Scrisoare către SRI

de Matei Cerian

Dragă SRI,

Domnilor, probabil şi domnişoarelor, doamnelor de la SRI, voi toţi, aflaţi că vă scriu deoarece am aflat că monitorizaţi presa, televiziunile, internetul, telefoanele şi convorbirile – în spaţii publice sau private. Deci ştiu că veţi primi aceste rânduri de la mine. Am aflat de pe site-ul oficial pe care aţi fost legal obligaţi să îl faceţi despre microfoane, bombe, soluţii, legi şi propuneri. Am citit fiecare segment şi capitol, am reluat toate pozele şi schiţele explicite. În concluzie, vă pot întreba: cum trebuie să interpretez toate acele date foarte exacte pentru a înţelege gravele discordanţe expuse oficial de voi?

E un loc public şi poate cititorii vor fi mai puţin lămuriţi – doar ei au serviciu, copii şi destule distracţii pe cap să le mai pese de mine – este evident că vă scriu de la MISA. Evident ar trebui să fiu un drogat şi un cetăţean lamentabil păcălit de yoghini, traficat, înscenat, evident ar trebui să fiu un blestem cu formă de om, incapabil şi spălat cranian. Dacă deja agentul de teren nu vă spune (ar trebui sancţionat, zic eu, incapabilul…), folosesc doar produse banale: şampon bulgăresc şi mă clătesc cu oţet. Factura la apă o achit de regulă între 10 şi 15 ale lunii, am boiler deoarece nu am bani de centrală. Dar reţeta după care îmi spăl şi creierii odată cu părul eu nu o cunosc, aşa cum nici pe site-ul oficial de la voi nu apare. De curiozitate, accept un plic personal dacă datele sunt aşa de secrete, dar este nevoie să îi explic mamei reţeta, deoarece ea este pragmatică (e Fecioară – ca zodie, că am văzut ce a păţit Isus şi nu e cazul la mine, mama şi tata au procedat tradiţional, cu efortul firesc…) şi apreciază că SRI-ul este un serviciu puternic, bun şi corect, deoarece ea-l ştie pe unchiul Ştefan, securist de două decenii şi om cumsecade.

Vă informez pe această cale, dacă aţi intenţionat să afectaţi relaţia dintre mine şi mama, să ştiţi că 23 de ore a fost posibil, dar îndată ce am răspuns la telefon (la cel fix, când am ajuns acasă, cel mobil este încă la voi sau parchete), după ce m-am întors de la Parchet, a avut nevoie de două cuvinte şi apoi mi-a explicat didactic şi clar că am vocea normală, par să nu fi consumat alcool şi e liniştită acum – deoarece în 25 de ani eu nu am reuşit odată măcar să o înşel – dacă am avut probleme de sănătate mereu a ştiut fără să scriu sau să dau telefon…

Profit de ocazie să întreb, oarecum naiv deoarece am înţeles că e o listă secretă – mama este agent operativ la voi? Nu de altceva, dar prea se pricepe, suntem rude de gradul întâi şi decât să meargă la plivit buruieni, poate vă ajută mai mult în dosarele mai uşoare, deoarece e o femeie cu un bun simţ de observaţie – oricum, ea a avut nevoie de 30 de secunde la telefon ca să vadă că nu mă droghez, ceea ce voi nici cu analizele de la IML nu pricepeţi. Sau poate e vorba doar de unul sau doi ofiţeri prea bătrâni, care nu mai văd să citească – dar aş evita o critică dură, fiind situaţia când tot eu vă rog pentru reţeta aceea…

