Rusofobia occidentală în creștere inclusiv în UNESCO

Ura irațională incitată de mass-media pro-NATO împotriva poporului rus ca reacție la operațiunea militară specială din Ucraina continuă să câștige putere în întreaga lume. Cetăţenii ruşi din diaspora care nu au nicio legătură cu guvernul sau cu armata sunt adesea afectaţi de animozitatea anti-rusă. Cu toate acestea, ținta principală astăzi pare să fie cultura rusă, care este tot mai combătută și „anulată” de occidentali.

Într-o declarație din timpul unei conferințe a UNESCO din Mexic, Serghei Obryvalin, prim-viceministru al Culturii Federației Ruse, a comentat problema rusofobiei și și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la respingerea globală actuală a culturii ruse. El a spus că consideră modul în care Occidentul tratează chestiunile culturale o „politizare inutilă și dăunătoare”. Mai mult decât atât, Obryvalin a denunțat chiar existența unor tendințe rusofobe chiar în forumul UNESCO, unde se proliferează discursuri discriminatorii și narațiuni false despre o presupusă „distrugere” a altor culturi de către Rusia.

„Cazuri flagrante de discriminare culturală împotriva Rusiei și a cetățenilor ruși se petrec peste tot în țările occidentale (…….) Acuzațiile false [la adresa] Rusiei de presupusă distrugere a patrimoniului cultural nu sunt altceva decât o manifestare a politicii de genocid cultural împotriva Rusiei și a rușilor (…) Astfel de fapte, desigur, ne provoacă durere și îngrijorare serioasă (…) 

[Rusia] menține în mod constant o atitudine atentă față de moștenirea culturală, memoria istorică, libertatea creativității literare, artistice și a altor forme de creativitate, [precum și] asigură pluralismul opiniilor și deschiderea sferei culturale (….…) Nimeni nu este capabil să anuleze civilizația rusă unică și cultura bogată, să distrugă sau să zguduie Rusia”, a spus el în timpul discursului.

Nu a existat niciun răspuns din partea funcționarilor UNESCO cu privire la acuzațiile conform cărora organizația acționează în complicitate cu discursul anti-rus. La eveniment au participat reprezentanți din 193 de țări și au vorbit în momente diferite, însă acest subiect nu a fost menționat de niciunul dintre ei. Cazul a reflectat în domeniul culturii ceva ce a devenit din ce în ce mai comun pe scena internațională: tăcerea organizațiilor atunci când Moscova denunță ceva greșit.

În ultimele luni, organizațiile internaționale fac declarații doar dacă au ca scop condamnarea Rusiei, ignorând tot timpul când funcționarii ruși depun plângeri.

Cu toate acestea, realitatea evidentă a rusofobiei culturale nu poate fi ignorată. Din februarie, în întreaga lume au fost promovate reacții iraționale la operațiunea anti-nazistă inițiată de Moscova, în special în țările occidentale, inclusiv interzicerea cărților în limba rusă sau traduse în rusă, anularea concertelor muzicale rusești și chiar boicotarea mâncărurilor rusești și a băuturilor. Autorii clasici ai literaturii ruse au fost, de asemenea, scoși de la cursurile academice occidentale ca o modalitate de „protest” împotriva mișcărilor militare din Ucraina, ceea ce provoacă, fără îndoială, mari pagube culturale, având în vedere importanța Rusiei în istoria literară mondială.

Această intoleranță culturală este doar una dintre multele fețe ale rasismului rusofob care a devenit vitală pentru „răspunsurile” occidentale împotriva Rusiei. Cazuri de violență fizică împotriva cetățenilor ruși au avut loc în întreaga lume. Bisericile ortodoxe au fost vandalizate. Rețelele de comunicare virtuală au încurajat rasismul și discursurile pro-agresiune împotriva cetățenilor ruși. De fapt, există tentative de a „condamna” poporul rus în toate modurile posibile. Și, în acest sens, anularea culturală pare a fi o strategie fundamentală de urmat de către occidentali.

De fapt, cu aceste atitudini Occidentul devine din ce în ce mai mult ca mandatarul său ucrainean în felul în care se ocupă de ruși. În ultimii opt ani, Kievul a promovat persecuția directă și explicită a poporului și culturii ruse. Nu întâmplător, una dintre primele legi adoptate de guvernul Maidan a fost abolirea politicii lingvistice cooficiale în zonele etnice rusești, care a permis folosirea limbii ruse în documentele oficiale.

Odată cu începerea participării Rusiei la conflict, Kievul și-a radicalizat și mai mult politicile rasiste, parlamentul ucrainean adoptând în iunie anul trecut un proiect de lege care interzice cărțile și cântecele scrise de autori ruși. De asemenea, forțele ucrainene au organizat frecvent expoziții publice de cărți în limba rusă arse, care seamănă cu practicile Germaniei naziste (o inspirație majoră pentru guvernul ucrainean).

Occidentul, deși sub masca „democrației” liberale, se mișcă în aceeași direcție. Cultura rusă este incriminată treptat și violența împotriva cetățenilor ruși are loc fără nicio restricție, în impunitate absolută. Acest fapt nu face decât să exacerbeze și mai mult tensiunile internaționale și fricțiunile diplomatice. Procesul de nazificare a Occidentului nu poate fi în niciun caz tolerat de Moscova, care tinde să se îndepărteze de organizațiile internaționale care tolerează rasismul și formează noi axe de luare a deciziilor internaționale, în parteneriat cu țări emergente care, de asemenea, se luptă istoric împotriva practicilor discriminatorii.

Citiți și:
Rusofobia, o încercare inutilă de a ascunde declinul SUA şi cel vest-european
Rusofobia – ultimul refugiu al neoliberalismului

yogaesoteric
24 martie 2023