Rodia și cancerul: Cercetări recente privind Punica Granatum (rodie) și acidul elagic
În articolul de față vă prezentăm extrase dintr-o recenzie a dr. William Makis – medic canadian cu expertiză în radiologie, oncologie și imunologie și autor a peste 100 de publicații medicale revizuite de colegi – a unor studii recente referitoare la efectele importante ale mai multor compuși ai rodiei în diferite tipuri de cancer. (Articolul integral poate fi consultat aici).
Lucrări revizuite:
- 2021 Aug (Wong et al) – Constituenții bioactivi ai rodiei țintesc multiple semnalizări oncogene și oncosupresoare pentru prevenirea și intervenția asupra cancerului
- 2022 Feb (Cheshomi) – Efectele acidului elagic și ale altor derivați de rodie (Punica granatum L.) asupra celulelor AGS de cancer gastric uman
- 2023 ian (Teniente et al) – Efectul anticancerigen al polifenolilor din coaja de rodie împotriva cancerului de col uterin
- 2023 apr (Habchi et al) – Determinarea proprietăților antioxidante și antiproliferative ale extractului de coajă de rodie obținută prin ultrasunete pe linia celulară de cancer colorectal HCT-116
- 2023 iulie (Rahman et al) – Compuși naturali specifici rodiei în calitate de compuși onco-preventivi și onco-terapici: Comparație cu medicamentele convenționale care acționează asupra acelorași mecanisme moleculare.
2021 Aug (Wong et al) – Constituenții bioactivi ai rodiei țintesc multiple semnalizări oncogene și oncosupresoare pentru prevenirea și intervenția împotriva cancerului
Cercetările privind rodia (Punica granatum L.), un fruct din familia Punicaceae, au arătat un potențial enorm pentru prevenirea și intervenția împotriva cancerului.
În plus față de sucul său, care este o sursă bogată de polifenoli, inclusiv flavonoide și elagitanine, rodia găzduiește, de asemenea, sute de alte substanțe fitochimice în pericarpul, semințele, florile, scoarța, florile și frunzele sale.
Rodiul (Punica granatum, L.) este un arbust mare sau un copac mic cu frunze căzătoare, care produce fructe, întâlnit din Himalaya, nordul Indiei până în Iran.
Cultivată acum la nivel mondial, India și Iranul sunt principalele țări producătoare de rodii.
În Statele Unite, principalele locuri de producție sunt regiunile mai uscate din Arizona și California.
Arbustul crește între 5 și 10 m înălțime.
Fructele de rodie (clasificate ca fructe de pădure mari) variază în culoare de la roșu deschis la verde-galben sau violet. Fructul poate avea 5-20 cm în diametru, aproximativ 200-800 g în greutate, are formă de grenadă și este încoronat de un caliciul ascuțit.
Conține aproximativ 200-1400 de boabe albe, roșii sau purpurii, încorporate într-o membrană spongioasă, albă, învelită de exocarp.
Fructul de rodie conține trei părți:
- semințele (3% din greutatea fructului) care conțin aproximativ 20% ulei,
- sucul (30% din greutatea fructului) și
- coaja (pericarpul) care include o rețea interioară de membrane.
Fructele de rodie sunt utilizate de secole în culturile antice, în vederea obținerii unor efecte medicinale.
Ele sunt consumate pe scară largă în stare proaspătă și sub formă de suc, gem, jeleu și vin.
Frunzele de rodie sunt preparate sub formă de ceai, iar semințele uscate sunt folosite ca mirodenii.
Rodia ocupă un loc proeminent în diferite religii majore ale lumii, precum budismul, creștinismul, islamul, iudaismul și zoroastrianismul. Ea reprezintă un simbol al vieții, longevității, sănătății, feminității, fecundității, cunoașterii, moralității, nemuririi și spiritualității.
În mitul grecesc antic al răpirii Persefonei, rodia, cunoscută drept „fructul morților”, semnifică viața și renașterea.
