România sub presiunea virusurilor și despre noua conducere de la Washington (III)
Citiţi a doua parte a articolului
Unele posturi de știri din SUA au menționat implicarea României în fraudarea alegerilor prezidențiale, mai exact contribuția a 50 de „hackeri” români. Este o chestiune încă foarte secretă, dar care a răzbătut totuși, pe alocuri. Acuzațiile cele mai severe de implicare în frauda electorală din SUA au fost făcute la adresa Italiei și Australiei și doar în subsidiar la adresa Germaniei și României. Desigur, este vorba despre hackeri acționând în favoarea CIA, care controlează întreaga zonă a sferei occidentale de influență și nu numai.
Cele 17 agenții de informații ale SUA sunt de dimensiuni de-a dreptul fabuloase. Ele domină autoritar, având o putere care depășește cu mult pe cea a oricărui președinte. Orice reformă profundă a societății este respinsă de aceste servicii, pentru că regimurile politice sunt creația lor, făcute după interesele lor și serviciile secrete nu vor să permită să li se ia puterea, iar președinții SUA să remodeleze societatea după propriile programe electorale. Serviciile secrete sunt, practic, imposibil de controlat în profunzimea lor. Au o sumedenie de unghere subterane, în care președinții nu pot accede.
Cred că principalul obiectiv cu care ar fi necesar să înceapă o viitoare reformare a societății din SUA ar fi resetarea serviciilor secrete, cu sacrificiul statal asumat de pierdere temporară a unei mari părți din influența internațională a SUA. Când Kennedy a ajuns la putere, în noiembrie 1960, în ședințele de guvern el a pus mare presiune pe serviciile secrete, în special pe FBI, condus de legendarul Edgar Hoover (director între 1924-1973!) și CIA (condus de Allan Dulles). Kennedy le spunea în ședință, în fața întregului guvern, că știe cât de odioși sunt, că știe ce crime săvârșesc, inclusiv asupra unor oameni care sunt doar bănuiți că ar fi dușmani ai regimului politic.
Abia în 1973, directorul CIA și-a luat angajamentul de a nu mai asasina oameni dacă ei nu sunt cu certitudine dușmani ai regimului politic american. Dar Kennedy nu i-a destituit și nu a luat măsuri de supraveghere și control a acelor servicii. A lăsat sistemul așa cum l-a găsit. S-a mulțumit să pună serviciile sub controlul fratelui său, care era ministrul Justiției, dar nu a umblat la baza lor. Cu toate că în acea vreme rivalitatea dintre cele două servicii era foarte mare, cei doi directori și-au dat mâna și l-au ucis pe Kennedy.
În 20 ianuarie 2017, când a fost investit ca președinte, Donald Trump a declarat că nu vrea să pățească precum Kennedy și după puține zile de președinție a emis ordinul executiv de destituire a directorului CIA, iar în martie, l-a demis și pe directorul FBI, James Brien Comey Jr. Dar cu asta nu a rezolvat prea multe, dedesubturile directorilor, situaţia a rămas neschimbată. De regulă, directorii politici numiți în fruntea serviciilor secrete sfârșesc prin a fi asimilați de acestea și devin ei înșiși securiști, abandonând crezul politic pe care și l-au asumat la numire.
Asta s-a petrecut mereu și în România. Activiștii de partid trimiși în diverse funcții în Securitate deveneau securiști și renunțau la misiunea lor de supraveghere și control, achiesând la linia serviciului, care avea și componente paralele cu sarcinile trasate de decidentul politic. Și la Kennedy și la Trump s-a văzut că, la începutul mandatelor, serviciile s-au supus total, și-au dovedit utilitatea, au adormit vigilența președinților, au dat impresia că sunt convinse de necesitatea implementării noilor direcții și, în paralel, au început să submineze foarte subtil președintele și i-au pregătit asasinarea / înfrângerea.
