Tânără – fost bărbat trans – care a revenit la genul biologic feminin, consideră că disforia de gen este o problemă de sănătate psiho-mentală

O femeie ce se identifica drept bărbat, dar care a revenit la genul biologic, subliniază cât de important este ca cei care se confruntă cu disforia de gen să fie tratați „în același mod în care am trata orice alt tânăr cu probleme de sănătate psiho-mentală“, în loc să le fie permis să-și modifice permanent trupul, informează Christian Post.

Helena Kerschner, o tânără de 22 de ani care se identifica înainte drept bărbat transgender, dar care a parcurs procesul de revenire la sexul biologic, și-a împărtășit recent povestea la Summitul Cultural Q 2021, într-un interviu cu Preston Sprinkle, Președinte al Center for Faith, Sexuality, and Gender.

În copilărie nu a existat „niciun indiciu“ că va ajunge să aibă probleme cu disforia de gen, a spus Kerschner. Apoi, la vârsta de 15 ani, a devenit „cu adevărat implicată în această comunitate online, unde totul se învârtea în jurul justiției sociale și… genului, tot timpul“.

„Existau aceste moduri ierarhice de a încadra oamenii, de parcă era rău să fii cis, nu trans, o fată hetero, albă, și exact așa eram“, a spus ea. „Eram o fată normală, albă, și la momentul respectiv am simțit că acesta era considerat ceva foarte rău în aceste comunități.“

Implicarea ei în aceste comunități online, combinată cu problemele sale de sănătate psiho-mentală, au determinat-o să se identifice ca fiind non-binară și în cele din urmă situația a escaladat la „transgenderism complet“.

Deși a făcut tranziția folosind terapia de substituție hormonală de la vârsta de 18 ani, Kerschner a reușit să revină la genul biologic fără efecte secundare.

„Nu cred că m-aș fi gândit vreodată să mă consider băiat dacă nu ar fi existat aspectele sociale, în special dacă nu m-aș fi alăturat acestor comunități online, pentru că la acel moment, nu exista nimic în școala mea sau în comunitate care să mă influențeze. Totul s-a petrecut online“, a reflectat ea.

Kerschner a spus că s-a trezit curând înconjurată de alții din comunitatea sa școlară și online, care au decis să facă tranziția – și, ca și ea, au revenit ulterior la sexul biologic.

„Analizând situaţiile, a fost același tipar – doar copiii care aveau probleme, copiii care erau foarte singuri și izolați, poate că nu aveau o viață de familie bună“, a afirmat ea, „au fost prinși în aceste comunități online și au început să-și interpreteze împreună durerea emoțională, prin același obiectiv.“

Deși recunoaște că povestea sa este o situație specială, Kerschner a subliniat faptul că ea consideră a fi „nerealist“ și „inadecvat“ să lași greutatea unei astfel de decizii în spinarea copiilor care se luptă cu disforia de gen, o decizie care le va „altera permanent“ trupul.

„Modul în care funcționează creierul meu acum, la 22 de ani, este complet diferit față de perioada în care aveam 18 ani, și încă mai este necesar să mă maturizez“, a spus ea.

„Cred că este foarte important să protejăm tinerii, să protejăm copiii“, a subliniat Kerschner, care a cofondat Proiectul Pique Resilience.

„Ei sunt viitorul societății noastre, ai o singură viață și un singur trup. Cred că aceasta ar fi necesar să fie prioritatea: protejarea sănătății și protejarea viitorului, bunăstării, fericirii, capacității oamenilor de a trăi în trupul dat lor de Dumnezeu. Aceasta ar fi prioritatea atunci când vorbim despre acest subiect.“

În prima partea a sesiunii, Sprinkle a dezvăluit că disforia de gen cu debut rapid – în special în rândul fetelor biologice – a cunoscut o intensificare în ultimii ani.

„Termenul de debut rapid descrie rapiditatea cu care mulți adolescenți par să se confrunte cu disforie de gen“, a explicat el. „Nu au avut nicio istorie anterioară în care să manifeste disforie de gen și, ca din senin, se declară trans sau non-binari.“

Sprinkle, un autor renumit, profesor și orator, a citat statistici din Regatul Unit care au constatat o creștere de 5.000% în rândul adolescentelor care merg la clinicile de gen, căutând ajutor pentru incongruența pe care o experimentează între ceea ce simt în interior că sunt și sexul lor biologic.

Un alt studiu a constatat că multe fete care se luptă cu disforia de gen au și probleme de sănătate psiho-mentală.

„Probabil că se petrece ceva mai mult decât simplul fapt că societatea acceptă mai ușor astfel de aspecte“, a spus Sprinkle.

Pentru cei care cred că disforia de gen cu debut rapid și contagiunea socială nu există, Kerschner afirmă că povestea ei și statisticile demonstrează contrariul.

„Sunt convinsă că există o contagiune socială. Am trăit-o, așa cum am spus. Am observat că se petrece. Mă uit în urmă și văd că s-a petrecut în cazul multor oameni pe care îi cunoșteam pe atunci“, a explicat ea.

Cei care se luptă cu disforia de gen au „multe probleme care nu se văd“ și este nevoie să fie tratați cu bunăvoință și compasiune, a spus Kerschner.

„Există o mulțime de probleme de sănătate psiho-mentală asociate. Multă depresie, anxietate, auto-vătămare, TOC (tulburări obsesiv-compulsive), tulburări de alimentație“, a afirmat ea.

„Cred că ar fi necesar să îi tratăm pe acești tineri în același mod în care i-am trata pe oricare alți tineri cu probleme de sănătate psiho-mentală. Ar fi necesar să fim atenți și iubitori față de ei. Și ar fi nevoie să le oferim ajutor și să [fim] atenți la cauzele profunde pentru care simt ceea ce simt.“

„Nu cred că administrându-i cuiva hormoni sexuali încrucișați, cu posibilitatea de a-i cauza o tulburare endocrină, sau modificându-i părțile sănătoase ale trupului prin intervenții chirurgicale, reprezintă o modalitate adecvată de a trata pe cineva care are probleme de sănătate psiho-mentală“, a adăugat Kerschner.

„Cred că merită un tratament atent, specific, mult mai personalizat.“

Citiţi şi:
Ideologia drepturilor copiilor – instrument de distrugere a familiei (I)
TRANS-TIRANIA. Într-o lume transgender, identificarea biologică a femeii şi a bărbatului este ilegală. Se petrece deja în unele ţări occidentale…

 

yogaesoteric
28 mai 2021