Raport oficial: Bucureștenii au fost și sunt expuși în continuu la niveluri nocive de poluanți
Bucureștenii sunt otrăviți sistematic din cauza traficului rutier aglomerat din oraș. Comisia Europeană a cerut încă de acum un an autorităților din România să acționeze asupra poluării aerului și să își protejeze cetățenii împotriva acesteia, însă Primăria Capitalei nu a luat măsuri concrete în acest sens. În plus, majoritatea proiectelor derulate de municipalitate încurajează, în continuare, traficul rutier. O altă problemă cu care bucureștenii se confruntă este poluarea fonică. Studiile au relevat că peste 100.000 de bucureșteni sunt expuși zilnic la nivele de zgomot care depășesc limita legală.
Bucureștenii inspiră zilnic zeci de substanțe toxice, unele dintre ele peste limita de siguranță. Principalii poluatori din regiunea București-Ilfov sunt traficul și activitatea industrială. În același timp, zonele rezidențiale se află în imediata apropriere a zonelor de trafic și a celor industriale, astfel că locuitorii sunt expuși din plin la agenții poluatori.
„România nu-și protejează cetățenii împotriva poluării cu praf fin (PM 10). Cetățenii din București au fost expuși aproape continuu la niveluri nesănătoase de PM 10 din 2007”, se precizează în raportul interimar din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), coordonat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Expunerea la pulberi în suspensie (PM 10) poate cauza cancer și moartea prematură
Potrivit calitateaer.ro, pagină aparținând Ministerului Mediului și Pădurilor, pulberile în suspensie (PM 10) afectează în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mica de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. De asemenea, expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Comisia Europeană a notificat România din februarie 2013 asupra nivelului ridicat de poluare, cerând acțiuni concrete pentru reducerea poluării aerului. În București însă nu s-a luat nicio măsură concretă. Din contră, Primăria a demarat proiecte de infrastructură menite să încurajeze traficul rutier în oraș.De asemenea, absența unei strategii în ceea ce privește parcările precum și accesul nerestricționat la parcare gratuită, în special în centrul orașului, contribuie semnificativ la intensificarea traficului în oraș. Primăria Capitalei nu a luat măsuri nici pentru încurajarea transportului alternativ – cu biciclete. Deși a trecut mai mult de un an de când Ministerul Mediului a acordat Primăriei Capitalei 10 milioane de euro pentru 100 de kilometri de piste pentru biciclete, amenajarea acestora nu a început, pentru că Primăria nu a terminat nici până acum lista cu arterele pe care vor fi amenajate pistele.
Din păcate, autoritățile nu par interesate nici de o evaluare reală a situației. Astfel, datele referitoare la calitatea aerului în regiunea Bucureşti-Ilfov (poluanţii măsuraţi sunt: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM 10, PM 2,5, plumb) sunt furnizate în timp real, inclusiv publicului, de cele 8 staţii automate. Însă, în ultimii 2-3 ani numai unele dintre ele funcţionează în parametrii normali, celelalte furnizează date numai pentru unii dintre parametrii descrişi, nu pentru toţi. Prin urmare, în acest moment nu există măsurători exacte ale nivelului de poluare pentru toate zonele din București și pentru toți agenții poluanți.
Peste o sută de mii de bucureșteni, expuși la poluare sonoră peste limita legală
Tot traficul este responsabil și pentru nivelul ridicat de poluare sonoră din București. Harta zgomotului din București a fixat limita maximă la 70 decibeli (dB) pentru traficul pe şosea, cale ferată, aerian, valoare medie în 24 h, şi 60 dB pe o perioadă medie nocturnă.
„Hărţile strategice cu zgomotul din cauza traficului rutier au relevat existenţa unui număr de aproximativ 1.161.436 de persoane expuse la niveluri de zgomot de peste 60 dB, din care aprox. 134.043 de persoane au fost afectate de niveluri mai mari decât cele maxime de 70 dB. În timpul nopții, aprox. 192.874 persoane sunt expuse la un nivel de zgomot mai mare de 60 dB, limita maximă stabilită de lege”, se precizează în raportul interimar din cadrul PMUD.
Și tramvaiele sunt generatoare de poluare sonoră. Astfel, potrivit documentului PMUD, din cauza tramvaielor RATB, aproximativ 37.562 persoane sunt afectate de emisii acustice de peste 60 dB, din care aproximativ 555 persoane sunt expuse la valori mai mari de limita permisă de 70 dB.
Planul de Mobilitate Urbană pentru Regiunea București-Ilfov este realizat de ROM Transport Engineering și Avensa Consulting, ambele alese în cadrul unei licitaţii realizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care coordonează proiectul. Termenul de finalizare a PMUD a fost 30 noiembrie 2015.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, folosind un software de simulare a transporturilor având ca scop rezolvarea nevoilor de mobilitate ale persoanelor și întreprinderilor din orașe și împrejurimile acestora pentru a îmbunătăți calitatea vieții, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor europene privind protecția mediului și eficienta energetică.
Acest proiect va asigura punerea în aplicare a conceptelor europene de planificare și de management pentru mobilitatea urbană durabilă adaptate la condițiile specifice ale regiunii București-Ilfov și va include lista măsurilor de îmbunătățire a mobilității pe termen scurt, mediu și lung.
Citiți și:
Chemtrails – acum „se şpreiază” moartea şi în România
Substanţele toxice din mediu afectează nu numai organismul expus ci şi urmaşii fiinţei respective, prin moştenire epigenetică trans-generaţională
yogaesoteric
20 februarie 2016