Redacţia yogaesoteric a lansat un proiect inedit solicitând cursanţilor şi instructorilor acestei Şcoli de yoga să scrie ce ar fi fost, în opinia lor, „dacă MISA nu ar fi existat” şi, de asemenea, „dacă MISA nu ar exista”. Aşa cum am anunţat anterior, cele mai interesante şi emoţionante răspunsuri primite vor fi premiate. Articolul acesta reuneşte o parte dintre relatările premiate la întâlnirea instructorilor din 9 iulie 2014. Concursul continuă pentru relatările care vor fi primite în perioada următoare!
„Dacă MISA nu ar fi existat, scrie Lavinia Vlădilă…
… nu ar fi existat în viaţa mea miracolul întâlnirii unei căi spirituale autentice, miracolul şi graţia de a-mi fi întâlnit Ghidul spiritual.
… nu aş fi descoperit atâţia oameni puri în intenţie şi faptă, prietenoşi, iubitori, dornici de a se cunoaşte pe Sine şi pe Dumnezeu.
… n-aş fi evoluat aşa de rapid, n-aş fi descoperit OMUL din mine, n-aş fi învăţat atâtea lucruri minunate despre lume şi viaţă, atâtea taine ce se cereau descoperite.
… n-aş fi dobândit o cunoaştere autentică, perfect valabilă în toate lumile.
Dacă MISA nu ar fi existat, viaţa mea ar fi fost (fără ea) lineară, expansionată pe orizontală, probabil cu o carieră deosebită, dar plină de frustrări şi neînţelegeri. Dacă MISA n-ar fi existat, sincer mi-ar fi lipsit ceva fundamental în viaţă, acel start bun, trambulina de lansare spre INFINITUL din mine. Şi mai cred că, dacă MISA n-ar fi existat, ţara asta a noastră ar fi fost de mult prăbuşită într-un haos şi mai mare, în dizarmonie, în lipsuri şi sărăcie.
Aşa, pentru că MISA există, eu sunt un om plin de speranţe îndreptăţite, împlinit pe multiple planuri, fericit, cu ochii plini de bucuria de a fi, iar ţara mea mai are măcar o speranţă de mai BINE.
Dacă MISA nu ar fi existat, mulţi oameni care o urmează, dar nu numai, nu ar fi găsit reperele unei vieţi divine, sau măcar trăită în armonie, pace, sănătate, bucurându-se de simplitatea lucrurilor mărunte; mulţi oameni nu ar fi ştiut cum să se vindece, cum să râdă într-o bucurie deplină, cum să iubească, cum să trăiască cinstit în această lume atât de haotică.
Dacă MISA n-ar fi existat, n-aş fi strâns atâtea amintiri plăcute, n-aş fi adunat comorile cerului aici pe pământ, comori de bunătate, de taine dezvăluite, de prietenie, de zâmbete, de iubire…
Dacă MISA n-ar exista, ar fi pentru fiecare dintre noi o pierdere imensă, iar pentru societate o lipsă de neînlocuit. Încerc să-mi imaginez viaţa fără această cale spirituală şi fără ceea ce practic zilnic, dar e o „misiune imposibilă”. Mi-e greu să-mi imaginez viaţa mea fără MISA.
De ce îmi chinuiţi sufletul cu o asemenea întrebare?
Eu vreau să existe. Punct. Şi în continuare vreau… Pentru a trăi o viaţă integrată divin, în voinţa lui Dumnezeu, pentru a mă descoperi ca femeie desăvârşită, pentru a scoate la iveală copilul din mine şi bucuria de a trăi, pentru a descoperi tainele divine şi pentru a-L găsi în mine şi pretutindeni pe Dumnezeu! Şi pentru a fi un fluviu de iubire, de blândeţe, de tot ce e bun, de inspiraţie pentru întreaga natură şi pentru cei din jurul meu. Eu vă mulţumesc sincer că existaţi…”
***
Dacă MISA nu ar fi existat: „Cred că puţini dintre noi realizăm impactul şi implicaţiile pe care existenţa acestei şcoli de Yoga, MISA, le are – a scris Marvin Atudorei. Dincolo de influenţa pe care o recunoaştem în viaţa noastră personală şi în cea a prietenilor şi cunoscuţilor noştri, sunt convins că influenţa cea mai importantă a avut loc în plan subtil-energetic, chiar la nivel planetar. Cred că această şcoală a deschis canalul de manifestare a unor entităţi de lumină foarte puternice şi elevate, care au venit în întâmpinarea aspiraţiei spirituale a mii de oameni. Percepţiile noastre limitate nu pot încă, din păcate, să recunoască adevărata amplitudine a revărsării Graţiei şi Slavei divine de care am beneficiat cu toţii în aceşti ani de când s-a înfiinţat MISA.
