Treziţi şi cultivaţi fără încetare în universul vostru lăuntric înţelepciunea, graţia şi speranţa!

de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Graţia oglindeşte, într-un mod inefabil, frumuseţea divină, înălţătoare a spiritului. Speranţa reprezintă optimismul tainic al sufletului. Înţelepciunea reflectă în universul nostru lăuntric inteligenţa infinită, plină de bun simţ, a lui DUMNEZEU TATĂL. Aceste calităţi spirituale sunt atât de pregnant evocatoare, încât, numai auzind aceste cuvinte simple, fiinţa unora dintre noi se umple de o pace profundă. Acestea erau cele trei virtuţi pe care le preţuiau cel mai mult marii înţelepţi ai antichităţii: graţia, speranţa şi  înţelepciunea. Ele sunt, totodată, şi nişte calităţi ale sufletului. Prin intermediul lor, Spiritul nostru Nemuritor Suprem se poate oglindi într-un anume fel atât în universul nostru lăuntric, cât şi în această lume. Totodată, aceste calităţi stimulează într-un anume fel angrenarea  noastră profundă în această realitate, reamintindu-ne, aproape de fiecare dată, că la baza acestei lumi, care pentru cei ignoranţi apare ca fiind inferioară, se află o conştiinţă infinită, misterioasă, vie, omniprezentă, omnipotentă şi sublimă: CONŞTIINŢA LUI DUMNEZEU TATĂL.

Graţia face ca unele dintre mişcările noastre (nu numai cele fizice, ci şi cele spirituale) să devină mai line şi să dezvăluie o enigmatică frumuseţe pentru aceia care sunt capabili să vadă dincolo de aparenţe. În felul acesta, relaţia noastră cu lumea în care trăim şi modul în care se reflectă această lume în universul nostru lăuntric devin mai elegante, pure şi sublime.

Graţia oglindeşte aproape întotdeauna frumuseţea invizibilă şi rafinamentul Spiritului. Ea ne mângâie şi ne farmecă în nenumărate moduri de fiecare dată când ne aflăm în prezenţa ei. Ori de câte ori ne apropiem de frumuseţe, graţia ei ne inundă şi ne emoţionează sufletul în profunzime. Ea conferă o vastitate de nedescris aspiraţiilor noastre şi face să apară măreţia spirituală în universul nostru lăuntric, îndumnezeindu-ne fulgerător existenţa.

Speranţa reprezintă cu anticipaţie o enigmatică promisiune. Atunci când obstacolele prezente par a fi de nedepăşit, speranţa face instantaneu posibilă o translaţie magică şi ne proiectează în viitor, permiţându-ne, astfel, să găsim pacea divină profundă. Sperând cu o credinţă de nezdruncinat, noi invocăm, în felul acesta, în universul nostru lăuntric o stare extatică, transcendentă, de linişte absolută, care ştie cu anticipaţie că toate acţiunile noastre trecute, prezente şi viitoare au avut, au şi vor avea un anume rost, pentru că de fapt orice dificultate, nenorocire sau încercare ne ajută să devenim mai buni şi orice dramă, dincolo de aspectele ei iluzorii, ne ajută să devenim mai profunzi.

Înţelepciunea ne permite să ştim fulgerător fără a învăţa, să înţelegem fără efort, să reuşim să ne amintim ca prin farmec aspecte pe care înainte nu le-am aflat niciodată şi face cu putinţă să le oferim celor din jur sfaturi pertinente, de care au nevoie şi care îi ajută să se transforme. Înţelepciunea ne permite să primim de la DUMNEZEU TATĂL idei geniale şi face să apară în universul nostru lăuntric revelaţii spirituale care ne iluminează, făcând cu putinţă ca, din prea plinul care ni se oferă, să dăruim şi celorlalţi, cu multă dragoste, umilinţă şi abnegaţie.

Înţelepciunea este manifestarea minţii lui DUMNEZEU în fiinţa umană şi ea exprimă inteligenţa misterioasă a Spiritului, pe care acesta o revelează sufletului şi conştiinţei, prin exprimări simple, pe care atunci când le auzim ni se pare că le-am cunoscut dintotdeauna. Prin intermediul revelaţiilor divine geniale, înţelepciunea ne permite să le oferim celorlalţi, din preaplinul nostru, revelaţii esenţiale, pe care până atunci nimeni nu le-a cunoscut pe această planetă.

Graţia conferă o uluitoare fluiditate şi rafinament vieţii. Speranţa de nezdruncinat atrage cu o mare putere şansa şi îi conferă previzibilitate. Înţelepciunea ne permite să discernem când putem avea încredere deplină în graţie şi în speranţă. Împreună cu curajul, graţia, înţelepciunea şi speranţa nu sunt nişte simple virtuţi, ci nişte mari puteri ale sufletului, prin intermediul cărora este cu putinţă să ne înălţăm întreaga existenţă. Dacă vă veţi trezi şi vă veţi cultiva aşa cum se cuvine aceste virtuţi, ele vă vor face să vă depăşiţi limitele şi să vă transformaţi din ce în ce mai mult. Cu ajutorul lor, veţi ajunge să priviţi lumea dintr-o perspectivă net spirituală, mult mai vastă, integrându-i astfel toate posibilităţile divine, care sunt latente în fiecare dintre voi. Prin trezirea deplină a acestor virtuţi, avansaţi astfel cu paşi de uriaşi către realizarea supremă de sine.

Fragment din lucrarea SECRETE AMOROASE ESENŢIALE PENTRU CUPLURILE YOGHINE CARE ASPIRĂ SĂ FIE FERICITE (capitolul 61)
 
 

Citiți și:

Menirea ultimă a omului este înţelepciunea

Despre Graţia Dumnezeiască

Speranţa

yogaesoteric

28 iulie 2014

Also available in: Français