Agențiile secrete americane au unități împrăștiate în toată lumea, care pot exercita influență asupra operațiunilor desfășurate pe teritoriul SUA. Pe mine m-a surprins faptul că patronul Realitatea Tv Plus, Maricel Păcurariu, un apropiat al serviciilor secrete, a permis realizarea unei emisiuni în care s-a recunoscut, inclusiv de către un ofițer SRI în rezervă, că înaintea ultimelor alegeri parlamentare din România, din 6 decembrie 2020, ofițeri FBI au confiscat în București mai multe servere dotate cu softuri pentru gestionarea alegerilor, produse de firma Asesoft Ploiești, care, cu aprobarea mai veche a serviciilor secrete ale SUA, gestionau alegerile din România. Ceea ce nu s-a spus în emisiune, sau n-am auzit eu, pentru că am lipsit o serie de minute din urmărirea ei, a fost că serverele aparțineau STS.
Personal, având informații despre felul în care s-au fraudat alegeri trecute, în perioada ultimelor două decenii, m-am mirat că nu s-a implementat dorința președintelui Johannis, „PSD să dispară” și că AUR a pătruns în Parlament cu 10%. Cred că aceste două evenimente ar putea fi legate de frica generalilor noștri cu sarcini în trucarea alegerilor, întrucât în sfârșit de noiembrie și început de decembrie nu era sigură înfrângerea lui Trump, care descria fraudele electorale și lansa amenințări pentru cei care au fraudat. Amintiți-vă că secretarul de stat al SUA, fost director al CIA, Mike Pompeo, a declarat că: „ne pregătim pentru o tranziție lină către al doilea mandat al președintelui Donald Trump”. Colac peste pupăză a venit și confiscarea la București a acelor servere, ceea ce a băgat frica în oasele unor securiști ai noștri, implicați în „ajustarea” rezultatelor alegerilor.
La noi, trucarea alegerilor este și mai gravă. Redau o discuție, absolut reală, între doi generali de informații, aflați în relații cordiale, ale căror nume nu se vor afla. Unul dintre ei, trecut în rezervă, l-a întrebat pe celălalt, încă activ la acea oră și implicat deplin în alegerile de la noi, cine va câștiga alegerile care erau atunci în curs, că doar el „numără” voturile. Generalul activ i-a răspuns rezervistului că nu mai este cum știa el când era activ. Nu mai decide cine numără voturile. Rezervistul a întrebat: și cine decide? I s-a răspuns: „Decide cine dă comunicatul, iar noi adaptăm numărătoarea după comunicat!”.
Privitor la „hackeri” care să fi fost implicați în trucarea alegerilor din SUA, s-a vorbit despre faptul că ar fi fost implicați niște specialiști români, dar nu din serviciile de informații, foarte penetrate și controlate de americani, ci de IT-iști angajați ai MI. Nu știu dacă este adevărat. Deocamdată n-am informații certe, ca să mă pot pronunța, ci doar niște reverberații în care nu am încredere. Probele adunate de echipa lui Donald Trump din SUA, Italia, Australia, Germania (Frankfurt) și România nu au ajuns niciodată să fie analizate și anchetate de justiția americană. Frauda se dorește a fi îngropată cât mai adânc, iar cei care au comis-o ne vorbesc zilnic despre democrație, încălcarea democrației de către Trump și alte povești de adormit copiii. Cei care au făcut frauda acuză acum, după intrarea unor demonstranți în clădirea Capitoliului, victimele de agresarea democrației. Asta este lumea „cu susul în jos”… Adevărul este totdeauna acaparat de învingători și minciuna este pusă în seama celor învinși.
Sunt conștient că victoria globaliștilor este de rău augur pentru libertatea națiunilor lumii
Există multe motive să credem că cenzura globaliștilor se va generaliza în zona lor de influență. Poate că și Donald Trump crede, întrucât a anunțat că, probabil, va construi o rețea proprie de comunicații electronice. Federația Rusă are de multă vreme așa ceva, nedorind să fie la mâna occidentalilor, care să le „stingă lumina”. Mi-e greu să mă pronunț cu privire la viitor, în orice privință, dar sunt conștient că victoria globaliștilor este de rău augur pentru libertatea națiunilor lumii, pentru cultura și civilizația tradițională a popoarelor și educarea generațiilor viitoare în acest spirit național suveran, cel care dă fiecărei națiuni identitatea proprie și o face mai frumoasă.