Iar acesta este doar începutul. Odată ce foarte multe blocaje subtile vor ceda, prevalenţa acumulării pozitive va deveni tot mai evidentă.
Dacă MISA n-ar fi existat, foarte mulţi dintre noi, cei care urmăm cursurile acestei şcoli, am fi fost cel mai probabil – mai mult sau mai puţin – aglutinaţi în preocupările materialiste, nefiind suficient de capabili să identificăm repere clare pe care să ne fundamentăm o orientare spirituală. Probabil că sufletele noastre ar fi aspirat către un „ceva” destul de vag şi nedefinit, sau poate că am fi căutat în locuri de unde nu aveam prea multe de găsit. Pentru că, aşa cum putem constata acum, cu experienţa pe care o avem, este extrem de greu să găseşti în lumea de astăzi un grup organizat (sau măcar o persoană) care să ofere o direcţie spirituală autentică şi care să aibă forţa de a rezista atacurilor pline de virulenţă ale forţelor care se opun spiritualităţii, forţe care încă predomină în perioada actuală.
Este necesar să conştientizăm toate acestea pentru că altfel am putea avea senzaţia că această şcoală e ceva banal şi că ar fi fost totuna cu sau fără ea.
Dacă MISA nu ar exista, multe lucruri ar fi altfel. Simplul fapt că întâmpinăm o opoziţie atât de mare din partea unor forţe care dovedesc prin toate mijloacele pe care le folosesc că sunt negative, arată că existenţa acestei şcoli contează. Oamenii sunt, din păcate, foarte uşor de manipulat în perioada actuală, iar la MISA se spune clar şi tare adevărul. Iar aceasta deranjează teribil pe marii mincinoşi care ar face (şi chiar fac!) orice ca noi să nu mai existăm.
Dacă ar fi să exprimăm lucrurile mai metaforic, am putea spune că această şcoală MISA este o ca o stâncă a Adevărului ce rezistă în faţa exponenţilor minciunii şi a urii.
Cred că rolul nostru este şi va deveni tot mai important pentru a stabili o bază pentru toţi cei care caută un sprijin real în această lume în care adeseori e greu să mai găseşti pe cineva în care să mai ai încredere şi care îţi poate da repere esenţiale autentice. Cu Dumnezeu înainte!”
***
„Dacă MISA nu ar fi existat, ne mărturiseşte Adrian Necunoscutu…
… nu ar fi existat în mine bucuria de a trăi profund transfigurat.
… nu ar fi existat certitudini pentru mine.
… nu ar fi existat atingerea tainică a lui Dumnezeu, ci doar chinuitorul dor de El şi o mare şovăială.
… nu aş fi stiut ce înseamnă aproapele meu şi ce reprezintă el (de la formă până la esenţă).
… nu aş fi decât un entuziast steril atunci când aş citi scrieri esoterice (care mă atrăgeau înainte de înscrierea la cursurile de Yoga, dar nu-mi spuneau nimic, rămânând misterioase şi de nepătruns).
… nu aş fi înţeles rostul naţiunilor, al aştrilor şi al plantelor. Nu aş fi înţeles că din spatele oricăror ochi (de fiinţă sau vietate) priveşte o Conştiinţă înţeleaptă şi dătătoare de Înţelepciune, Fericire, Cunoaştere.
… nu ar fi existat decât foarte puţin din ceea ce cu adevărat este preţios în viaţa mea şi de care sunt fericit şi mândru.
Mulţumesc Doamne, că ai făcut posibil să se reverse pe Pământ şi în viaţa şi în fiinţa mea graţia Ta, care are un nume – MISA.
