Seminţele de grepfrut

 

Extractul obţinut din seminţele acestui fruct poate fi considerat, fără exagerare, drept „vedeta medicamentelor naturale”. Mai exact: cel mai puternic antibiotic şi antiviral al momentului.

Grepfrutul a apărut pe Pământ cu doar câteva secole în urmă, prin încrucişarea a doi pomi fructiferi: portocalul şi pomelo. Din „povestea de dragosteˮ a celor doi s-a născut o specie nouă de pom fructifer, nu prea înalt (în mod curent, atinge între 5 şi 7 metri înălţime), cu fructe mari, parfumate, colorate în galben şi roşu-portocaliu. Abia prin anul 1856, un savant a descoperit că, de fapt, grepfrutul este o nouă specie, şi a numit-o ştiinţific Citrus Paradisi.

Un secol după aceea, un specialist în fizică nucleară, dr. Jacob Hairich, a muşcat un sâmbure de grepfrut, iar gustul amar, intens, simţit în acel moment, l-a intrigat atât de tare, încât l-a determinat să studieze în amănunţime substanţele pe care această sămânţă le conţine. Iar rezultatele cercetărilor sale au uluit şi continuă să uluiască şi în prezent lumea ştiinţifică.

Un univers într-o sămânţă

Seminţele sunt cea mai importantă şi totodată cea mai fascinantă structură din lumea plantelor. Un sâmbure, infim în aparenţă, conţine în el tot ceea ce este nevoie pentru a da naştere unui arbore falnic sau pentru a asigura continuitatea unei întregi specii, vreme de milioane de ani. Această imensă forţă, prezentă în fiecare sămânţă, este păzită cu străşnicie de substanţe încă foarte puţin cunoscute, care au rolul de a alunga sau distruge toţi dăunătorii, de la viruşii microscopici, până la insecte.

Iar grepfrutul pare să fi găsit reţeta perfectă pentru a se proteja. El conţine: substanţe aromatice care alungă insectele şi distrug animalele inferioare (protozoarele); pigmenţi (flavonoide) care distrug bacteriile, ciupercile parazite şi viruşii şi care inhibă dezvoltarea unor formaţiuni tumorale; substanţe amare, care stimulează imunitatea, reglează metabolismul zaharurilor şi al grăsimilor.

Din cunoştinţele actuale, complexul de substanţe extras din seminţele de grepfrut este antibioticul cu spectrul cel mai larg din lume, pentru că distruge nu mai puţin de 800 (!) de tulpini de bacterii, inclusiv unele rezistente la antibioticele de sinteză. (În momentul de faţă, este cunoscută o singură bacterie, Pseudomonas aeruginosa care poate rezista la acest antibiotic).

În plus, sâmburii de grepfrut, odată ajunşi în organismul uman, au un efect de anihilare a toxinelor, ajută la scăderea colesterolului şi a glicemiei, stimulează imunitatea etc.

Mod de administrare

În terapie, se folosesc atât seminţele de grepfrut, cât şi membranele (pieliţele) care le înconjoară şi le protejează în interiorul fructului, ambele fiind foarte active din punct de vedere terapeutic. Prepararea şi administrarea lor nu este, însă, un lucru uşor. De ce? Pentru că nu există niciun solvent care să extragă toate principiile active din grepfrut.

Pigmenţii şi substanţele amare sunt solubile în apă ori alcool, în timp ce substanţele aromatice pot fi extrase numai în uleiuri. Din aceste motive, există doar două forme de administrare, ce pot cuprinde – nu în aceeaşi măsură – toate principiile active:

Pulberea

Sâmburii de grepfrut şi membranele uscate se pun într-o piuă (mojar), unde se fărâmiţează manual. Râşniţa electrică nu se poate folosi, întrucât substanţele uleioase conţinute de sâmburi nu permit măcinarea. Imediat după obţinere, o linguriţă de pulbere se amestecă cu trei linguriţe de miere. Din pasta astfel obţinută se ia câte o linguriţă, de două-trei ori pe zi, pe stomacul gol.

Extractul glicerinat

Este cel mai puternic preparat obţinut din grepfrut. Se prepară pe cale industrială, prin folosirea unui amestec de glicerină, apă şi alcool, pentru a dizolva toate tipurile de substanţe active din seminţele fructului. Acest extract este un lichid cu miros plăcut, de citrice, cu o culoare portocalie intensă şi un efect antibiotic, antiviral şi antifungic foarte puternic. Cu condiţia ca extracţia să fi fost făcută cu ingrediente biologice, acest produs se poate folosi şi intern.

Tratamente interne cu seminţe de grepfrut

Răceli şi gripe

De la primele simptome ale infecţiei gripale, se administrează extractul de grepfrut: adulţii vor lua câte 10-15 picături în apă, în timp ce copiilor peste 2 ani le vor fi administrate 3-5 picături. Doza se repetă la fiecare 4 ore, până la completa eliminare a bolii.