Tot în ceea ce priveşte relaţiile de familie, tata m-a întrebat dacă am luat pastile de prostie, deoarece la noi în familie demnitatea a fost mereu respectată şi el nu a înţeles de ce nu am dat nici o palmă la nimeni, nici măcar la SRI. De fapt, cred că ştiţi din dosarele vechi, anterioare revoluţiei, când aţi mutat arhivele pe şest (expresia nu îmi aparţine şi am păstrat termenii, deoarece mi-a explicat un amic situaţia şi în cartea de istorie nu am găsit termeni comparabili ca sensuri…). Deci, reiese din dosarele vechi cum că familia comunistă era necesar să fie împărţită şi slabă, de aceea tata nu e deloc de acord cu mama şi spune, îmi cer scuze, că „SRI-ul joacă mai bine ca Steaua în deplasare”. Cred că e vorba despre fotbal aici, dar există riscul să fie de volei, sau baschet, dacă nu şah sau popice, oricum, din vocea lui am dedus că e ceva vesel, ca un joc. Eu ştiu că am făcut arte marţiale de la 5 ani ca să mă pot descurca fără probleme, dar sensei mereu repeta că e necesar să aplicăm karate doar în apărare. Acum, recunosc, te-aş fi pocnit, nene SRI-istule, dar cine ştie cine eşti tu?

Te-aş fi pocnit aşa, amical şi corectiv, doar pentru tine, că nu doresc să particip la soarta-ţi jenantă, să pricepi că m-ai supărat deoarece s-au supărat şi mama, şi tata, şi unchiul Ştefan securistul că are probleme din cauza mea, să ştii şi tu că oamenii aştia s-au speriat pentru mine. Eu am înţeles după mai multe audienţe pe care doar le-am cerut, dar nu le-am primit niciodată, că ţie îţi sunt indiferent şi apar doar ca un număr pe undeva, la un calcul bizar şi teoretic – ştiam eu că îţi place Matrix…! Ceea ce e cu totul exagerat e că nu am voie să mă bat, e regulă de ashram, dar dacă chiar vrei, ne întâlnim la berăria unde îţi dă vecinul Tică raportul despre mine, ok? Şi dacă nu vei fi mulţumit, să-l reclami pe sensei, el aşa mi-a zis, că „Reclamaţiile să ajungă la mine dacă nu e careva mulţumit…”, deşi relativ recent am auzit că s-ar putea să fiţi coleg şi cu el (asta chiar m-a revoltat, şi sensei, adică?…). Iar corb la coarbă nu învârte, ci doar negrii. Restul au bormaşină… Ăsta a fost bancul zilei pentru tine, ţi-l explică psihologul, dar mâine, la programare, nu e un banc urgent, bine?

Acum, toate de până aici le-aş fi trecut cu vederea, oricum toţi vecinii ştiau că nu am arme şi droguri deoarece voiau să-mi vândă ei, dar partea aia cu sexul şi urina a fost prea mult. Păi ai tu idee cum e să vină reprezentantul de la Tractoare Braşov  cu grupul şi sateliţii în braţe să înveţe cum e cu sexul în grup, că ei nu au soluţia asta tehnică? Dă-l încolo de spionaj industrial, măi frate, adică vere, că eu nu vreau să trec nicăieri hopul cu tine, chiar dacă vorba vânzătorului de la colţ „Ai ajuns în labele securităţii, ai dat de dracul…!”. Şi nici partea cu labele nu era foarte clară, că omul era mai din popor, by the way… Relaţia mea se duce pe gârlă, că sunt mai mult la uşă decât în casă! Păi de reclamă am eu nevoie? Reclamă ia-ţi făcut şi lui Adrian Năstase şi vezi cum e acuma, Doamne păzeşte-mă de colegii de partid – am auzit că şi ei tot de la voi sunt. Acuma, nu vreau să dau paranoic, dar mă simt cam izolat…