Mulţumesc Grieg, că ai ales să mijloceşti Toată această Graţie.
Dacă MISA n-ar exista…
… m-aş simţi suspendat între Cer şi Pământ.
… aş fi profund marcat de stranietatea sentimentului că ceva atât de Minunat, Divin, Deplin, nu are continuitate.
… aş realiza că este o imposibilitate, pentru că atât timp cât trăiesc, sau trăieşte o fiinţă atinsă de miracolul iubirii fără margini a lui Dumnezeu, prin graţia învăţăturii primite, MISA există! Şi îndrăznesc să cred că această existenţă e tangentă cu eternitatea şi mă simt susţinut în eternitate de tot acest filon inspirator şi iniţiatic care poartă Aici şi Acum numele de MISA.”
***
Iată răspunsul lui Gabriel: „Primul lucru care îmi vine în minte când îmi pun problema «dacă MISA nu ar fi existat» este iubirea. Am găsit foarte multă iubire în felurite forme în cadrul şcolii MISA. Multă iubire şi fericire. Dacă ea nu ar fi existat, atunci probabil că aş fi găsit sau descoperit acestea mult mai greu sau mult mai târziu. Sau cine ştie?
Dacă MISA nu ar fi existat, nu m-aş fi găsit pe mine. Nu aş fi ajuns „acasă” şi aş fi şi acum pe drumuri, căutându-mă şi căutând un sens vieţii mele, sau vieţii în general.
De prima dată când am luat contact cu MISA, mai precis cu spirala de hiatus de la Costineşti din 2009, parcă am ajuns acasă după o lungă rătăcire. Parcă am găsit în sfârşit lucrurile dragi mie, cu care eram familiarizat. Parcă mi-am găsit locul meu în Univers. Oare cât aş mai fi rătăcit dacă nu exista MISA? Mi-aş mai fi găsit ţelul? M-aş mai fi bucurat de această călătorie? Aş fi învăţat oare să mă bucur de această călătorie? M-aş mai fi întâlnit oare cu atâtea fiinţe minunate?
Dar oare mi-aş fi întâlnit Ghidul Spiritual? L-aş fi întâlnit pe Grieg?
Dacă MISA nu ar fi existat, cred că nu aş fi avut aceste şanse, aceste adevărate daruri divine în viaţa mea.
Dacă MISA nu ar exista: În primul rând, Pământul şi toate fiinţele umane care-l locuiesc ar fi pierdut şanse enorme la supravieţuiere şi la evoluţie spirituală, acestea fiind posibile datorită ajutorului pe care MISA l-a dat prin multele acţiuni colective şi de cele mai multe ori în premieră, pentru ajutorarea planetei albastre şi a oamenilor care o locuiesc.
Dacă MISA nu ar exista, acum nu aş sta aici în sala de la Pipera să scriu aceste rânduri, ci aş dormi eventual, ca să mă odihnesc după o zi epuizantă atât fizic, cât şi psihic.
Dacă MISA nu ar exista, cei care ne vor răul ar petrece acum pe seama suferinţelor noastre, multe lucruri bune probabil că nu ar exista şi multă lume nu ar exista.”
***
„Dacă MISA nu ar fi existat, răspunde Dan Nicolescu…
… nu ar fi fost această şansă uriaşă şi unică de a mă apropia şi a-L simţi pe Dumnezeu în fiinţa mea, atât eu, cât şi ceilalţi.
… nu aş fi trăit atât de multe, de complexe, de rafinate şi bogate stări de fericire, de bucurie.
… nu aş fi avut probabil şansa să-mi trezesc sufletul şi să simt şi să iubesc aşa de mult.
… nu aş fi cunoscut esenţa eternă şi transcendentă ce se află în mine şi aş fi rămas cu un mare gol şi neîmplinire interioară.
… nu mi-aş fi răspuns la foarte multe întrebări existenţiale şi nu aş fi înţeles şi cunoscut foarte multe legi şi aspecte divine.
… nu aş fi simţit ce înseamnă să ai o familie spirituală cu atâtea aspiraţii dumnezeieşti.
… nu aş fi avut aspiraţie şi scopurile divine care îmi animă acum existenţa şi mă motivează să fac ceea ce fac.
