Secretele din Silicon Valley. Ceea ce Big Tech nu vrea să știți (III)

Citiți partea precedentă a articolului

Participanții la PRISM au cheltuit milioane de dolari pentru a implementa fiecare extindere reușită a programului, iar aceste costuri, potrivit documentelor americane, au fost acoperite de o ramură a NSA cunoscută sub numele de „Operațiuni cu sursă specială”.

Potrivit cotidianului The Guardian, Edward Snowden a descris Operațiunile cu sursă specială ca fiind „bijuteria coroanei” agenției care se ocupă de toate programele de supraveghere bazate pe parteneriatul corporativ cu furnizorii de telecomunicații și de internet. Acum, dezvăluirea este considerată dovada că a existat o relație financiară între companiile de tehnologie și NSA. Și, după cum spune ziarul The Guardian, dezvăluirea faptului că banii contribuabililor au fost folosiți pentru a acoperi costurile de conformare ale companiei ridică noi întrebări cu privire la relația dintre Silicon Valley și NSA.

Programul PRISM în sine dovedește că legăturile armatei și ale agențiilor de informații cu Silicon Valley din zilele noastre nu se termină cu Google. De fapt, fiecare dintre stâlpii din Silicon Valley are legături similare cu lumea obscură a spionilor.

În iunie 2003, Biroul pentru Tehnici de Prelucrare a Informației – aripa de tehnologie informatică a DARPA care a supervizat proiectul ARPANET original în anii 1960 – a postat discret pe site-ul său un „Broad Agency Announcement” pentru a solicita propuneri în sprijinul unui proiect ambițios. Etichetat „BAA # 03-30”, acest anunț cerea propuneri de la dezvoltatori pentru a construi un „(sub)sistem bazat pe ontologie” numit LifeLog care „captează, stochează și face accesibil fluxul experienței unei persoane și interacțiunile acesteia cu lumea”.

Ideea, oarecum fantastică în 2003, era ca utilizatorii LifeLog să poarte un dispozitiv menit să captureze și să înregistreze toate tranzacțiile și interacțiunile lor, mișcările fizice, e-mailurile și apelurile telefonice, plus o serie de alte informații. LifeLog ar fi prezentat utilizatorilor „ca un sistem de sine stătător asimilat unui jurnal și album multimedia automatizat puternic”. Dar, după cum preciza anunțul, datele colectate ar fi fost folosite pentru a ajuta DARPA să creeze o nouă clasă de sisteme cu adevărat „cognitive” capabile să raționeze într-o varietate de moduri.

Dacă ar fi mers mai departe, LifeLog ar fi fost un jurnal virtual al tuturor locurilor pe unde au fost utilizatorii săi, a tot ceea ce au făcut, a tuturor celor cu care au vorbit, despre ce au vorbit, ce au cumpărat, ce au văzut și ascultat și ce au planificat să facă în viitor. Inițiativa a atras imediat critici, fiind considerată o încercare evidentă a guvernului de a crea un instrument de profilare a dușmanilor statului. Chiar și susținătorii planului au fost nevoiți să recunoască faptul că LifeLog „ar putea ridica semne de întrebare dacă [DARPA] nu ar clarifica modul cum vor fi îndeplinite problemele de confidențialitate”.

Dar apoi, fără explicații, anunțul a fost retras și proiectul abandonat. Purtătorul de cuvânt al DARPA, Jan Walker, a pus anularea pe seama „unei modificări de priorități” în cadrul agenției, dar cercetătorii apropiați proiectului au recunoscut că au fost nedumeriți de oprirea bruscă a programului. „Sunt sigur că astfel de cercetări vor continua să fie finanțate sub un alt titlu”, a scris un cercetător de la MIT al cărui coleg petrecuse săptămâni întregi lucrând la propunere. „Nu-mi pot imagina că DARPA renunță la un domeniu de cercetare atât de important”.

Anularea proiectului LifeLog a fost raportată de Wired.com pe 4 februarie 2004. În aceeași zi, un student de la Harvard pe nume Mark Zuckerberg a lansat oficial TheFacebook.com, prima încarnare a Facebook, care colectează cantități uriașe de date despre utilizatorii săi, oferindu-le promisiunea unui „jurnal și album multimedia automatizat și puternic”. Dar, așa cum a devenit din ce în ce mai evident în ultimii ani, folosind și vânzând aceste date pentru motive ascunse.

Nu doar această coincidență interesantă leagă Facebook de DARPA. Încă o dată, banii care au ajutat „TheFacebook” să treacă de la un „proiect studențesc” de la Harvard la un gigant al internetului cu mai multe miliarde de utilizatori au implicat o relocalizare în Silicon Valley și injecții abundente de capital de risc din partea unor persoane din interior având legături cu serviciile de informații. Facebook s-a mutat în Palo Alto, California, în 2004 și a primit prima investiție de 500.000 de dolari de la Peter Thiel, cofondator al PayPal. Dar adevărații bani și adevăratul interes pentru Facebook au sosit în 2005, sub forma unei investiții de 12,7 milioane de dolari de la Accel Partners și a încă un milion de dolari de la Jim Breyer de la Accel. Se pare că Breyer avea și el niște legături interesante.