Iar în plus, dacă tot faceţi reclamă, să fie corectă, vere SRI, ce caută Fundaţia Accept la uşă la mine să facem schimb de, auzi la ei, „strategie”? Păi mama, aşa ordonată cum e, dacă aude că nu ştiu ce sex mai am, îmi taie porţia de murături pe tot anul şi-mi stric tenul şi tranzitul intestinal final din lipsă de fibre, o să rămân să mă strâmb doar în faţa televizorului, la gafele voastre de diletanţi profesionişti. Sincer, eu nu vreau să critic, dar să-i credeţi pe ăia de la 2ş-unsfert cu basmele lor pentru banii băgaţi la ţigareta 1 şi surorile, sau mai ştiu prin ce excursii în Tenerife – aici chiar m-am amuzat, ce păcăleală, nici nu am paşaport, şi dacă aveam, costă, măi, în Tenerife, vă informez din cultură generală… Deci cum să am dosar de urmărire în Tenerife dacă am fost acasă, la mama? Dacă e cazul, eu vin şi fac acolo câteva ore de karma-yoga pentru voi, măcar vă pun la punct cu partea de voiaje şi tarife hoteliere, să ştiţi şi voi că un hot-dog e 25.000 ROL la McDonalds şi nu 25.000 USD, iar McDonalds e şi în România mai nou, nu strict în USA. Portland, asta  era de fapt marca cimentului cu care mi-au turnat prietenii aleea lângă casă, dar chiar nu are rost să intrăm în toate amănuntele, zău. Iar cu fibrele, e o vorbă medicală, să nu vină iar băieţii de la cablu că am fibră optică ilegal instalată, e doar fibră vegetală din alimente, ok?

Oricum, sper că nu o să daţi note informative despre fibrele astea vegetale, că dacă vin procurorii să le caute, e jale, iar mă cert cu vecinii că după ce le blochez strada cu dubele jandarmilor, le mai găuresc şi străzile şi canalizarea… Iar CSM o să dea un raport cum că se modifică acum şi clima din cauza înscenărilor de la yoghini, deşi, ce să zic, ce treabă are prefectura cu scula folosită de cizmar… Liniştiţi-vă, nu s-a întors Ceauşescu, e doar o vorbă din popor şi nu o pagină de dosar!

Deci, cum rămâne cu reţeta aia de spălare a creierului, că noi nu ştim nimic, nimicuţa? Sau şeful e îndrăgostit şi a nimerit blocul de desen al copilului, când a plecat de acasă, în locul dosarului meu…? Iar dacă noi, despre care e vorba, nu ştim, părinţii nu ştiu, căţelul e la locul lui, să fie SRI-ul? Apropo, vedeţi că fibre vegetale, acelea despre care vorbeam înainte, are şi câinele, grijă mare, mare, că aş vrea la reconstituire să nu văd cum ridicaţi piciorul pentru exactitate…

Glumim, ne amuzăm amar de clipa care trece şi oameni disperaţi, de vieţi distruse, păstrăm pe un perete medalia cerută în misiunea periculoasă, când o mână de copii au fost în mod necesar denigraţi – interesul naţional o cere! Doar atât să ştii, poate la pensie, cu tot cecul gras primit lunar, noaptea s-ar putea să-ţi aducă imagini febrile, cu fete smulse din paturi şi bărbaţi încătuşaţi de informările tale. Ar fi de interes naţional să refuzi corupţia, să aperi poporul în numele căruia ai jurat. Acel jurământ este iadul nopţilor tale, solemn şi sisific, ia PSD-ul, poftim PNL-ul, ia partidul, dă partidul, cum vom face avere, viaţa e scurtă, banii puţini. Ce legătură între partide şi paşnicul popor să fie? Poate ziarele şi televiziunile, fiscul şi poliţia. Precum şi interesele tale, tu care nu am fost şi nici nu sunt eu. Acesta e raportul numărului pe care, după dosar, tu îl ştii. E numărul din banca de date creată fără să mă întrebi, aceeaşi procedură în care eu sunt calul şi trebuia să te port supus şi recunoscător prin viaţă. Iar tu, ca un mucegai mai gros şi nealimentar, să te întinzi fără socoteală, fără ruşine, fără limite. Bine, măi, cal-cal, dar şi prost? Păi tu nu ştii că eşti lacom şi mândru, cum să accepţi un cal fără celulă de superman inclusiv la emisferele cerebrale? Se poate? Era să greşeşti…

yogaesoteric
15 mai 2006