Soluțiile care ne sunt la îndemână sunt legate și dependente de conștientizarea unui număr cât mai mare de oameni a realităților contemporane. Cuvântul este și el o armă. Pe această linie, este regretabil că un mare număr de oameni tineri sunt acaparați de păreri deformate, unele total eronate, pe care le susțin cu hotărâre, fără să accepte că fenomenele pot fi diferite de cum și le imaginează ei și nu acceptă să vadă dincolo de aparențe. Mulți tineri, având o cultură limitată, cu orizonturi apropiate, judecă chestiuni de anvergură internațională prin prisma foarte mică a propriilor experiențe și a ceea ce au văzut și au înțeles ei. În baza acestora formulează judecăți de valoare care îi depășesc cu mult și își formează certitudini, neacceptând decât ceea ce înțeleg ei. Or, aparențele le promovează foarte subtil tocmai mainstream-ul. Globaliștii s-au specializat mult în controlul conştiinţelor. Pe această linie acționează deosebit de profesionist și perseverent.
Această misiune este una grea, în primul rând datorită scăderii orizontului general de cultură al tinerei generații. Aceasta are loc ca urmare a unor operațiuni desfășurate de sistem în această direcție. Mai greu va fi cu eliminarea în viitor a fraudelor electorale. Vedeți că ele sunt susținute pe față de sistem. Nici când au fost relevate în mai multe feluri falsurile din alegerile locale de la București, de la sectorul I, unde au pus-o primăriță pe o franțuzoaică jalnică, nu s-a luat nicio măsură de niciun fel.
Acolo au ieșit la lumină, dar eu am informații, nu bârfe sau presupuneri, că asemenea falsuri s-au produs și în alte părți din București și din țară. Este foarte greu să-i oprești pe niște infractori să falsifice alegerile dacă sunt susținuți de magistrați, aflați sub controlul securiștilor. Este foarte greu… Apoi, alegerile locale într-un singur tur împuținează la maximum șansele etnicilor români de a accede la funcții. Candidatul minoritar etnic este automat susținut de toți minoritarii, în timp ce românii au mai mulți candidați și chiar dacă sunt majoritari, voturile lor se împart și câștigă minoritarul.
În perioada interbelică, Mișcarea Legionară și-a propus să preia puterea exclusiv prin mijloace democratice și să guverneze numai atunci când oamenii ei, de la centru și din teritoriu, vor fi foarte bine pregătiți. În 1933, văzând cum creștea aderența Mișcării Legionare în rândul poporului român, regele și partea „bolnavă” a sistemului de atunci, evreimea, masoneria etc, care se simțea în pericol, a intuit că legionarii nu vor mai putea fi opriți prin falsurile limitate care se puteau face atunci în secțiile de votare. Nu era ca astăzi, când falsurile se comit centralizat, electronic, prin corespondență, prin schimbarea în avioane a cutiilor cu buletinele de vot din diaspora etc.
Atunci, în 1933, la cererea masonilor din Franța, I.G. Duca a interzis Gărzii de Fier participarea la alegeri, practic, fără niciun motiv. Atunci, legionarii nu au mai avut nicio altă șansă decât să lupte cu hidra, să pună mâna pe arme, cum ați spus dumneavoastră despre cei care clachează, și să-l ucidă pe prim-ministrul I.G. Duca, cu atât mai mult cu cât el promisese masonilor evrei că va primi în România și va naturaliza 60.000 de familii evreiești care urmau să fugă din Germania, pentru că evreii nu mai erau doriți în acea țară. Deci, era vorba de câteva sute de mii de evrei pe care I.G. Duca voia să-i implanteze peste capul românilor, sub motivația suferinței lor în Germania, de parcă poporul român ar fi fost vinovat de suferințele altor etnii, din alte țări, suferințe la care nu a avut nicio contribuție.
