowie, Drayl Hall, Black Sabbath, Jim Morrison, Ozzy Osbourne, Noel Gallagher, Nirvana, Prince, Jerry Lee Lewis, Michael Jackson, Madonna, Alice Cooper, Judith Priest, Joe Cocker, AC/DC, Joni Mitchell, Jimi Hendrix, Pearl Jam, Meat Loaf, David Lee Roth, Queen, Bon Jovi, KMFDM, Rammstein, David Lee Roth, Kiss, Lil Wayne, Easy-E, Dr. Dre, Snoop Dogg, DMX, Belinda, Cher, Justin Timberlake, Jessie J, Willow Smith, Jay-Z, Kayne West, Robbie Williams, Alicia Keys, Katy Perry, Rihanna, Beyoncé, Lady Gaga, Pink, Taylor Swift etc, reprezintă nişte instrumente de propagare a violenţei, a consumului de droguri, a sexualităţii vulgare, a tot ceea ce este imoral şi josnic. Ei promovează legi noi, în care moda, sexul, banii şi răzbunarea sunt mai presus de orice. Majoritatea acestor artişti, care şi-au vândut atât talentele, cât şi sufletele diavolului, s-au lăsat influenţaţi de forţele răului şi conduc mai departe generaţiile de tineri spre decăderea totală.
Toţi aceşti „artişti de primă mână“ au declarat, la un moment dat, că şi-au vândut sufletul diavolului sau că sunt posedaţi. Este important să realizăm că toţi aceşti artişti au fost şi sunt iniţiaţi în ştiinţele oculte. Ei cunosc şi folosesc energii subtile şi simboluri specifice malefice pentru a controla masele de oameni sau, cel puţin, pentru a le atrage atenţia şi a-i influenţa într-un mod demoniac.
Ozzy Osbourne (n. 1948) este solistul vocal şi fondatorul celei mai cunoscute formaţii de heavy metal, Black Sabbath. Acesta a recunoscut că secretul succesului său a fost că a urmat instrucţiunile lui Aleister Crowley, declarându-l un „fenomen al tuturor timpurilor.“ Ozzy Osbourne cânta despre inspiratorul său satanic, Aleister Crowley, îl invoca pe scenă, îl adora în faţa fanilor săi. Cântăreţul englez de muzică rock, David Bowie (n. 1947) a fost membru de seamă al grupărilor O.T.O şi Golden Dawn. Poza lui Crowley a apărut pe un album al trupei Beatles, printre alte figuri de seamă. Toţi cântăreţii de talie internaţională, mai devreme sau mai târziu şi-au dat arama pe faţă şi au recunoscut, mai în glumă, mai în serios, că şi-au vândut sufletul diavolului. Membrii formaţiei Red Hot Chilli Peppers i-au mulţumit în mod public, la MTV Music Awards, şi „în mod special“ lui Satana pentru susţinerea în cariera muzicală.
Vedetele plătesc cu sufletul preţul faimei
Jimi Hendrix (1942-1970) a fost un faimos chitarist, compozitor şi cântăreţ american, considerat a fi cel mai mare chitarist de muzică rock din istoria muzicii. Jimi Hendrix recunoştea în faţa prietenei sale, Fayne Pridgeon, că este posedat de un demon, că nu ştie de ce interpretează într-un anumit mod şi nici de ce spune ceea ce spune. Cântecele ieşeau pur şi simplu din el. „Uneori se trăgea de păr, izbucnea în hohote de plâns… Oh, Doamne, era aşa de trist să-l vezi plângând şi chinuit… Era obsedat de ceva demoniac“, spunea prietena lui. Jimi Hendrix a declarat: „Dacă unele persoane nu au talent muzical sau nu au inspiraţia de a scrie versuri, cu siguranţă că, dacă devin posedate, vor putea face cu uşurinţă aceste lucruri.“ (John Nervius, Demon Possession,1894, pag. 58)
„…Am devenit faimoşi de atunci. Câştigurile au crescut continuu. Muzica noastră este cea mai cunoscută. Oamenilor le place să danseze pe muzica noastră. În realitate, spiritele preiau controlul asupra noastră – sau cu alte cuvinte, ne posedă – şi noi, la rândul nostru, transmitem această influenţă oamenilor.“ (Şeful unei trupe de jazz)
Tori Amos (n. 1963) este recunoscută a fi o bună pianistă, compozitoare şi cântăreaţă. Ea a afirmat în revista Spin, ediţia din martie 1996: „Nu consider că Lucifer este o forţă malefică, cu toţii putem cădea la un moment dat în curentul energiei deformate.[…] Simt o mare tristeţe pentru el. Simt prezenţa şi muzica lui… Simt că vine şi se aşează pe pianul meu atunci când cânt. Este o fiinţă dulce şi importantă. Mă înmoi toată când mă gândesc ce forţă importantă este.”
