Test – Gimnastica cerebrală
de Florentina Alexandru
Adesea suntem preocupaţi de forma noastră fizică, dar nu şi de ceea ce se petrece în creierul nostru. Ar trebui să ne întrebăm dacă el funcţionează la un randament maxim, dacă este capabil să răspundă la diverşi stimuli sau dacă uneori uită lucruri importante sau nu mai reacţionează normal în faţa unor situaţii limită. Rateurile ne îngrijorează şi suntem tentaţi să le punem pe seama înaintării în vârsta. Este fals. Neurologii sunt astăzi de acord că degradarea creierului nu este o fatalitate. Vă propunem să răspundeţi la acest chestionar. Dacă nu sunteţi mulţumiţi de rezultatul obţinut, îmbunătăţiţi-vă capacităţile mentale printr-un set de exerciţii concepute în acest scop, cu recomandarea specială de a le relua mereu, căci în aceasta constă cheia reuşitei. Ele sunt rezultatul celor mai recente cercetări în neuropsihologie. Obiectivul lor este să dezvolte cele două „sectoare” care au tendinţa să se deterioreze de-a lungul anilor: memoria şi creativitatea.
Răspundeţi cu Niciodată, Foarte rar, Rar, Adesea, Foarte des.
1. Sunteţi deseori victima unor mici accidente?
2. Vă lăsaţi uşor atras/ă de preocupări trecătoare?
3. Încercaţi o anumită dificultate în înţelegerea reflecţiilor neaşteptate?
4. Constataţi o scădere a memoriei dvs.?
5. Vă reproşaţi greşelile în mod exagerat?
6. Aveţi uneori greutăţi în a găsi cuvântul potrivit pentru a exprima o idee?
7. Vă simţiţi stângaci, neîndemânatic atunci când sunteţi în marile magazine?
8. Sosiţi târziu la reuniunile curente?
9. Aveţi greutăţi în a explica oamenilor cum să ajungă într-un loc pe care îl cunoaşteţi bine?
10. Aveţi uneori câte un lapsus?
11. Sunteţi mai schimbător ca altă dată?
12. Vă bazaţi mult pe agende, liste?
13. Aveţi impresia că sunteţi incapabil să vă utilizaţi potenţialul intelectual?
14. Vă simţiţi în largul dvs. în mulţime?
15. Vă trebuie uneori mai mult de 10 minute să vă amintiţi numele unei persoane cunoscute?
16. Folosiţi uneori cuvinte incorecte sau în afara contextului lor obişnuit?
17. Aveţi greutăţi în a asimila noi informaţii?
18. Dimineaţa, când vă treziţi, mintea dvs. este puţin înceţoşată?
19. Aveţi dificultăţi în a găsi un nume sugestiv pentru o anumită figură umană?
20. Aveţi tendinţa de a confunda intrigile şi personajele din filme?
21. Vă simţiţi depăşit de ideea de a lucra la un proiect nou?
22. Suferiţi adesea de migrene?
23. Aveţi probleme de concentrare a atenţiei?
24. Greşelile dvs., fie că sunt mai vechi, fie că sunt recente, vă frământă?
25. Utilizaţi adesea expresiile „ar trebui” şi „trebuie” ?
Calcularea scorului
Punctajul se calculează astfel: niciodată = 0, foarte rar = 1, rar = 2, adesea = 3, foarte des = 4.
Rezultatele obţinute
– Sub 25 de puncte: sunteţi strălucitor, plin de siguranţă şi aşteptaţi provocări deosebite pentru a vă pune la încercare intelectul şi curajul.
– Între 26 şi 42 de puncte: chiar dacă nu sunteţi complet satisfăcut de potenţialul dv. intelectual, sunteţi în totalitate sănătos şi echilibrat. Destul de des doriţi să fiţi stăpân pe situaţie.
– Între 43 şi 60 de puncte: vă place să faceţi proiecte, care sunt adesea încununate de succes; ideile şi unele din capacităţile dv. intelectuale sunt marcate uneori de slăbiciune. - Între 61 şi 75 de puncte: aveţi senzaţia că înţelegerea dv. este oscilantă şi vă temeţi că această slăbiciune să nu se accentueze, dar pentru că sunteţi combativ, nu vă lăsaţi copleşit de aceste îndoieli. - Peste 75 de puncte: sunteţi în faţa unor dificultăţi considerabile. Scorul obţinut de dv. poate fi un avertisment şi este momentul să examinaţi mai îndeaproape ce se întâmplă cu dvs., să reflectaţi asupra unor mijloace de remediere.
