Stupefiant: Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, i-a cerut SRI-ului să se verifice singur

Corina Corbu a verificat funcţionarea Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI printr-un simplu chestionar trimis la SRI. Judecătoarea continuă să tacă mâlc pe tema profundei nelegalităţi a existenţei CNIC 

„Nu-i aşa că voi, cei de la SRI, nu încălcaţi legea?” Aşa s-ar putea intitula acţiunea întreprinsă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu, cu privire la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor care funcţionează în cadrul Serviciului Român de Informaţii. Pe scurt: prevalându-se de pandemia de coronavirus, şefa ÎCCJ nu s-a mai deranjat să meargă personal la SRI, ca să controleze felul în care funcţionează CNIC, ci s-a mulţumit să trimită un simplu chestionar. 

Da, aţi citit bine: cea mai importantă judecătoare din România a înţeles să-şi îndeplinească o obligaţie legală de control lăsându-l pe cel controlat să se verifice singur.

Vineri, 14 august 2020, ÎCCJ a publicat raportul realizat în urma controlului semestrial impus de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Mai exact, Legea 304/2004 prevede că preşedintele instanţei supreme este obligat ca cel puţin de două ori pe an să verifice modul în care SRI, prin CNIC, pune în aplicare supravegherile tehnice realizate de către procurori şi poliţişti judiciari. Ori de câte ori are ocazia, SRI se jură cât îl ţin rărunchii că CNIC se ocupă strict cu aspectele tehnice ale interceptărilor (durata, calitatea, securitatea datelor, concordanţa cu mandatul etc.) şi nicidecum cu conţinutul efectiv al convorbirilor înregistrate.

În ianuarie 2020, Lumea Justiţiei a prezentat în detaliu scandaloasa esenţă a problemei: faptul că CNIC funcţionează ilegal, iar preşedinta ÎCCJ Corina Corbu nu a scos nici cel mai mic sunet de indignare în legătură cu această revoltătoare realitate. 

Fără să intrăm prea mult în detalii, amintim doar că Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor nu are o lege de înfiinţare, el funcţionând doar în baza hotărârii secrete a CSAT nr. 17/2005, pe care nimeni nu s-a deranjat să o desecretizeze şi să o publice nici până în momentul de faţă. Repetăm: în baza unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar nu în baza unei legi, aşa cum dictează Constituţia. Mai spunem doar că în 2016, Raluca Prună (ministresa Justiţiei din guvernul Dacian Cioloș) a făcut o manevră ca de alba-neagra atunci când a emis OUG nr. 6/2016, astfel încât să pară că CNIC există încă din 1992, de când a apărut Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI.

Revenind la Corina Corbu, remarcăm că nici în ianuarie, nici acum ea nu a luat atitudine împotriva caracterului ilegal al CNIC. Totuşi, de data aceasta şefa ÎCCJ a făcut-o chiar mai lată decât anterior cu şapte luni. Mai exact, invocând ca pretext pandemia de Covid-19, Corbu a scris în raport că a controlat Serviciul Român de Informaţii doar trimiţându-i nişte chestionare. Adică SRI s-a verificat pe sine însuşi, a constatat că totul este lapte şi miere, apoi i-a trimis chestionarele celei pe care legea o obligă să controleze principalul serviciu secret din România. Amintim că data trecută, preşedinta ÎCCJ s-a deplasat personal la sediile CNIC şi ale marilor parchete (vezi facsimil).

Înainte să vă prezentăm principalul pasaj din actualul raport, remarcăm că preşedinta instanţei supreme nu menţionează nimic despre eliminarea unui risc enorm semnalat în luna ianuarie 2020 – şi anume faptul că „eventualele vulnerabilităţi în procedura de punere în executare a măsurilor de supraveghere ar putea fi generate de posibile erori materiale în gestionarea sistemului, cu referire concretă la introducerea în sistemele informatice a unor date greşite care pot afecta activitatea de interceptare (de exemplu: introducerea greşită a datelor din actul de autorizare, precum numărul de telefon, operatorul de comunicaţii ori, deşi datele sunt corect introduse, în perioada de valabilitate a actului de autorizare, deţinătorul numărului de telefon supus interceptării îşi modifică operatorul de comunicaţii etc.)”. Mai pe româneşte: riscul ca SRI să intercepteze „din greşeală” alt număr decât cel indicat în mandatele judecătoreşti.

Încheiem, constatând cu amărăciune că istoria se repetă. Dacă până acum câţiva ani am privit şocaţi cum deputatul Georgian Pop şi alţi preşedinţi ai Comisiei parlamentare de control al SRI acceptau ca Serviciul Român de Informaţii să se verifice pe sine însuşi, iar apoi să trimită rezultatele verificărilor către comisia parlamentară (şi atât), iată că acum aceeaşi meteahnă a cuprins Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – singura instanţă menţionată nominal de Constituţia României.

Redăm fragmentul din raportul ÎCCJ privind verificarea SRI:

„Pentru a se asigura contextul complementar şi non-repetitiv al verificărilor efectuate de către preşedintele Înaltei Curţi şi, având în vedere şi contextul creat de pandemia de COVID-19, prezentele verificări au avut drept obiective principale evaluarea modului de funcţionare în concret a aplicaţiilor informatice folosite în legătură cu activitatea Centrului Naţional pentru Interceptarea Comunicaţiilor, separarea şi administrarea autonomă de către organele de urmărire penală a fluxurilor de date generate de punerea în aplicare a unor măsuri de supraveghere tehnică şi asigurarea securităţii acestuia (din punct de vedere al garantării securităţii informatice a sistemelor, a prevenirii posibilităţii intervenirii unor erori umane în gestionarea acestora, a folosirii unor mecanisme informatice automatizate de prevenţie şi din perspectiva formării continue a personalului implicat), precum şi stabilitatea şi respectarea cadrului legal, primar şi derivat, care reglementează organizarea generală a acestor activităţi tehnico-judiciare. În cadrul verificărilor care vor privi semestrul al doilea 2020 urmează a se reexamina în mod direct modul de organizare şi de funcţionare a structurilor specializate şi a Centrului, care au făcut obiectul raportului precedent, prin vizite desfăşurate la sediul Centrului şi la sediile celor trei mari unităţi de parchet menţionate.

E. CONSTATĂRILE VERIFICĂRII

Având în vedere aspectele constatate anterior, datele furnizate prin chestionarele transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Serviciului Român de Informaţii, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, precum şi dispoziţiile legale incidente în materie, au rezultat următoarele: (…)”.

Puteți citi aici întregul raport de control.

Citiți și:

Dana Gîrbovan a cerut CSM să demareze controlul mandatelor de siguranţă naţională: ‘Este legitim să se revină la această cerere’

Sub pretextul că apără Siguranța națională, SRI a concurat fosta Securitate la spionarea ilegală a populației!

Aforisme despre justiţie şi justiţia la ordin (3)



yogaesoteric

9 decembrie 2020

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More