Aplicațiile rodiei sunt extinse și are utilizări notabile atât în sistemul Ayurvedic, cât și în medicina Unani.
În Ayurveda (India), rodia este considerată o „farmacie în sine”.
Compuși bioactivi
Coaja (pericarpul) – jumătate din greutatea fructului, conține compuși importanți: fenoli (de exemplu, acid cafeic), flavonoide (kaempfero, quercetină, catechină, elagitanine, proantocianidină)
Pulpa (părțile comestibile) – 85% apă, 11% zaharuri, 1,4% pectină, acizi organici, antociani
Sucul de rodie este o sursă bogată de acid elagic.
Semințele conțin o concentrație mare de lipide (dar fără polifenoli), derivați ai acidului elagic, triterpenoizi, steroli.
Frunzele conțin elagitanine și diverse substanțe fitochimice și glicozide flavonice.
Rădăcina conține alcaloizi.
Scoarța conține alcaloizi și elagitanine.
Florile conțin acizi hidroxibenzoici, triterpenoide.
Rodia și cancerul
Cancerul de sân
În ce privește cancerul de sân, care a fost studiat pe scară largă, s-au constatat următoarele efecte:
– polifenolii din sucul fermentat au efect antiproliferativ superior polifenolilor din sucul proaspăt;
– sucul de fructe de rodie inhibă metastazele;
– extractul integral de fructe a indus diferențierea celulelor stem canceroase și a inhibat EMT și migrația celulelor canceroase;
– elagitaninele au activitate anti-aromatază în cancerul de sân ER-pozitiv;
– extractul din fructe de rodie îmbunătățește acțiunea tamoxifenului în celulele sensibile și rezistente la tamoxifen;
– extractul din coaja fructului, care conține elagitanine și acid elagic liber (cel mai abundent acid fenolic) a prezentat efecte antioxidante și proapoptotice (inhibă proliferarea prin oprirea ciclului celular și apoptoză);
– semințele de rodie (acizi linolenici) scad viabilitatea celulară, inhibă VEGF;
– in vivo (șoareci) – polifenolii din sucul fermentat inhibă în proporție de 50% leziunile mamare, iar uleiul din semințe de rodie a determinat reducerea cu 90% a tumorilor mamare.
- sucul de rodie administrat timp de 35 de zile a redus dimensiunea și volumul tumorilor;
- expresia micro ARN-urilor a fost redusă semnificativ.
Cancerul de colon
– sucul de rodie (elagitanine) și extractul total de tanin de rodie au efecte citotoxice asupra celulelor cancerului de colon in vitro;
– polizaharida din coaja de rodie – a indus apoptoza celulelor canceroase de colon;
– coaja de rodie – a indus apoptoza, a condus la oprirea ciclului celular;
– uleiul din semințe de rodie – in vivo – șoarecii au prezentat o incidență redusă a tumorilor de colon;
– extractul de coajă de rodie – in vivo – șobolanii au avut antioxidanți mai mulți, au prevenit formarea tumorilor de colon;
– extractul din fructe de rodie – in vivo – șobolanii au supraviețuit mai mult, s-a constatat o incidență mai scăzută a tumorilor și o reducere a antigenului carcinoembrionar.
Concluzii:
Cunoscută ca „un rezervor fitochimic de valoare medicinală euristică”, rodia a dobândit un rol proeminent în medicina tradițională pentru tratamentul diferitelor afecțiuni.
Întregul potențial al rodiei în prevenirea și terapia cancerului, precum și țintele sale moleculare în cancer nu sunt complet înțelese.
Substanțele fitochimice ale rodiei acționează sinergic nu numai cu propriile sale substanțe fitochimice, ci și cu alte substanțe fitochimice și chiar cu alte medicamente chimioterapeutice stabilite pentru a conferi o acțiune anticancer superioară celei a oricărui compus luat separat.
