Sunteţi mason? Ziua vă informează:

FRANCMASONERIA A PRIMIT ORDIN SĂ SCHIMBE STRATEGIA DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA M.I.S.A.!

un articol de Angela Anghel şi Maria Nicola

Tandemul Ziua-Gardianul a dovedit din plin în ultimele zile că nu este decât  un canal de comunicare al francmasoneriei: practic şi-a bombardat cititorii cu un număr impresionant de articole despre francmasoneria română şi internaţională. Majoritatea, greţos-elogioase, de o impertinenţă care sfidează bunul simţ. Nimeni nu se mai îndoia de angajamentul de slugărnicie al acestor două fiţuici, după ce anul trecut însuşi Ovidiu Chirovici l-a decorat pe directorul lor, Sorin Roşca Stănescu, pentru servicii deosebite aduse… ţării !
    
Pe acest fond, trebuie să recunoaştem că articolul intitulat  „Pe unde s-o mai fi dematerializând Gregorian Bivolaru?” de Ioan Groşan publicat în ZIUA în 26 februarie ne-a surprins iniţial. Am fi putut spune: iată în sfârşit un ziarist de la Ziua care recunoaşte că toată această gogomănie anti-M.I.S.A. nu este decât o înscenare şi o mare cacialma sau care spune frumos că yoghinii au dat dovadă de o mare solidaritate în faţa atacurilor la care au fost supuşi până acum, M.I.S.A continuând să existe şi să funcţioneze perfect legal.

(Puteţi citi articolul integral în josul paginii sau la adresa:
 http://www.ziua.ro/display.php?id=5223&data=2005-02-26)

Ceea ce urmează însă în acest articol ne-a suprins şi mai tare, căci nu am mai înţeles aproape nimic. Am putea crede că autorul articolului nu ştie să construiască o frază inteligibilă în limba română. Sau că s-a abătut o furtună pe tastatură şi a încurcat cuvintele între ele. Desigur pe acest fond este de-a dreptul hilară eroarea din finalul articolului, unde în loc de Fătuloiu (chestorul Poliţiei) scrie Fătulescu.

Dacă însă ne uităm la poza editorialistului Ziua remarcăm că este o poză-semnal masonică tipică. În loc de o poză estetică, firească, Ioan Groşan s-a lăsat fotografiat în ipostaza penibilă, jenantă şi inestetică a privirii peste ochelari. Cine ar accepta să fie reprezentat printr-o astfel de fotografie penibilă, dacă nu ar fi vorba şi de alte interese, ascunse? Revedeţi şi articolul „Senzaţional: Gregorian Bivolaru a dezvăluit PUBLIC semnalele şi ordinele francmasonice SECRETE transmise prin presă”…

Da, am fi putut crede că acele fraze de neînţeles sunt simple erori umane sau tehnice, DACĂ nu ar fi fost vorba despre ziarul în cauză, care a dovedit  în repetate rânduri că nu face decât să transmită ordine şi semnale francmasonice mai mult sau mai puţin voalate, mai ales atunci când lucrurile o luau pe alt făgaş decât pe cel dorit de masonerie. Cel mai recent exemplu este cel din 19 ianuarie 2005 când în disperare de cauză masonii au lansat un astfel de mesaj, cerând să se scornească alte fapte ireprobabile pentru a-l incrimina pe domnul profesor Gregorian Bivolaru (recitiţi aici articolul „Atenţie! Se schimbă macazul!”).

Cert este că, fără să se mai ascundă după deget, autorul articolului din 26 februarie dezvăluie un mare adevăr: filmarea descinderilor din 18 martie 2004 şi apoi televizarea unor imagini denigratoare despre M.I.S.A., multe dintre ele „fabricate”, au avut drept scop intenţionat să ridice opinia publică împotriva yoghinilor, ceea ce se numeşte INSTIGARE:

„în loc să stârnească indignare, cum se miza, yoghinii căpăciţi au stârnit mai degrabă simpatie”.

Ne-am tot întrebat însă ce sens are această frază neinteligibilă:

„…trebuie să vă aduc la cunoştinţă că mişcarea asta a yoghinilor nu e una oarecare, că există între ei o solidaritate de invidiat, un fel de francmasonerie a trupului y compris spiritului.”

Trebuie să recunoaşteţi că fraza asta este e un non-sens. Oricum o întoarcem este tot stupidă, iar autorul ei nu e stupid deloc. Deci hai să ne gândim un pic altfel, remarcând că fraza începe cu o ATENŢIONARE, ea nu este o frază oarecare. Autorul îşi prezintă clar misiunea: am fost însărcinat să vă aduc la cunoştinţă directive importante. TREBUIE SĂ VĂ ADUC LA CUNOŞTINŢĂ. Cui anume? Celor iniţiaţi care cunosc semnificaţia privirii arogante peste ochelari… Ce anume? Nu putem decât să ne folosim intuţia. Mesajul transmis ar putea fi decodificat în felul următor:

Atenţionăm pe cei vizaţi că li se vor aduce la cunoştinţă noi directive. Până acum împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a M.I.S.A. am utilizat instrumentele clasice de acţiune: descinderi în forţă, campanii denigratoare de presă, încercarea de a ridica opinia publică împotriva lor, găsirea unei minore  şi invocarea unor relaţii sexuale între ea şi Gregorian Bivolaru. Nici una dintre aceste acţiuni nu a adus rezultatele scontate. Toate sunt un eşec şi va trebui să ne reconsiderăm strategia de acţiune.  Până acum ne-am subestimat adversarul, se pare că avem de-a face cu altceva decât ne-am aşteptat şi vor trebui construite instrumente de acţiune adecvate. Acţiunile în planul fizic (francmasoneria trupului) sunt ineficiente, va trebui să vă intensificaţi eforturile de a-i sabota la nivel subtil utilizând toată gama de unelte masonice (y compris= inclusiv  francmasoneria spiritului).
   
