Și tu, PayPal? Rolul UE în defrișarea disidenței

PayPal pare nesigur dacă ar fi indicat să participe sau nu la actuala cruciadă împotriva „dezinformării” online.

Mai întâi a închis conturile PayPal ale The Daily Sceptic și Free Speech Union și chiar contul personal al fondatorului acestora, Toby Young, iar apoi, două săptămâni mai târziu, le-a restabilit. Apoi, a anunțat că va penaliza cu 2.500 de dolari pe oricine îi folosește serviciile în legătură cu „promovarea dezinformării”, iar două zile mai târziu, a revenit din nou asupra subiectului și a anunțat că nu s-a intenționat niciodată ca acest limbaj să fie inclus în noua sa politică de utilizare acceptabilă (AUP).

Nu a fost intenționat să fie inclus? Ei bine, atunci de unde a apărut?

Oare Codul de bune practici al UE privind dezinformarea și Legea privind serviciile digitale (DSA) ar putea avea ceva de-a face cu incursiunile timide ale PayPal în „combaterea dezinformării”? Ei bine, da, ar putea, și puteți fi siguri că oficialii sau reprezentanții UE au avut deja o discuție cu PayPal despre acestea.

Codul le cere semnatarilor să cenzureze ceea ce Comisia Europeană consideră a fi dezinformare, sub sancțiunea unor amenzi masive. Mecanismul de aplicare, adică amenzile, a fost stabilit în cadrul DSA.

PayPal nu este, pentru moment, semnatar al Codului. În plus, întrucât nu este nici o platformă de conținut și nici un motor de căutare – potențialele canale de „dezinformare” vizate în DSA –, este evident că nu este în măsură să cenzureze în sine. Dar chiar primul angajament din Codul de bune practici „consolidat” dezvăluit de Comisia Europeană în iunie anul trecut este dedicat tocmai dezmințirii.

Deloc surprinzător, având în vedere natura modelelor de afaceri ale celor mai proeminenți semnatari – Twitter, Meta/Facebook și Google/YouTube – acest angajament și cele șase „măsuri” pe care le cuprinde sunt legate în cea mai mare parte de practicile publicitare.

Dar „Ghidul” pe care Comisia l-a publicat în mai 2021, înainte de elaborarea Codului, solicită în mod explicit „extinderea” eforturilor de defrișare a presupușilor furnizori de dezinformare și conține următoarea recomandare extrem de pertinentă:

„Acțiunile de combatere a dezinformării ar fi necesar să fie extinse prin participarea actorilor activi în lanțul valoric al monetizării online, cum ar fi serviciile de plată electronică online, platformele de comerț electronic și sistemele relevante de finanțare colectivă / donare.” (p. 8)

PayPal, serviciul de plăți electronice online prin excelență, se afla astfel deja în vizorul Comisiei.

În mod oarecum ilogic, având în vedere accentul pus de ei înșiși pe publicitate și faptul că un model de venituri bazat pe publicitate și un model de donație sau de plată ar fi în mod normal considerate alternative, semnatarii codului „consolidat” s-au angajat astfel să:

„… să facă schimb de bune practici și să consolideze cooperarea cu actorii relevanți, extinzând-o la organizațiile care activează în lanțul valoric al monetizării online, cum ar fi serviciile de plată electronică online, platformele de comerț electronic și sistemele relevante de finanțare colectivă / donare…” (Angajamentul 3)

Dar extinderea către PayPal nu a avut loc numai prin intermediul unor părți terțe, cum ar fi semnatarii codului.

La sfârșitul lunii mai, la scurt timp după ce textul Legii privind serviciile digitale a fost finalizat – dar înainte ca Parlamentul European să fi avut măcar ocazia să voteze asupra acestuia! – o delegație formată din 8 membri ai Parlamentului a fost trimisă în California pentru a discuta cu „părțile interesate din domeniul digital” relevante despre DSA și despre Legea privind piețele digitale (DMA).

Pe lângă semnatarii Codului, Google și Meta, „lista de gazde”, ca să spunem așa – întrucât parlamentarii urmau să fie oaspeții și se autoinvitau! – a inclus și PayPal. (Vezi aici raportul delegației).

În mod curios, Twitter nu a fost inclus printre companiile și organizațiile care urmau să fie vizitate, poate din cauza agitației declanșate de oferta de preluare a lui Elon Musk. Dar Thierry Breton, comisarul UE pentru piața internă, îi făcuse deja o vizită lui Musk în Austin, Texas, la începutul lunii, pentru a discuta cu acesta despre DSA.