La fel ni se cere astăzi să primim emigranții cu care globaliștii vor să distrugă spiritul național secular al popoarelor europene. România nu este în situația statelor occidentale colonialiste, care jefuiesc de sute de ani imperiile lor coloniale, o vreme recunoscute oficial, iar astăzi exploatate colonial sub masca independenței. Acele state au obligații față de emigranții din acele țări, pe care le jefuiesc și le mențin în sărăcie, pentru a avea mână de lucru ieftină / aproape gratuită și pentru a-i ține în ignoranța care-i împiedică să se elibereze.
Revenind la 1933, este evident, în orice judecată făcută în spirit național românesc, că masonul jidănit I.G. Duca a acționat împotriva României profunde, ceea ce unii legionari n-au mai putut să accepte. La procesul intentat asasinilor lui Duca, în ciuda efortului autorităților, nu s-a putut dovedi implicarea de orice fel a lui Corneliu Codreanu în acel asasinat. Cu toate acestea, prigoana a continuat și a evoluat către terorismul de stat pe care l-a practicat regele Carol al II-lea și forțele sale de represiune, cărora legionarii i-au răspuns, cât au putut ei, pedepsind anumiți criminali ocrotiți de autorități.
Mișcarea Legionară este o organizație apusă, care și-a încheiat existența, pe de o parte datorită represiunii extraordinare, unică în istoria României, practicată de regimul regal al lui Carol al II-lea, de regimul antonescian, de regimul regal al lui Mihai I, de judeo-bolșevicii ocupației militare sovietice, pe alocuri de regimul ceaușist, de regimul judeo-post-comunist și de cel euro-atlantic, și el jidovit.
Imediat după 23 august 1944, regele Mihai a dat un decret de amnistie generală. Cu toate acestea, legionarii au continuat să fie ținuți în temnițe și o mare parte a lor au rămas acolo până în 1964. Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a scos pe toți din temnițe, iar Ceaușescu le-a permis să-și reia locul în societate, conform pregătirii pe care o avea fiecare. Pe de altă parte, Mișcarea Legionară s-a stins și pe cale naturală, în sensul că legionarii care au supraviețuit gulagului în care au fost ținuți de toate regimurile menționate mai sus, au trecut la cele veșnice datorită vârstei înaintate. Foarte puțini mai sunt încă în viață.
Eu nu apăr Mișcarea Legionară de dragul ei, în sine, dar afirm că tradiția de unitate și patriotism românesc în interesul românesc profund nu poate fi susținută ignorând Mișcarea Legionară și/sau acționând contra ei. Această mișcare a reprezentat un curent politic și naționalist românesc de excepție, a adunat în jurul ei unele dintre cele mai mari valori științifice și culturale ale românilor, din toate timpurile, a fost prezentă în Parlament, la două guverne și a aderat la principiile fundamentale ale democrației, până când, prin abuz de putere, în 1933, a fost interzisă, s-a practicat terorismul de stat împotriva ei și a fost obligată să răspundă la provocările extraordinare la care a fost supusă.
Astăzi, situațiile sunt diferite și soluțiile să fie căutate în cooperare cu mișcările suveraniste din zona noastră de influență, mai ales din Europa Centrală și de Est. Avem exemplele politice de succes ale Poloniei și Ungariei. Apoi, românii să conștientizeze că niciun minoritar etnic, nici un alogen, niciun străin, nu le apără interesele profunde, cele de termen lung, mai bine decât românii. Prea mulți români au ieșit în stradă împotriva singurului program de guvernare favorabil lor din ultimii 31 de ani: programul politic al lui Dragnea și Vâlcov, din decembrie 2016. Era un program naționalist.