Este posibil aici să fie vorba de ritualurile francmasonice, care sunt ritualuri satanice, precum şi de alte modalităţi de acţiune subtile, cunoscute mai nou sub terminologia de război parapsihologic (au apărut şi la noi în ţară cărţi destul de bine documentate pe acest subiect, cum ar fi lucrările lui E. Celan). Ceea ce nu ştiu însă deseori persoanele care apelează la astfel de modalităţi de acţiune este faptul că ele nu pot funcţiona decât pe baza principiului rezonanţei. Dacă nu există rezonanţe negative la nivelul aurei „ţintei” pe care ei o atacă, survine efectul de şoc în retur şi toată energia malefică angrenată, multiplicată, se întoarce împotriva celui care realizează operarea malefică.

Tocmai de aceea noi nu ne vom modifica strategia de acţiune. Vom continua să ne vedem de practica noastră Yoga şi în special de programul de meditaţii la unison cu tenacitate şi aspiraţie. Forţa noastră este una interioară. Iar roadele acţiunilor divin integrate pe care le realizăm se văd în tot ceea ce facem şi în succesul obţinut până acum, rezistând în faţa tuturor forţelor ce au vrut să ne distrugă. Faptul că M.I.S.A. continuă să existe şi să funcţioneze în deplină armonie este cea mai bună dovadă că tot ceea ce s-a scris şi s-a spus împotriva yoghinilor şi a domnului profesor Gregorian Bivolaru este o mare MINCIUNĂ.
 
Dincolo de alura intelectuală a articolului domnului Groşan, remarcăm încă o dată cinismul care se ascunde sub argumentarea sa: iată că dumnealui recunoaşte că nu există acuzaţii reale la adresa M.I.S.A, că totul a fost o înscenare şi o „mineriadă” împotriva yoghinilor, că modul de acţiune al autorităţilor a fost nejustificat de brutal. Dar stimabilul editorialist rămâne pe poziţii: M.I.S.A. trebuie atacată – dar altfel! – iar Bivolaru trebuie prins. De ce? Asta să ne explice dumnealui dacă tot scrie articole despre acest subiect: cum e cu drepturile omului, cum e cu nevinovăţia şi celebra prezumpţie asociată, cum vine asta că trebuie neapărat să îi hăituim pe nişte oameni care nu fac nimic ilegal? Dar să ne explice privindu-ne direct, nu peste ochelari…

4 martie 2005
yogaesoteric.net

Iată şi articolul integral:

„Pe unde s-o mai fi dematerializând Gregorian Bivolaru?”, de Ioan Groşan, ZIUA, 26 februarie 2005

Din câte ştiu eu, declaraţia noului şef al Poliţiei Române, dl chestor Dan Valentin Fătuloiu, referitoare la faptul ca liderul MISA n-a fost prins până acum, după şapte luni de cercetări, reprezintă un eşec al instituţiei pe care o conduce, este prima recunoaştere clară, fără echivoc, nu cu jumătate de gură (cum fusesem obişnuiţi pana acum) a unei înfrângeri; temporară poate, dar înfrângere. Pentru această sinceritate – jos pălăria, dle Fătuloiu! Dar, pentru a vă mai atenua amărăciunea, trebuie să vă aduc la cunoştinţă că mişcarea asta a yoghinilor nu e una oarecare, că există între ei o solidaritate de invidiat, un fel de francmasonerie a trupului y compris spiritului; că a fost o greşeală de neiertat modul ridicol, amintind de năvălirile de noapte ale Securităţii din anii ’50 sau de cele mai proaspete ale minerilor la sediul PNT-ului în iunie 1990, în care s-au efectuat celebrele „descinderi” ale poliţiştilor în aşezămintele MISA, cu liota de cameramani după ei; că, din această cauză, în loc să starnească indignare, cum se miza, yoghinii căpăciţi au stârnit mai degrabă simpatie: că minora Mădălina Dumitru, cea care i-a fost pusă în cârcă lui Bivolaru (poziţie ea însăşi cam perversă), nu părea, între noi fie vorba, prea minoră; sunt convins ca nu numai lui Gregorian, dar nici unui poliţist onest nu i-ar fi trecut prin cap să-i ceară Mădălinei buletinul, la o adică; şi că umblă vorba că de la un anumit nivel în sus (foarte rar, ce-i drept), un maestru yoghin se poate de-a dreptul dematerializa. În acest caz, Poliţia nu poate adopta decât poziţia „lotus”, aşteptând ca maestrul să se materializeze la loc.
Cu sinceritate, îi urez dlui Fătulescu să dea de Bivolaru. Dar până atunci, poate n-ar fi rău să aflăm unde s-au „dematerializat” atâtea milioane de dolari; de pildă, de la RAFO Oneşti. (Ioan Grosan)