Studii făcute în Statele Unite arată că seminţele de grepfrut blochează replicarea unor tulpini de viruşi gripali, stopându-le astfel evoluţia, dar cel mai important efect al acestui remediu este că previne complicaţiile gripei, în special cele bronho-pulmonare şi ale căilor respiratorii superioare. În cazul gripelor care debutează cu dureri de gât puternice, se dizolvă 10-15 picături de extract glicerinat în 100 ml de apă călduţă, apoi se amestecă bine, iar cu soluţia rezultată se face gargară, în mai multe reprize.

Nefrite şi cistite

Personal, am făcut cunoştinţă cu acest remediu atunci când am văzut efectele sale asupra unei cunoştinţe, care suferea de o cistită recidivantă, dată de o tulpină de E. coli rezistentă. Ei bine, infecţia urinară, care nu cedase vreme de un an şi jumătate la niciun antibiotic s-a vindecat în doar 3 săptămâni, timp în care bolnava a luat zilnic câteva picături de extract glicerinat. Extractul de grepfrut distruge, practic, toate tipurile de bacterii care produc infecţii reno-urinare, de la E. coli până la stafilococul auriu, incluzând şi tulpinile de bacterii rezistente la antibioticele obişnuite.

În cazul cistitelor cronice, cura durează 3-6 săptămâni, timp în care se iau câte 15 picături, de 3-4 ori pe zi. Pe timpul tratamentului, se renunţă la alimentele care conţin zahăr şi amidon rău, dar vor fi consumate cât mai multe alimente bogate în clorofilă.

În bolile renale, efecte foarte bune are şi extractul de seminţe de grepfrut administrat în sucul proaspăt stors din pulpa acestui fruct. Sucul de grepfrut alcalinizează pe termen scurt urina, ceea ce face mai eficientă acţiunea antibiotică a seminţelor. Apoi, combinaţia suc de pulpă plus extract glicerinat previne formarea calculilor (pietrelor) la rinichi, fiind recomandat inclusiv persoanelor deja operate de calculoză, pentru prevenirea recidivelor.

Bronşita recidivantă, pneumonia şi tuberculoza

Se iau câte 10-20 picături de extract de sâmburi de grepfrut, înainte de fiecare masă. Tratamentul durează 40 de zile, după care se face o pauză de 14 zile, apoi se poate relua. Bacteriile rezistente la antibiotice sunt, de regulă, foarte sensibile la extractul de seminţe de grepfrut, dar pentru a învinge complet boala, au nevoie şi de ajutorul sistemului imunitar. Din acest motiv, în completarea tratamentului cu acest remediu, se vor lua oligoelemente (zinc şi seleniu, împreună cu vitamina C), se vor face aromatizări cu uleiuri volatile (ulei din coajă de grepfrut, din fructe de cuişoare şi din frunze de arbore de ceai).

Pesticide, metale grele

S-a demonstrat, prin studii de laborator, că extractul de seminţe de grepfrut inhibă acţiunea nocivă a multor ierbicide, insecticide sau fertilizatori care ajung, din păcate, în alimentele sau apa pe care le consumăm. Din acest motiv, curele de 2-3 săptămâni cu seminţe de grepfrut au un efect detoxifiant excelent, în cazul persoanelor care trăiesc în mediu poluat sau care consumă hrană de tip industrial. Interesant este că, în seminţele de grepfrut, se află în mod natural şi cantităţi infime de compuşi ai acidului cianhidric. Aceşti compuşi se află în cantităţi atât de mici încât nu au niciun efect nociv asupra organismului uman, în schimb, ajută la solubilizarea şi la eliminarea din organism a unor metale grele sau radioactive, cum ar fi plumbul, mercurul, cadmiul, radiul, cesiul, stronţiul etc.

Pentru eliminarea de metale grele, extractul de seminţe de grepfrut (din care se iau 40 de picături pe zi) se foloseşte în combinaţie cu zeolitul silicic sau cu o cură cu clorofilă. Tratamentul este deopotrivă eficient pentru oameni şi animale.

Paraziţi şi infecţii digestive

Unul din motivele pentru care grepfrutul este inclus în trusa de prim ajutor naturist este efectul său foarte puternic şi rapid în infecţiile digestive. Încă de la primele semne ale acestora (diaree, febră, spasme digestive), se iau câte 10 picături de extract, din patru în patru ore. Ulterior, pentru stabilizarea tranzitului intestinal, se va lua cărbune medicinal (2-3 linguri pentru un adult, şi jumătate din cantitate pentru copii) sau varianta sa mai puternică: cărbunele activ.

În cazul infecţiilor cu protozoarul Giardia, se recomandă curele de 6 săptămâni cu extract de seminţe de grepfrut, din care copiii vor lua câte 3-9 picături, de patru ori pe zi, iar adulţii câte 10-20 de picături, de patru ori pe zi.