Românii au fost neatenți. Au ieșit ca proștii în stradă, sub coordonarea SRI și a multinaționalelor și au frânat demersurile cele mai sănătoase, îndreptățite, făcute în deplină legalitate, de către oameni aleși democratic, care promovau principiul „dreptate până la capăt”, pe mai multe paliere. De altfel, acesta este motivul pentru care lui Dragnea i s-a stricat total imaginea, a fost prezentat ca un mare corupt și nu s-a dovedit absolut nimic, pentru că nu există nicio probă și atunci l-au condamnat și l-au băgat la închisoare prin abuz politic pentru două condamnări hilare: că ar fi trimis niște e-mailuri în care chema lumea la vot și, a doua oară, pentru că două angajate de la Consiliul Județean Teleorman, care au recunoscut că nu-l cunoșteau pe Dragnea decât de la televizor, în loc să lucreze la biroul lor de la județ, au lucrat la sediul județean al partidului de guvernământ. Dar asta s-a petrecut într-o vreme când Dragnea era plecat deja la București, fiind ministru, alții fiind cei care au dispus celor două femei să lucreze la sediul PSD.
Multă lume a acceptat cu ușurință, cu superficialitate și chiar crede că Dragnea este capul răutăților din România. De fapt, el a fost transformat într-un exemplu pentru toți politicienii care ar mai dori să apere interesele poporului român în dauna colonialiștilor. Oricine va mai face ca el, va păți ca el. Acum, se practică același model și cu Donald Trump, care este demonizat în fel și chip, iar prostimea chiar crede… Eu cred că este de lucrat la conștientizarea oamenilor de rând de etnie română, ca să putem să obținem succese mai mari în apărarea românismului și în redobândirea unei părți cât mai mari din fosta suveranitate a României, fără de care nu ne putem promova interesele profunde. Să folosim cuvântul ca armă de luptă! Dacă așteptăm de la Johannis, Orban, Hellwig, Siegfried, Kelemen Hunor, primarul Timișoarei, al sectorului I București, de la țigani și străini mai binele românilor, nu-l vom obține niciodată.
Despre evoluția naționalismului în România
Și în România, majoritatea partidelor mici și site-urilor care se revendică a fi naționaliste sunt controlate de serviciile secrete, conducătorii lor având misiunea de a nu permite unitatea de acțiune politică a naționalismului românesc, prin menținerea scindării (prin atacuri reciproce) și printr-o activitate la scară redusă. Se urmărește menținerea acelor partidulețe naționaliste, dar numai la limita „de avarie”. Electoratul lor devine astfel unul captiv. Observați și acum, când AUR a intrat în Parlament cu 10%, când el se declară naționalist și anti-sistem, este atacat continuu și luat în zeflemea nu numai de către partidele mari, ci și de către mulți falși patrioți securiști, din alte partide sau din presă, care, în loc să se bucure și să-l susțină, dacă ar fi într-adevăr naționaliști, dincolo de orice fel de invidii și eventuale păreri diferite, sapă la temelia lui. Aceasta este cea mai mare dificultate a mișcării naționaliste din România. Până nu înțelegem să ne unim cu orice preț, înseamnă că nu sunt coapte condițiile ascensiunii patriotismului național și suntem condamnați să continuăm să lâncezim în statut colonial, cu românismul agresat continuu. Este simplu și limpede.
Cei care refuză unitatea mișcării, se deconspiră a fi securiști rău-voitori, care subminează sub masca de a fi patrioți. Cei care nu vor să se unească, vor încerca succesul de unii singuri, precum „marea cu degetul” și deceniile vor continua să treacă, iar tinerii de astăzi vor îmbătrâni în colonia România. AUR, cu doar 10%, nu poate fi încă numit un partid de opoziție. El este un partid care și-a propus o doctrină curată, bazată pe patru obiective: Familia, Națiunea, Credința creștină și Libertatea. Eu zic că este foarte bine. AUR are nevoie în acest moment să propună sau/și să susțină eventualele proiecte benefice pentru țară și să fie împotriva proiectelor dăunătoare românismului și să atragă atenția poporului asupra acestor aspecte. Pe de altă parte, AUR are nevoie să se dezvolte, în primul rând prin numărul susținătorilor și în al doilea rând prin numărul de membri de partid. Oricum, AUR va fi supus presiunii din partea celorlalte partide, în primul rând a PSD, iar unii dintre foștii susținători ai PSD din epoca Dragnea s-ar putea să treacă la AUR. Unii au trecut deja.
