Trump urmăreşte să distrugă dictatura Facebook

Trump urmărește să elimine imunitatea de care beneficiază reţelele sociale precum Facebook şi Twitter când şterg conţinut postat de utilizator după bunul plac, fără criterii transparente.

Cenzura în spaţiul virtual pe baza unor criterii arbitrare, ceea ce de ani buni a devenit un coşmar pentru nenumăraţi utilizatori de Facebook, Twitter, precum şi alte reţele sociale, este pe cale să ia sfârşit. Ne referim atât la ştergerea unor postări care nu convin poliţiei gândirii instituite de către aceste reţele, cât şi pur şi simplu la eliminarea unor conturi care pun probleme incomode pentru retorica oficială a aceloraşi reţele.

La 28 mai 2020, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a emis un ordin executiv prin care le cere autorităţilor federale responsabile cu aplicarea legii să stabilească în ce măsură giganţii internetului pot fi traşi la răspundere legal pentru cizma cu care apasă asupra libertăţii de expresie. Ordinele executive sunt instrumentele legale prin care preşedinţii americani îi pot cere guvernului federal (Departamentul de Stat) să ia anumite măsuri.

Mai exact, prin respectivul ordin executiv, Trump îl desemnează pe Procurorul General William Barr să constituie un grup de lucru care să analizeze în ce măsură legislaţia americană în vigoare permite ca reţelelor sociale să le fie interzis a cenzura după bunul plac postări sau conturi, numai pentru că un utilizator sau altul are anumite simpatii politice care nu convin Facebook sau Twitter, ori distribuie materiale ce pun la îndoială „adevăruri” repetate insistent pe canalele oficiale. Trump nu menţionează niciun exemplu în acest sens, dar nu putem să nu ne gândim, de pildă, la uriaşa cenzură practicată de reţelele sociale, sub pretext de combatere a ştirilor false („fake news”), împotriva tuturor celor care au pus la îndoială isteria coronavirusului şi măsurile dictatoriale ale numeroaselor guverne în numele combaterii COVID-19.

Redăm traducerea ordinului executiv, care se găseşte în original pe site-ul Casei Albe:

„Prin autoritatea cu care am fost investit ca preşedinte de către Constituţie şi legile Statelor Unite ale Americii, se dispune astfel:

Secţiunea 1. Politică.

Discursul liber este fundamentul democraţiei americane. Părinţii noştri fondatori au protejat acest drept sacru cu Primul amendament la Constituţie. Libertatea de a exprima şi de a dezbate ideile este fundamentul tuturor drepturilor noastre ca popor liber.

Într-o țară care a apreciat atât de mult libertatea de exprimare, nu putem permite unui număr limitat de platforme online să aleagă discursul pe care americanii îl pot accesa şi transmite pe internet. Această practică este în esenţă ne-americană şi antidemocratică. Când companiile mari şi puternice de social media cenzurează opiniile cu care nu sunt de acord, ele exercită o putere periculoasă. Ele încetează să funcţioneze ca panouri de informaţii inofensive şi ar fi necesar să fie privite şi tratate drept creatori de conţinut.

Creşterea platformelor online din ultimii ani ridică întrebări importante cu privire la aplicarea idealurilor primului amendament la tehnologia modernă de comunicaţii. Astăzi, mulţi americani urmăresc ştirile, rămân în legătură cu prietenii şi familia şi îşi împărtăşesc părerile despre evenimentele actuale prin intermediul social media şi al altor platforme online. Drept urmare, aceste platforme funcţionează în multe feluri ca echivalent de secol XXI al pieţei publice.

Twitter, Facebook, Instagram şi YouTube au o putere imensă, dacă nu chiar fără precedent, de a modela interpretarea evenimentelor publice; de a cenzura, şterge sau de a face să dispară informaţiile; şi de a controla ceea ce oamenii văd sau nu văd.

În calitate de preşedinte, mi-am exprimat clar devotamentul faţă de dezbaterea liberă şi deschisă pe internet. O astfel de dezbatere este la fel de importantă online la fel cum este în universităţile noastre, primăriile şi casele noastre. Este esenţială pentru susţinerea democraţiei.

Platformele online se angajează într-o cenzură selectivă care dăunează discursului nostru naţional. Zeci de mii de americani au raportat, printre alte comportamente problematice, platformele online care „semnalizează” conţinutul ca fiind necorespunzător, chiar dacă nu încalcă nicio regulă; efectuarea de modificări inopinate şi inexplicabile ale politicilor companiei care au ca efect defavorizarea anumitor puncte de vedere; şi ştergerea conţinutului şi a unor conturi întregi, fără avertisment, fără justificare şi fără scăpare.