Micoze

* În candidoza bucală se fac, de trei ori pe zi, clătiri ale gurii cu 100 ml de apă distilată, în care s-au dizolvat 30 de picături de extract de seminţe de grepfrut.
* În candidoza digestivă se recomandă curele interne cu acest extract, din care se iau câte 10-15 picături, de 2-3 ori pe zi. O cură durează 3-4 săptămâni.
* Contra micozei pielii capului se fac frecţii cu soluţia obţinută din două linguri de apă, în care se pun 30 de picături de extract de seminţe de grepfrut. Suplimentar, se pun în şamponul sau în gălbenuşul de ou cu care ne spălăm pe cap, câte 10-20 de picături din acest extract.
* În candidoza vaginală se face tratamentul intern cu seminţe de grepfrut, recomandat în cazul candidozei digestive. Suplimentar, se fac spălături săptămânale, cu o soluţie obţinută din 30 de picături din acest extract, dizolvate în 150 ml de apă.

Infecţii ale pielii

Extractul de grepfrut este folosit ca dezinfectant, atât în tratamentul rănirilor accidentale, cât şi al infecţiilor cronicizate, rezistente la tratamentele clasice. Chiar şi în diluţii mari, de 1:100 sau mai mult, acest extract previne infectarea rănilor, a muşcăturilor de insecte, a împunsăturilor etc.

În cazul eczemelor infecţioase, rezistente la tratamentele clasice, extractul se aplică nediluat, direct pe locul afectat, lăsând apoi pielea să se usuce la aer.

Herpes, infecţii virale

Câte 2-3 picături de extract de seminţe de grepfrut, aplicate direct pe locul afectat, vindecă, în 24-48 de ore, o infecţie herpetică. Efectul este mai intens şi mai sigur, dacă se face şi un tratament intern cu acest remediu. Nu se recomandă aplicarea directă a extractului de grepfrut pe mucoase, pentru că poate produce usturimi foarte mari.

În infecţiile cu virusul HPV, care este cauza apariţiei negilor de pe piele sau a vegetaţiilor din zona genitală, aplicarea aceluiaşi extract, nediluat, se dovedeşte la fel de eficientă. Se aplică preparatul de 2-3 ori pe zi, până la completa vindecare.

Aluniţele produse de infecţiile virale (cum ar fi cele cu Molluscum Contagiosum) sunt şi ele adesea vindecate, fără alte intervenţii, prin simpla aplicare a extractului de seminţe de grepfrut.

Comunicări ştiinţifice făcute în ultimele trei decenii demonstrează acţiunea antivirală a extractului glicerinat de seminţe de grepfrut, luat intern, contra infecţiilor digestive cu coronavirusuri şi contra infecţiei cu HIV.

Precauţii

Analizele repetate făcute asupra unor extracte de seminţe de grepfrut comercializate în Europa şi Asia au arătat că de multe ori acest produs este combinat cu conservanţi periculoşi pentru sănătate, cum ar fi: clorura de benzetoniu, metilparabenul sau triclosanul.

Toţi aceşti compuşi au efect antibiotic, dar şi toxic asupra organismului uman, motiv pentru care o parte din comunitatea ştiinţifică a considerat folosirea extractului de seminţe de grepfrut drept o mare escrocherie. Unii cercetători au afirmat că, de fapt, extractul de grepfrut nu are niciun efect anti-infecţios, doar conservanţii introduşi pe şest în el având un efect antibiotic.

Aceasta până în anul 2002, când o echipă de medici ai Universităţii din Texas, în urma unor studii cu extract pur de grepfrut, a demonstrat fără dubiu că seminţele acestui fruct au cel mai intens efect antibiotic, incomparabil mai puternic decât al conservanţilor din contrafacerile anterior amintite.

Pentru a evita consumul unor contrafaceri periculoase, este recomandat să folosim doar extracte de sâmburi de grepfrut omologate şi avizate pentru comercializare în România. Mai ales pentru uz intern, vor fi folosite produsele care au clar specificat pe ambalaj faptul că pot fi ingerate de către adulţi şi copii. Cele mai sigure sunt extractele de sâmburi de grepfrut obţinute cu ingrediente provenite din agricultura ecologică.

Contraindicaţii

Intern, extractul de seminţe de grepfrut nu va fi administrat pacienţilor care iau medicaţie anticoagulantă (pe bază de warfarină, în special). Extern, extractul de seminţe de grepfrut nu se va aplica nediluat pe mucoase (vaginală, anală, bucală). De asemenea, extractul de grepfrut nu se aplică în ureche, deoarece este extrem de iritativ, putând produce dureri atroce.

Citiţi şi:

Cum poţi avea o zi reuşită: cura cu apă călduţă cu lămâie şi miere

Terapiile naturale, medicina viitorului

 

yogaesoteric
10 februarie 2016