Trei oraşe româneşti printre cele mai poluate din Europa

România ocupă trei poziții din primele cinci la nivel european în topul poluării cu NO2, emisii produse în special de mașinile vechi și de cele diesel. București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu substanța clasificată drept cancerigen de mare risc.

Studiul a fost realizat de compania europeană de cercetare CE Delft și a vizat 432 de orașe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Conform organizației Observatorul Român de Sănătate, București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu NO2.

De asemenea, studiul a arătat că românii sunt europenii cei mai afectați în mod nefast de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătății. Bucureștiul este la rândul său orașul european ai cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale din cauza impactului poluării aerului, 3.004 euro pe cap de locuitor.

În termeni absoluți, în Europa doar Londra depășește Bucureștiul în privința costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. În România, următoarele cele mai afectate orașe sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.

În principalele orașe românești afectate (București, Timișoara și Brașov) particulele fine PM2.5 și PM10 au cel mai important impact nefast asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de mașinile vechi și cele diesel.

Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar fi necesar să devină o prioritate de sănătate publică în orașele Europei. Rezultatele sunt relevante și în contextul pandemiei covid-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate crește mortalitatea în cazurile de covid-19.

Introducerea unor politici de transport la nivelul orașelor afectate poate îmbunătăți considerabil și rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creștere de doar 1% a numărului de mașini într-un oraș duce la creșterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.

O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei rețele de monitorizare a calității aerului, în prezent existând prea puține astfel de stații. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul rețelei Aerlive de monitorizare a calității aerului în București și a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o rețea similară în Cluj-Napoca.

Citiți și:

Studiu Harvard: poluarea crește rata deceselor provocate de Covid-19

Poluarea cu microplastice şi substanţe chimice toxice ajunge în Antarctica

Arheologii au descoperit urme de poluare vechi de… 400.000 de ani! E cel mai vechi «caz de poluare» descoperit până acum!

yogaesoteric

15 februarie 2021

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More