Multe studii nu au raportat diferențe semnificative între grupurile tratate cu rodie și cele tratate cu placebo. Cu toate acestea, analiza ulterioară a subgrupurilor a raportat un efect semnificativ al terapiei cu rodie, sugerând astfel că o anumită populație de pacienți cu cancer ar putea beneficia mai mult de activitatea terapeutică a rodiei.
2022 feb (Cheshomi) – Efectele acidului elagic și ale altor derivați de rodie (Punica granatum L.) asupra celulelor de cancer gastric uman
Sucul de rodie (PFJ), datorită compoziției sale bogate în polifenoli, poate avea activitate anticancer împotriva mai multor tumori maligne umane, cum ar fi cancerul de prostată, colon, ficat și sân.
Extractul de coajă de rodie (PPE) – are, de asemenea, un conținut ridicat de compuși polifenolici și, prin urmare, poate induce moartea celulară în diferite tipuri de cancer, inclusiv cel de sân, melanom și colon.
Acidul elagic – ca unul dintre principalii polifenoli din PFJ și PPE – poate avea efecte antitumorale semnificative asupra diferitelor tipuri de cancer uman, inclusiv cancerul de vezică urinară, sânge, sân, col uterin, colorectal, ficat, pancreas și prostată.
Acidul elagic a provocat modificări mai drastice în expresia genelor dorite decât PFJ sau PPE (în funcție de doză).
Acidul elagic modifică semnificativ expresia tuturor genelor studiate, în timp ce PPE afectează doar unele.
In vivo (șoareci cu cancer gastric) acidul elagic a suprimat creșterea tumorală și a redus volumul tumoral final într-un mod clar dependent de doză.
Există niveluri mai ridicate de acid elagic în coajă decât în suc.
Concluzie: În urma analizei, s-a constatat că în cazul cancerului gastric, în comparație cu PFJ și PPE, acidul elagic a avut efecte anti-cancer mult mai semnificative în mai multe aspecte, cum ar fi inducerea apoptozei și reducerea migrării celulare.
2023 ian (Teniente et al) – Efectul anticancerigen al polifenolilor din coaja de rodie împotriva cancerului de col uterin
Extractul de coajă de rodie este o sursă excelentă de polifenoli, cum ar fi punicalagina, punicalina, acidul elagic și acidul cafeic.
Acești compuși fenolici au activitate antineoplazică în modele in vitro de cancer de col uterin, prin reglarea echilibrului redox celular, inducerea apoptozei, oprirea ciclului celular și modularea căilor de semnalizare.
Coaja de rodie are o cantitate semnificativă de proteine, polizaharide, minerale (calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu) și compuși fenolici precum flavonoidele (catechină, epicatechină, quercetină, rutin, kaempferol, hesperidină, antociani, procianidine), tanini hidrolizabili (pedunculagin, punicalin, punicalagin) și acizi fenolici (acid galic, elagic, vanilic, cafeic, ferulic, cinamic, p-coumaric).
Punicalagina (PCN), un tanin hidrolizabil prezent în coaja de rodie, oferă numeroase proprietăți benefice și este asociată cu activitatea anticancerigenă în modele in vitro, deoarece intervine în ciclul celular, în semnalele de proliferare/supraviețuire și în procesele catabolice precum apoptoza și autofagia.
2023 apr (Habchi et al) – Determinarea proprietăților antioxidante și antiproliferative ale extractului de coajă de rodie, obținută prin ultrasunete pe linia celulară de cancer colorectal
Prelucrarea industrială a fructelor de rodie generează cantități uriașe de subproduse, cum ar fi cojile de rodie, care sunt considerate deșeuri în industria alimentară.
Pe lângă fructul de rodie în sine, această parte necomestibilă a rodiei s-a dovedit a fi bogată în molecule bioactive care sunt responsabile de activități biologice, cum ar fi activitățile antimicrobiene, antioxidante, antiinflamatorii și anticancerigene.