Nu mai puțin de trei dintre cei opt membri ai delegației – Alexandra Geese, Marion Walsmann și șeful delegației, Andreas Schwab – erau germani, în condițiile în care germanii reprezintă doar aproximativ 13% din numărul total de membri ai parlamentului. Această suprareprezentare flagrantă este grăitoare, deoarece Germania a fost, fără îndoială, principalul promotor al campaniei de cenzură a UE, adoptând deja în 2017 propria lege privind cenzura online cu motivația expresă de a „combate știrile false criminale din rețelele de comunicare virtuală”.

Legislația germană, cunoscută în mod obișnuit sub denumirea de „NetzDG” sau Legea pentru îmbunătățirea aplicării legii în rețelele de comunicare virtuală, amenință platformele cu amenzi de până la 50 de milioane de euro pentru găzduirea de conținut care încalcă oricare dintre o serie de legi germane care restricționează exprimarea în moduri care ar fi de neconceput și neconstituționale în Statele Unite. Este, de asemenea, sursa notificărilor pe care mulți utilizatori Twitter le-au primit, informându-i că postarea lor a fost denunțată de „o persoană din Germania”.

După cum s-a menționat mai sus, PayPal nu este în prezent semnatar al Codului de bune practici privind dezinformarea. Cu toate acestea, la 14 iulie, la doar nouă zile de la adoptarea ASD, Comisia a emis un „Apel la interes pentru a deveni semnatar” al codului. Apelul se adresează în mod explicit, printre altele, „serviciilor de plată electronică, platformelor de comerț electronic, sistemelor de finanțare colectivă / donare”. Acestea din urmă sunt identificate ca fiind „furnizori ale căror servicii pot fi utilizate pentru a monetiza dezinformarea”.

Evident, Comisia nu s-a mulțumit doar cu „deplatformarea”, ci a arătat clar că următoarea frontieră în lupta sa împotriva „dezinformării” este demersul de a defrișa disidenții care, în ciuda discriminării sau a excluderii lor de pe marile platforme online, au reușit să își păstreze un loc în discuțiile online datorită propriilor platforme.

În plus, PayPal știe că printre puterile „exclusive” – de fapt, dictatoriale – pe care le conferă Comisia Europeană prin ASD se numără și puterea de a desemna platformele online „foarte mari”, care sunt susceptibile de a fi sancționate cu amenzi masive de până la 6% din cifra de afaceri globală prin ASD. PayPal va îndeplini cu ușurință criteriul de dimensiune „foarte mare”, având cel puțin 45 de milioane de utilizatori în UE, dar, în mod evident, nu este o platformă de conținut.

Cu toate acestea, acest aspect nu pare să fie atât de evident pentru Comisia Europeană. Căci comunicatul de presă al Comisiei privind apelul pentru semnatari îl tratează tocmai… ca pe o platformă de conținut! Astfel, comunicatul de presă se referă la „furnizorii de servicii de plăți electronice, platforme de comerț electronic, sisteme de finanțare colectivă / donații, care pot fi utilizate pentru a răspândi dezinformări”. Nu-i așa?

Între timp, la 1 septembrie, UE a deschis un birou sau o „ambasadă” special dedicată în San Francisco pentru a desfășura ceea ce ea însăși descrie drept „diplomație digitală” cu firmele de tehnologie din SUA. Se pare că „ambasadorul”, Gerard de Graaf, funcționar al Comisiei, este unul dintre redactorii DSA. Poate că acesta va fi capabil să explice complexitatea DSA pentru PayPal – sau chiar a făcut-o deja. La urma urmei, sediul PayPal se află la doar o aruncătură de băț în Palo Alto.

În orice caz, PayPal a fost pus în gardă și, odată cu el, la fel și site-urile web disidente care depind de sprijinul utilizatorilor pentru supraviețuire. Ignorați UE pe propria răspundere.

Citiți și:
Războiul nevăzut: Occident vs. Disidență! Cenzura presei, experimentul încercat în România
Practici neloiale în mediul online – viitorul Act legislativ privind Piețele Digitale. Marile companii de tehnologie, ‘gardieni ai internetului’
Totalitarismul ID-urilor digitale, sau cum ne va fi controlată viața – Alegem libertate sau sclavie? NU dictaturii biometrico-medicale! (I)

 

yogaesoteric
1 decembrie 2022