Șeful Asociației Ofițerilor în Rezervă: Fără suficienți rezerviști, va fi necesar să fie reintrodus serviciul militar obligatoriu

După ce șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că România are nevoie rapid de o nouă lege privind pregătirea populației pentru apărare, șeful Asociației Ofițerilor în Rezervă spune că s-ar putea ajunge din nou la armată obligatorie, în lipsa unei actualizări a legislației actuale.

Șeful Statului Major al Apărării (SMA), generalul Gheorghiță Vlad, a explicat pentru Radio Europa Liberă că instituția are acum aproximativ 80.000 de militari profesioniști.

Ce nu precizează generalul este, însă, faptul că numai o parte a celor 80.000 de angajați ai Armatei este așa-numita „forță combatantă”, adică militari pregătiți pentru luptă.

În proiectul de lege aflat la Comisiile de Apărare de la Camera Deputaților și de la Senat, Ministerul Apărării a propus ca tinerii de până în 35 de ani, bărbați și femei deopotrivă, să poată merge la Armată – cu statut de militari în termen voluntari – și să învețe să tragă cu o armă sau să supraviețuiască în medii dificile, de pildă.

Doritorii ar urma să facă pregătirea voluntar, precizează generalul (r) Virgil Bălăceanu, timp de patru luni, și ar urma să fie plătiți, la finalul stagiului, cu patru salarii medii pe economie. Banii ar veni de la Ministerul Apărării.

Șeful Armatei, generalul Vlad, ar dori ca cel puțin câteva mii de tineri români să învețe cât mai repede:
– să tragă cu arma;
– să se orienteze într-un mediu dificil;
– să supraviețuiască într-un mediu dificil;
– să se protejeze împotriva armelor chimice;
– să-și facă o decontaminare personală.

Aceștia ar urma să-i înlocuiască treptat pe rezerviștii care acum au, în medie, 48 de ani.

Șeful Armatei spune că unitățile militare au arme, uniforme și tot ceea ce mai este necesar pentru pregătirea militară a doritorilor.

Președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă, generalul (r) Virgil Bălăceanu, a explicat pentru Europa Liberă că proiectul de lege de la Parlament privind pregătirea populației pentru apărare prevede că foștii soldați și gradați (militarii cu grade mici) pot fi convocați pentru luptă doar până împlinesc 55 de ani.

După această vârstă, sunt considerați prea bătrâni pentru a lupta pe front, cu echipament de zeci de kilograme în spate.

Calculele arată că, în cel mult șapte ani, în 2031, Armata nu va mai avea rezerviști disponibili dacă această capacitate nu este întinerită rapid.

Așa se explică declarația de avertisment a șefului SMA, crede generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

În cazul rezerviștilor foști ofițeri și al maiștrilor militari, limita de vârstă pentru rechemarea în activitatea militară este de 63 de ani, adaugă președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă.

Generalul Virgil Bălăceanu a lucrat în armată 40 de ani și a condus trei brigăzi diferite. Pe baza acestei experiențe, Virgil Bălăceanu avertizează: dacă armata nu va mai avea rezerviști, atunci „va fi necesar să introducem serviciul militar pe timp de pace”.

Letonia reintroduce armata obligatorie. Bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani vor fi obligați să urmeze un an de serviciu militar

În pline discuții privind reintroducerea armatei obligatorii, o țară NATO ia decizia. Germania vrea și ea să introducă stagii speciale pentru tineri, acuzând că nu ar avea cine să apere țara, în cazul unei invazii.

Letonia, țară membră NATO, a reintrodus stagiul militar obligatoriu în ideea de a descuraja intrarea forțelor rusești în Europa dincolo de Ucraina, a declarat Krisjanis Karins, ministrul de Externe din Letonia, pentru publicația The Telegraph.

Obligativitatea urmării stagiului militar a intrat în vigoare în luna ianuarie, cu câteva săptămâni înainte să se împlinească doi ani de la operațiunea rusească din Ucraina, un conflict care nu pare să se termine curând.

Bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani vor fi obligați să urmeze un an de serviciu militar, indiferent dacă locuiesc în țară sau peste granițe.

Cei care refuză pot fi amendați sau chiar încarcerați, deși există și o serie de excepții, precum afecțiunile medicale, părinții din familii monoparentale sau cei cu cetățenie dublă, care au îndeplinit deja un stagiu militar în altă țară. Decizia vine în contextul în care Letonia urmărește să-și îmbunătățească pregătirea militară prin creșterea numărului de militari, atât activi, cât și în rezervă, dar și prin investiții în armament.

Guvernul din Letonia crede că o astfel de mutare va trimite un mesaj către Moscova și ar avea potențialul de a descuraja acțiunile lui Putin. „Este necesar să fim la un nivel de pregătire la care generalii și politicienii ruși să înțeleagă clar că nu pot înainta în Europa”, a declarat Krisjanis Karins, ministrul de Externe din Letonia.

La începutul acestei luni, Letonia, Estonia și Lituania au ajuns la un acord pentru a crea „o linie de apărare comună” de-a lungul frontierelor cu Rusia și cu Belarus. Detaliile exacte ale acestor mutări sunt încă negociate, dar acordul prevede sute de buncăre și mai multe instalații militare la graniță.

În Letonia, cei care se înscriu în stagiul militar vor primi un salariu lunar de până la 300 de euro și vor locui în barăci militare. Aceștia vor avea dreptul la permisie de maximum o lună.

Letonia vrea să adune o armată de 61.000 de oameni, împărțită între militari activi și militari în rezervă.

De când a fost reintrodusă armata obligatorie au existat suficienți voluntari, ceea ce a făcut ca autoritățile să nu înceapă încă înrolarea populației în mod obligatoriu.

Citiți și:
Șeful Marelui Stat Major: Populaţia României este necesar să se pregătească pentru apărare
Mercenari în Armata României

 

yogaesoteric
16 februarie 2024