… nu aş fi făcut atât de multă dragoste, nu aş fi avut trăirile extatice pe care le am prin amorul cu continenţă, nu aş fi cunoscut atâtea femei minunate.
… nu aş fi avut şansa să mă confrunt şi să-mi depăşesc foarte multe limitări şi prejudecăţi de care nici nu aş fi fost conştient că le am.
… nu aş fi avut şansa să mă transform şi să înţeleg ceea ce mi se petrece într-un ritm aşa intens.
… nu aş fi cunoscut şi descoperit anumite energii şi focare tainice de forţă ce există în mine.
Dacă MISA n-ar exista…
… probabil nu aş mai avea şansa să învăţ atât de multe lucruri despre viaţă şi să cunosc anumite aspecte şi ipostaze ale dumnezeirii.
… aş simţi un mare gol sufletesc, ca atunci când rătăceşti şi nu-ţi mai găseşti drumul şi rostul.
… nu s-ar mai crea atât de multe şanse pentru mulţi oameni să cunoască anumite adevăruri spirituale autentice şi să se apropie în suflet, în mod autentic, de Dumnezeu.
… mulţi nu ar mai avea şansa de a cunoaşte şi înţelege continenţa sexuală.
… ar fi ca atunci când ni s-ar lua o şansă extraordinară de a ne transforma profund şi accelerat.
… ar dispărea această oglindă care ne ajută să ne obiectivăm nivelul spiritual şi etapa în care suntem.
… probabil că ar dispărea o anumită emulare care apare şi impulsul datorat forţei spirituale a unui grup spiritual autentic.
… probabil că mulţi aflaţi încă la începutul practicii şi nu numai ei s-ar simţi debusolaţi şi în scurt timp s-ar îndepărta de aspiraţiile spirituale şi de scopurile divine propuse.
… mulţi oameni nu ar avea şansa să mai acceadă la anumite iniţieri şi tehnici yoghine milenare autentice şi foarte eficiente de transformare spirituală accelerată.
… nu s-ar mai crea atâtea şanse de a face ceva folositor şi pentru alţii, pentru scopuri altruiste, divine, mai înalte, decât propriile interese şi nevoi personale.”
***
„Dacă MISA nu ar fi existat, scrie Helga Neustӓdter…
… societatea românească ar fi fost foarte „săracă” şi debusolată. Din ce am observat în spaţiul public, apar idei care au fost expuse, rostite, făcute cunoscute într-o anumită formă specifică cursului de yoga de la MISA, referitoare la masonerie, alimentaţie, medicină alternativă, Yoga, continenţă amoroasă. Am văzut foarte multe persoane publice că foloseau anumite „sintagme”, iar felul de a gândi şi de a aborda anumite subiecte îmi indica o pătrundere a ideilor de la curs în spaţiul public. După ce s-a vorbit la curs despre extratereştri, au început să apară şi alte persoane care au abordat această temă.
… nu s-ar şti că aspectele ce ţin de spiritualitate se abordează total şi într-un fel anume.
… nu s-ar fi vorbit în România, pe scară largă, despre rugăciunea colectivă, despre retrageri, despre antrenament spiritual, despre posibilitatea de a ţine post negru fără ca fiinţa umană să aibă de suferit în vreun fel, despre tabere spirituale şi spirale cu mii de oameni.
… în plan personal simt că anumite planuri şi aspiraţii ale sufletului meu nu s-ar fi dezvoltat, nu ar fi înflorit, iar eu, probabil, nu m-aş fi bucurat de o stare constant bună, indiferent de stresul vieţii cotidiene.
Dacă MISA nu ar exista…
… ar trebui să se inventeze, pentru că nu există persoană care, venind la cursuri şi urmând indicaţiile, să nu se fi transformat cât de puţin – chiar dacă a părăsit apoi cursul.
… multe din tainele Universului ar rămâne inaccesibile oamenilor acestei epoci; iar spiritualitatea autentică ar lipsi aproape în totalitate din viaţa noastră, pentru că noţiunile de la curs şi practica interioară spirituală de la MISA fac cu putinţă accesul la Adevărul Divin.”
Citiţi partea a doua a relatărilor premiate
yogaesoteric
11 iulie 2014