Antrenaţi-vă memoria
Avem nevoie de memorie chiar şi pentru cea mai neînsemnată acţiune. Ea lucrează în tăcere şi înregistrează totul, fiind capabilă să ne restituie instantaneu oricare din informaţiile dorite. Totul depinde, însă, de maniera de înregistrare a informaţiei. Neurobiologii au descoperit că atunci când ne concentrăm asupra unui fapt, informaţia despre acesta are mai multe şanse să ne fie mai uşor restituită. Angoasa, îndoiala, frica favorizează uitarea. Din contră, când gândim pozitiv, când avem încredere în potenţialul nostru intelectual, memoria funcţionează bine. Se ştie, de asemenea, azi că memoria umană este intrinsec legată de limbaj şi deci cu cât cultivăm mai mult acest instrument, cu atât ea va funcţiona mai bine. Memoria va fi mai performantă dacă o legăm de amintiri afective.
Gândiţi pozitiv
Cauza principală a problemelor de memorie este depresia. Foarte răspândită, ea poate duce la o slăbire considerabilă a capacităţilor mentale. Atacaţi depresia prin tehnica, foarte cunoscută, de altfel, a gândurilor personale pozitive. Faceţi o listă a calităţilor dumneavoastră, începând întotdeauna cu „eu sunt”, şi nu cu „eu cred că sunt.”
Iată un exemplu de astfel de listă: „Sunt cinstit, sunt foarte integru, foarte perspicace, am un surâs plăcut” etc. La acestea puteţi adăuga şi elemente aparţinând viitorului: „Voi învăţa să şofez, mă voi îngriji de ţinuta mea.” Rememoraţi această listă de mai multe ori pe zi, actualizând-o din când în când. Repetiţia nu poate decât să întărească mesajul. Recitiţi lista când vă simţiţi destins şi nu ezitaţi să o asociaţi unei recompense (problema oamenilor deprimaţi constă în faptul că ezită să se recompenseze): oferiţi-vă 5 minute din muzica preferată, o picătură de parfum de lux, o ciocolată etc. Cu cât vă veţi simţi mai fericit, cu atât mintea dvs. va fi mai ageră. Nu scăpaţi, deci, nicio ocazie de a fi fericit: mergeţi să vizionaţi filme şi piese de teatru optimiste, alegeţi emisiuni de televiziune cât mai distractive, citiţi cărţi amuzante, întâlniţi-vă cât mai des cu prietenii, priviţi-vă din unghiuri diferite cu mult umor.
Apreciaţi-vă la justa valoare
Experienţele noi sunt cele care vă dezvoltă spiritul, pe care îl puteţi stimula oferindu-i, cu regularitate, informaţii proaspete. Citiţi din când în când o revistă specializată, de ştiinţă, arhitectură sau medicină. Eliminaţi gândul că nu sunteţi capabil să citiţi astfel de lucrări, căci aceasta nu v-ar duce decât pe drumul neîncrederii şi al subaprecierii.
Îmbogăţiţi-vă vocabularul
Mulţi dintre noi gândim mai uşor în cuvinte decât în imagini. Şi imaginile sunt prezente, dar limbajul este instrumentul primordial. Astfel, cu cât veţi avea mai multe cuvinte la dispoziţie, cu atât mai bine va funcţiona mintea dv.
Relaxaţi-vă
Un bun exerciţiu de relaxare constă în a contracta fiecare muşchi al corpului, unul după altul, apoi în a-i destinde. Faceţi acelaşi lucru cu mai multe grupe de muşchi în acelaşi timp, imaginând în timpul întregii operaţii scene agreabile şi repetând expresii relaxante („calm”, „liniştit”, „destins”). Faceţi exerciţiul în fiecare zi până când îl veţi stăpâni bine. Înainte de a începe, trebuie să vă faceţi comod: alegeţi-vă o îmbrăcăminte uşoară şi instalaţi-vă într-un loc unde nu riscaţi să fiţi deranjat. Închideţi ochii şi începeţi să respiraţi lent şi profund, umflându-vă abdomenul când inspiraţi. Reţineţi-vă respiraţia timp de 2 secunde, apoi expiraţi lent, lăsând cutia toracică şi abdomenul să se destindă şi golind complet plămânii. De îndată ce v-aţi stabilit modul de respiraţie, contractaţi-vă fiecare muşchi, începând cu cei de la picioare, apoi destindeţi-i expirând. În sfârşit, contractaţi-vă toţi muşchii în acelaşi timp, inspirând, ţineţi-vă respiraţia 10 secunde şi apoi decontractaţi-i expirând. După aceste exerciţii, urmăriţi să vizualizaţi o floare albă pe un fond negru. Număraţi până la 3 şi deschideţi ochii.
Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN Nr. 10 Citiți și:Fiinţa umană îşi poate controla stările psiho-mentale controlându-şi undele cerebrale
De ce Dumnezeu nu va pleca. Ştiinţa creierului şi biologia credinţei
yogaesoteric10 mai 2011