Scriitorul Alexandru Petria: Împotriva idiotizării standardizate comuniștii au așezat în centrul gândirii lor lupta de clasă…

… proprietatea statului asupra mijloacelor de producție, capitaliștii merg pe libera inițiativă, pe circulația cât mai nestingherită a capitalului, pe drepturile individuale

Desigur, sunt variații asupra metodelor în ambele sisteme, de la țară la țară, cu evoluții în timp.

 

Dacă comuniștii au strangulat libertatea persoanelor, în capitalism cenzura libertății este mai subtilă și, cinic spus, oamenii au și libertatea de-a muri de foame.

Cred, cum am îndrăznit să afirm, că se poate construi o societate mai corectă punând în centrul gândirii filosofice și politice demnitatea cetățenilor, desprinși de tiparele ideologice de dreapta sau de stânga, unde nu vedem pădurea de copaci. Fiindcă doar oamenii demni au cum să fie liberi, nesubminați de faptul sau teama permanentă că nu au posibilitatea să-și asigure nevoile de bază: hrană, locuință.

Introducerea venitului de demnitate pentru toți cetățenii, de la naștere până la moarte, este o cale spre dobândirea adevăratei libertăți.

O societate a demnității umane este una a libertății. Societatea demnității este singura în care omul are cum să fie chiar om.

***

Libertatea umană deplină nu e convenabilă niciunei forme de organizare existente. Este îngăduită cu țârâita. Sau tolerată fragmentar. Da, e un paradox, unul uimitor de funcțional. Îngăduirea ori tolerarea libertății implică în ansamblu celulele realității contemporane. Obții atâta libertate pentru câtă lupți, niciun gram în plus.

Cât timp în interiorul omului are un cuib activ teama viscerală de foame, de lipsa unui adăpost sau de posibilitatea pierderii lui, discursul despre libertate e ca satele lui Potemkin. O exersare cotidiană a demagogiei la nivelul statelor, o minciună instituționalizată global.

Libertatea deplină are aceleași valențe cu o țară care reușește să fie pe de-a-ntregul suverană. Să nu depindă de nimeni, nici în conjuncturile cele mai crâncene, să se autoguverneze în așa fel încât cetățenii să fie mulțumiți. Adevărata libertate este suveranitatea personală, mulțumirea fiecăruia.

***

Dacă din muncă abia reușești să o scoți la liman cu nevoile de bază, regimul care încurajează sau tolerează situația este unul inuman. Spus pe șleau, vorbim de un sclavagism în cheie modernă, ascuns după cuvinte pompoase, care adorm gândirea. Omul tratat astfel se împiedică în prostie dacă nu se revoltă.

***

Munca nu duce la progresul real al omenirii când este o povară, o obligație. Ci dorința de-a o reduce sau de-a scăpa de ea, prin inteligență. Salturile spectaculoase ale vieții, marile invenții au ca scânteie căutarea unor drumuri care să nu presupună efortul care ar fi necesar fără ele. Hărnicia oarbă seamănă cu hamsterul care fuge în interiorul roții. Idiotizare standardizată.

Citiți și: 
Despre adevărata Libertate

Confort şi libertate 

Nu cereţi libertate – trăiţi-o! 
 




yogaesoteric

21 octombrie 2019

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More