Gândiți-vă că echipa de civili din jurul lui Dragnea a susținut democratizarea societății românești, crearea unei economii românești, pe lângă cea străină din România, promovarea „dreptății până la capăt”, prin desființarea și desecretizarea protocoalelor SRI cu Justiția, complet ilegale, în baza Legii 303/2004 și cu alte instituții ale statului (ați mai auzit ceva de ele), a susținut o lege a prevenției care bloca distrugerea oamenilor de afaceri români în folosul străinilor, a susținut ca petrolul și gazele românești din Marea Neagră să fie valorificate în folosul românilor, nu al străinilor, a susținut creșterea semnificativă a redevențelor pe care le plătesc companiile străine care exploatează bogățiile României, a susținut fără succes legea răspunderii magistraților, a susținut să fie eliminate / corectate articolele mizerabile din codurile penal și de procedură penală care permit de mulți ani abuzuri ale magistraților împotriva unui mare număr de oameni, cu deosebire etnici români. Un exemplu ar fi asimilarea suspiciunilor „rezonabile” cu probele (!) care este astăzi în vigoare și care poate distruge orice om devenit indezirabil pentru serviciul secret care controlează magistrații. Ați mai auzit ceva despre aceste adevărate idealuri pentru poporul român? Nimic! Au venit securiștii în PSD și au pus o pătură groasă pe „țambalul” lui Dragnea și a lui Vâlcov.
În decembrie 2016 și imediat după aceea un mare număr de români și-au pus speranțe în reușita programului de guvernare creat de Dragnea, Vâlcov & Co. S-a ales praful de el, iar doi din inițiatorii lui au fost băgați politic abuziv la închisoare, iar ceilalți marginalizați. Prim-miniștri securiști ai PSD, Grindeanu și Tudose, au sabotat propriul program al partidului, făcut de civili. Dragnea a reușit să-i îndepărteze, dar după întemnițarea lui, ei au revenit la vârful partidului. Or, sunt încă foarte mulți români, foști susținători ai PSD, dezamăgiți, care și-ar putea găsi un loc în AUR. De aceea, va fi presiune mare pe AUR, care poate prelua și susținători dezamăgiți din alte partide și, desigur, susținătorii partidulețelor naționaliste mici, cum ar fi bazinele fostelor sau actualelor PRM, PUNR, PDAR, PER, PRN, PRU etc. Sunt mai multe aspecte. Nu zăbovim asupra tuturor, cert este că înscăunarea globalistului Biden dă apă la moară susținătorilor actualului regim politic din UE, inclusiv globaliștilor din România, fericiți la culme că vor primi mai multă libertate de acțiune și vor putea reprima mai ușor românismul.
În colonia România, este foarte greu să fii istoric al epocii contemporane și recente, să vrei să scrii adevărul și să nu rămâi nepăsător când se afirmă minciuni despre istoria și poporul țării tale. Eu consider că mi-am făcut datoria, ca profesor, ca cercetător, ca educator, ca publicist, chiar dacă a fost necesar să îndur foarte multe mizerii și să renunț, cu bună știință și fără ezitări, la ofertele de „mărire” care mi s-au făcut din plin, dar care presupuneau acceptarea unor compromisuri prea mari și a mizeriei sistemului ticăloșit.
Citiți și:
Corvin Lupu: «În lumea globală a serviciilor, marile servicii ale lumii le domină pe cele mici și odată cu ele, domină politicile guvernamentale»
Securitatea, mai rea decât o știam, secrete din dosare. Adevărul nespus despre anii terorii, reacțiile lui Ceaușescu și ‘marginalii’ scăpați sub radar
Manipularea cifrelor statistice și a datelor fiscale se află la baza regimului politic actual
yogaesoteric
1 aprilie 2021