Testele din acest studiu au arătat prezența fenolilor, flavonoizilor, terpenoizilor, sterolilor și steroizilor, alcaloizilor, zaharurilor reducătoare și proteinelor în extractele etanolice din coaja de rodie.
Compușii fenolici (8 în total) și flavonoizii (6 în total) din coaja de rodie sunt capabili să elimine radicalii liberi, iar abundența lor într-un extract contribuie la activitatea sa antioxidantă.
Extractele din coaja de rodie – în cancerul colorectal, inhibă celulele stem, inhibă angiogeneza, inhibă migrația etc.
Concluzie: În urma analizelor efectuate, s-a constatat că „coaja de rodie, care este considerată un deșeu alimentar, este bogată în molecule bioactive care sunt eficiente pentru tratamentul cancerului colorectal”.
2023 iulie (Rahman et al) – Compuși naturali specifici rodiei în calitate de compuși onco-preventivi și onco-terapici: Comparație cu medicamentele convenționale care acționează asupra acelorași mecanisme moleculare
Datorită prezenței substanțelor hidrolizabile în cantități uriașe, cum ar fi antocianinele și taninurile din semințele de rodie, acestea sunt ușor digerabile și au puternice calități antiinflamatorii și antioxidante. Combinațiile de antioxidanți și polifenoli din rodii par să ofere o gamă mai largă de acțiuni împotriva unei varietăți de radicali liberi. Antocianinele de rodie sunt cunoscute ca având un nivel mult mai ridicat de activitate antioxidantă în comparație cu antioxidanții care se găsesc în ceaiul verde și în vinul roșu. De asemenea, concentrația polifenolică a sucului de rodie îi conferă o acțiune antioxidantă mai mare comparativ cu ceaiul verde și vinul roșu. Coaja, mezocarpul și pulpa includ acizi hidroxibenzoici, esteri galagilici, galotanine, antociani, elagitanine și acizi hidroxicinamici.
„Deoarece majoritatea compușilor fenolici din fructele de rodie sunt concentrați în coajă și pericarp, sucurile comerciale produse prin stoarcerea fructelor întregi conțin cantități mari de acid galic, punicalagină și acid elagic, în comparație cu smoothie-urile stoarse manual, obținute numai din pulpă.”
Punicalagina, cel mai frecvent elagitanin din rodii, variază între 11 și 20 g/kg în coajă și mezocarp.
În concluzie
Rodia este un fruct foarte bogat în compuși care luptă împotriva cancerului.
Se pare că extractul de coajă de rodie are cei mai mulți polifenoli anticancer, deși sucul de rodie și uleiul din semințe de rodie au, de asemenea, mulți compuși bioactivi anticancer.
Studiile pe animale și studiile in vitro arată efecte anticancer foarte spectaculoase, în timp ce studiile pe oameni arată doar efecte anticancer ușoare sau modeste până în prezent.
Cele mai bine studiate cancere cu studii pe oameni sunt cancerul de sân, cancerul de prostată și cancerul de colon.
Studiile in vivo pe șoareci arată efecte semnificative în cazurile de cancer mamar, cancer de prostată, cancer de colon, cancer pulmonar, cancer hepatic, cancer de piele, cancer de vezică urinară, cancer ovarian, de col uterin, tiroidian.
Studiile in vitro pe celule evidențiază efecte în cancerul pancreatic, oral, gastric, renal, endometrial, leucemie, glioame.
Pentru beneficii maxime, este recomandat să consumați fie extractul de coajă de rodie, fie sucul integral de rodie (mai degrabă decât sucul obținut numai din pulpă).
Un alt produs interesant este uleiul din semințe de rodie.
Autor: Dr. William Makis
Citiți și:
Ginsengul – un remediu străvechi ce s-a dovedit util în terapia unei cumplite maladii moderne, cancerul
Tămâia – o mireasmă sacră, unul dintre cele mai vechi remedii
yogaesoteric
13 iulie 2024