Peter Thiel, cofondator al PayPal, face parte din consiliul de administrație al grupului conservator radical Vanguard DAC. Directorul Accel, James Breyer, a fost președinte al Asociației Naționale de Capital de Risc. Breyer a făcut parte din consiliul de administrație al National Venture Capital Association împreună cu Gilman Louie, directorul general al In-Q-Tel, o firmă de capital de risc înființată de Central Intelligence Agency în 1999. Această firmă activează în diverse domenii ale tehnologiei informației și ale serviciilor de informații, inclusiv, mai ales, în alimentarea tehnologiilor de extragere a datelor. De asemenea, Breyer a făcut parte din consiliul de administrație al BBN Technologies, o firmă de cercetare și dezvoltare cunoscută pentru că a fost vârful de lance al ARPANET. Sau ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de internet.

În octombrie 2004, dr. Anita Jones a urcat la bordul BBN alături de Gilman Louie, dar ceea ce pare mai interesant este experiența dr. Jones înainte de a se alătura BBN. Jones însăși a făcut parte din consiliul de administrație al In-Q-Tel și a fost anterior director al departamentului de cercetare și inginerie în domeniul apărării, pentru Departamentul de Apărare al SUA. Printre responsabilitățile sale se număra și funcția de consilier al secretarului Apărării și supravegherea Agenției pentru proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării.

DARPA a ajuns în atenția publicului în 2002, când s-a aflat despre existența Biroului de conștientizare a informațiilor (IAO). IAO a declarat că misiunea sa era de a aduna cât mai multe informații despre fiecare persoană într-un loc centralizat, pentru a fi ușor de accesat de către guvernul Statelor Unite. Inclusiv, dar fără a se limita la: activitatea pe internet, istoricul achizițiilor cu cardul de credit, achizițiile de bilete de avion, închirieri de mașini, dosare medicale, transcrieri educaționale, permise de conducere, facturi de utilități, declarații fiscale și orice alte date disponibile.

Prin urmare, nu ar fi cazul să fie o surpriză faptul că fostul director al DARPA, Regina Dugan, a fost angajată de Google în 2012 pentru a conduce grupul său de tehnologie și proiecte avansate, iar apoi de Facebook, în 2016, pentru a conduce grupul de cercetare Building 8, care se concentrează pe tehnologii experimentale precum senzorii cerebrali și inteligența artificială. Nici nu este o surpriză să aflăm că DARPA lucrează deja la utilizarea ca armă a tehnologiei de realitate virtuală Oculus a Facebook, pentru combaterea războiului cibernetic.

Nu este o surpriză nici faptul că Peter Thiel, co-fondatorul PayPal, investitor în capitalul de pornire al Facebook, a dezvoltat Palantir – un instrument de analiză și extragere a datelor utilizat de NSA, FBI, CIA și alte agenții de informații, de combatere a terorismului și de armată – pornind de la algoritmul de detectare a fraudelor al PayPal. Sau faptul că In-Q-Tel a fost unul dintre primii investitori externi în tehnologia Palantir, care a căpătat notorietate în ultimii ani întrucât „a folosit instrumente din Războiul împotriva terorismului pentru a urmări cetățenii americani”.

Nici nu este o surpriză să aflăm că Eric Schmidt, fostul director executiv al Google și actualul consilier tehnic al Alphabet, compania mamă a Google, este acum președintele Defense Innovation Board al Pentagonului, care urmărește să aducă eficiența și viziunea din Silicon Valley în inițiativele de inovare high-tech ale Departamentului Apărării.

Nu este surprinzător nici faptul că Schmidt, pe lângă faptul că este membru al Comisiei elitiste Trilaterale, face parte din comitetul director al Grupului Bilderberg, o cabală de finanțiști, industriași, înalți funcționari publici, cadre militare și membri ai familiei regale care se întâlnește anual, în secret aproape total, din 1954. Nu este surprinzător nici faptul că Grupul Bilderberg numără în prezent în rândurile sale o serie de personalități din Silicon Valley, de la Schmidt și Thiel până la Alex Karp, directorul executiv al Palantir, și Esther Dyson, fosta președintă a Electronic Frontiers Foundation.

Citiți continuarea articolului

Citiți și:
British Medical Journal a mustrat aspru modul în care Facebook „verifică faptele”, într-o scrisoare deschisă către Mark Zuckerberg
Noi dezvăluiri despre spionajul Facebook

yogaesoteric
1 iunie 2022