Spectrul Brocken sau fenomenul Gloria

 

Un fenomen cunoscut mai mult iubitorilor de drumeţii montane, deşi poate nu mulţi au avut şansa să îl observe personal, este fenomenul optic numit Spectrul Brocken sau Fenomenul Gloria.

Fenomenul se produce mai ales în munţi. Propria siluetă îţi este proiectată pe cer, în mijlocul unei aureole.

Termenul de Spectrul Brocken derivă din germanul Brockengespenst, luându-și numele de la vârful cu acelaşi nume situat la o altitudine de 1.142 metri în munţii Hartz din nordul Germaniei, unde se creează deseori condiţiile pentru a-l observa.

Spectrul Brocken este de fapt umbra unui obiect sau a unei ființe, privită din vârful unui munte, ce se profilează deasupra norilor formaţi din picături de apă uniforme sau deasupra ceţii. Umbra siluetei poate fi, de asemenea, înconjurată de un halou luminos.

Pentru apariția acestui fenomen și pentru a-l observa, este necesar să aveţi soarele în spatele vostru, o perspectivă largă, cum ar fi cea din vârful unui munte şi, în primul rând, ceaţă sau nori în văile dintre culmi. Practic, este necesar să vă aflaţi între soare şi plafonul de nori sau ceaţă, cu alte cuvinte, picăturile de apă din nori să se afle mai jos decât voi. Cu cât pătura de nori se află mai jos, cu atât umbra va apărea mai mare, iar mişcarea continuă a norilor o va face să se mişte, dând impresia că este vie.

Formarea haloului se datorează picăturilor de apă care creează fenomenul de dispersie, ceea ce explică apariția culorilor curcubeului. Deschiderea unghiulară a haloului este de 10°, uneori puţin mai mare, şi este mai mică decât cea a curcubeului, care atinge 42°; în plus, spre deosebire de acesta, diametrul său depinde de dimensiunea picăturilor: cu cât sunt mai mici, cu atât haloul va avea o mărime mai mare.

În curcubeu, picăturile sunt de mărimea unei fracţiuni de milimetru, sau puţin mai mari, în timp ce în aureolă (gloria) acestea sunt, în general, de ordinul a zece microni. Din punct de vedere teoretic, acestea sunt două fenomene diferite: curcubeul poate fi explicat foarte bine cu ajutorul opticii geometrice, în timp ce gloria necesită o teorie mult mai elaborată.

Dimensiunile umbrei sunt proporţionale cu distanţa dintre obiect şi plafonul de ceaţă sau nori. Umbra este adesea deformată într-o manieră triunghiulară, datorită perspectivei. În plus, dimensiunile ei sunt supuse unei iluzii optice atunci când observatorul poate să vadă simultan, prin găurile din nori, obiectele de pe pământ, și să le compare cu umbra. Pe lângă acestea, prin deplasarea norului, umbra pare să se mişte şi să varieze ca dimensiune.

Apariţia unui halou luminos se datorează redistribuirii luminii de către picăturile de apă din masa de nor. Lumina se reflectă în principal în direcţia opusă radiaţiei în cazul picăturilor din nori sau ceaţă. În cazul în care apar cercuri colorate, ne confruntăm, de asemenea, cu refracția luminii, asemănătoare cu cea care produce curcubeul.

A nu se confunda, însă, aureola (gloria) cu haloul colorat ce înconjoară adesea Soarele sau Luna atunci când norii trec prin apropierea acestor astre, în acest caz fiind vorba de devierea şi dispersia luminii datorită cristalelor de gheaţă care alcătuiesc norii.

Spectrul Brocken a fost observat şi descris de Johann Silberschlag în 1780 şi de atunci a fost înregistrat în literatura de specialitate.

Într-una dintre călătoriile sale pe Duna lui Pilat, în Franţa, Florian Clement, un pasionat de fotografie şi de vreme, a putut observa şi imortaliza curiosul fenomen. El şi-a filmat umbra deformată şi înconjurată de un mic curcubeu circular. În acest video vă puteţi bucura de experienţa sa.

Explicaţia ştiinţifică rămâne însă un subiect controversat, deoarece optica geometrică nu oferă o soluţie pentru rezolvarea misterului, întrucât ea nu se aplică obiectelor mici, iar teoriile privind difracţia nu explică suficient poziţia cercurilor şi polarizarea lor.

În limba română fenomenul mai este cunoscut şi ca fenomenul Gloria, datorită aureolei asemănătoare haloului de sfânt ce se formează în jurul capului siluetei.

Citiți și:

Zece fenomene pe care comunitatea ştiinţifică nu le poate explica

Fenomen extrem de rar surprins de un alpinist: «tsunami căzut din cer»

 

yogaesoteric
23 martie 2019

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More