John Bon Jovi (n. 1962), cântăreţ de muzică rock, declara la un moment dat: „Când eram un băieţel, diavolul m-a luat de mână, m-a dus de acasă… m-a dus jos, jos, jos…“ „Mi-aş omorî mama pentru muzica rock, mi-aş vinde sufletul.“ (Smash, mai 1995) Vocalistul şi textierul trupei The Doors, Jim Morrison (1943-1971) a relatat: „În acel an am fost vizitat de multe energii. Am plecat de la şcoală şi am mers pe plajă. Am dormit pe un acoperiş… L-am cunoscut pe Spiritul muzicii. Acea apariţie era a demonului, l-am văzut pe Satana…“ Primele două albume ale trupei The Doors au fost scrise cu ajutorul acelei entităţi care apărea pe acoperişul unde Morrison îşi petrecea nopţile (The Lost Writings of Jim Morrison, 1988, pag. 36-37). Biograful lui Morrison povestea despre cântăreţ că „ se deschidea ca să fie folosit de orice entitate. Acest fapt îi oferea o anumită inspiraţie în muzică, dar avea, de asemenea, repercusiuni tragice pentru viaţa lui. Morrison ştia că scopul acestor entităţi era să influenţeze masele de oameni.“ (Break on Trough, pag. 200) Morrison a recunoscut că motivul pentru care consuma alcool era să „facă vocile demonilor din el să tacă“. Frank Lisciandro, fotograf şi prieten cu Jim Morrison declara: „Jim bea pentru ca să facă să tacă demonii, fantomele şi spiritele care implorau pentru eliberare… Bea pentru că erau demoni şi spirite care vociferau în capul lui, iar el a descoperit că singura cale ca să îi liniştească era să consume alcool.” Robert Johnson, considerat a fi părintele muzicii rock a recunoscut că a început să aibă succes „numai după ce şi-a vândut sufletul diavolului“. Glen Benton, solistul trupei Deicide susţine că „misiunea lui este să deschidă porţile iadului cu muzica sa pentru ceilalţi oameni.“
Beyoncé mărturiseşte: „Sunt puţin timidă, mai degrabă rezervată pe scenă şi de aceea o las pe Sasha să se manifeste prin mine, ea nu are teamă. Ea poate să facă lucruri pe care eu nu le pot face… Sasha s-a născut când am filmat Crazy in love.“ (People Magazine, noiembrie 2008) Dacă o urmăriţi pe Celine Dion în concert, veţi fi surprinşi să vedeţi cât de des ea foloseşte semnul încornoratului. Este important de ştiut că artista face acest semn cu mâna dreaptă, chiar şi atunci cânt o ţine pe lângă corp şi nu doar în aer. Michael Jackson a recunoscut la un moment dat, într-o declaraţie publică: „Nu industria muzicală, ci sistemul profită în urma celebrităţilor. Sistemul manipulează prin mass-media, manipulează prin modificarea istoriei în cărţile noastre, manipulează prin vedetele pe care le formează…“
Copiii sunt şi ei vizaţi…
Eminem a declarat că a urmărit mereu să fie „un model” pentru copiii care îi ascultă muzica, pentru că ştie că acei copii îl privesc ca pe Dumnezeu: „muzica mea este special creată să apese pe butoanele receptive ale ascultătorilor.“ (SMS, 2000) Când Eminem a fost arestat pentru tentativă de omor, mii de adolescenţi au ieşit în stradă, ameninţând cu incendierea secţiei de poliţie dacă starul nu va fi eliberat. Într-una din melodiile lui, Eminem cântă: „iau fiecare cap degenerat şi caut să văd dacă este influenţat de mine, dacă ascultă muzica mea. Dacă a căzut în această prostie este o victimă inocentă şi devine o marionetă.“ Versurile melodiilor lui Dr. Dre, Eminem, DMX au fost declarate de către departamenul de poliţie Albert Hills a fi „generatoare de delicvenţe în cazul minorilor, încurajatoare a consumului de droguri şi pornografie.“
Chris Brown cântă despre povestea sa de dragoste cu un înger decăzut, alungat de Dumnezeu (Fallen Angel). În autobiografia sa, The Doggfather, Snoop Dogg scrie că a fost vizitat de diavol, iar acesta i-a propus un pact prin care îi oferea faimă şi bogăţie în schimbul sufletului său. Snoop a acceptat această ofertă şi din acel moment (aşa cum el însuşi susţine), „cel care s-a numit Calvin Broadus a murit şi s-a născut Snoop Dogg.“ În piesa sa Murder was the case, Snoop Dogg prezintă clar acest fapt. Rapper-ul DMX a punctat foarte clar jocul diavolului. Acesta a explicat că Satana se manifestă prin anumiţi oameni şi că el a acceptat jocul propus de reprezentanţii diavolului pentru a ajunge un rapper vestit.
Schimbarea artiştilor de la un album la altul este tot mai evidentă. Aceştia nu se mai feresc să ascundă că sunt adoratori ai lui Satana. Este suficient să le privim videoclipurile, să le ascultăm versurile… Suntem bombardaţi de simboluri oculte demoniace peste tot în jurul nostru. În acest mod, suntem influenţaţi în fiecare clipă. Tocmai de aceea este foarte important să ne creăm obişnuinţa de a ne eleva în mod constant nivelul de vibraţie (prin rugăciune, practica spirituală, meditaţie) pentru a nu intra deloc în stare de rezonanţă (şi a fi astfel la adăpost) cu energiile satanice şi demoniace de care suntem asaltaţi.
Vă propunem în continuare să vizionaţi integral un film în care celebri cântăreţi de talie internaţională recunosc că sunt posedaţi sau că şi-au vândut sufletul diavolului şi că, prin cântecele lor, ei influenţează publicul în sensul de a adopta satanismul.
Urmăriţi cu atenţie declaraţiile acestor biete fiinţe care povestesc fără jenă cum controlează masele de oameni.
Citiţi şi:
Codul subliminal al „Iluminaţilor” ascuns în videoclipurile MTV
Masoneria şi lumea în care trăim
De ce sunt oamenii indiferenţi?
yogaesoteric
23 martie 2011