Twitter decide acum în mod selectiv să plaseze o etichetă de avertizare pe anumite tweet-uri într-o manieră care reflectă în mod clar prejudecăţile politice. După cum s-a discutat, Twitter nu pare să fi pus niciodată o asemenea etichetă pe tweet-ul altui politician. Încă de săptămâna trecută, reprezentantul (n.r. deputatul) Adam Schiff (n.r. din Partidul Democrat) a continuat să-şi inducă în eroare urmăritorii (n.r. de pe Twitter), colportând demult-demontata farsă a Complotului Rusesc (n.r. pretinsa implicare a Rusiei în alegerea lui Trump ca preşedinte), iar Twitter nu a semnalat aceste tweeturi. Deloc surprinzător, responsabilul sau cu aşa-numita „integritate a site-ului” şi-a etalat partizanatul politic în propriile tweeturi.

Concomitent cu unele platforme online care invocă justificări inconsistente, iraţionale şi nefondate pentru a cenzura sau a restricţiona discursul americanilor aici, pe plan intern, mai multe platforme online profită şi promovează agresiunea şi dezinformarea răspândite de guvernele străine precum cel al Chinei. O companie din Statele Unite, de exemplu, a creat un motor de căutare pentru Partidul Comunist Chinez care ar fi pus pe lista neagră căutările pentru „drepturile omului”, a ascuns date nefavorabile Partidului Comunist Chinez şi le-a luat urma utilizatorilor consideraţi eligibili pentru a fi supravegheaţi. De asemenea, a stabilit parteneriate de cercetare în China care oferă beneficii directe armatei chineze. Alte companii au acceptat reclame plătite de guvernul chinez care răspândesc informaţii false despre încarcerarea în masă a minorităţilor religioase din China, permiţând astfel aceste abuzuri asupra drepturilor omului. De asemenea, au amplificat propaganda Chinei în străinătate, inclusiv permiţând oficialilor guvernamentali chinezi să-şi folosească platformele pentru a răspândi dezinformarea cu privire la originile pandemiei COVID-19 şi să submineze protestele pro-democrație din Hong Kong.

Ca naţiune, este necesar să încurajăm şi să protejăm diverse puncte de vedere în mediul de comunicaţii digitale de astăzi, în care toţi americanii pot şi ar fi indicat să aibă o voce. Urmărim să căutăm transparența şi responsabilitatea de pe platformele online şi să încurajăm standardele şi instrumentele pentru a proteja şi păstra integritatea şi deschiderea discursului american şi libertatea de exprimare.

Secţiunea 2. Protecţii împotriva cenzurii online.

(a) Politica Statelor Unite este de a cultiva reguli de bază clare care să promoveze dezbaterile libere şi deschise pe internet. Printre regulile fundamentale care reglementează această dezbatere se află şi imunitatea la răspundere creată de articolul 230 litera (c) din Legea privind decența în comunicaţii.

Politica Statelor Unite prevede clarificarea sferei de aplicare a acestei imunităţi: imunitatea nu ar trebui să se extindă dincolo de textul şi scopul său de a oferi protecţie celor care pretind că oferă utilizatorilor un forum pentru exprimare liberă şi deschisă, dar în realitate îşi folosesc puterea asupra unui mijloc vital de comunicare pentru a se angaja în acţiuni înşelătoare sau care constituie un pretext pentru înăbuşirea dezbaterii libere şi deschise, prin cenzurarea anumitor puncte de vedere.

Secţiunea 230 (c) a fost concepută pentru a aborda problema deciziilor judecătoreşti de până acum care prevedeau că dacă o platformă online restricţiona accesul la un anumit conţinut postat de alţii, acea platformă ar deveni astfel un „editor” al întregului conţinut afişat pe site-ul său în scopuri nepotrivite, precum defăimarea. După cum stipulează clar titlul secţiunii 230 (c), prevederea oferă „protecţie” pentru răspunderea limitată unui furnizor de servicii informatice interactive (cum ar fi o platformă online) care se implică în blocarea conţinutului dăunător după logica „bunului samaritean”. Cu precădere, Congresul a urmărit să ofere protecţii platformelor online care au urmărit să protejeze minorii de conţinutul dăunător şi să se asigure că astfel de furnizori nu vor fi descurajaţi să elimine materiale nocive. Dispoziţia a fost menită, de asemenea, să perpetueze viziunea expresă a Congresului, conform căreia internetul este un „forum pentru o diversitate reală a discursului politic” Protecţiile limitate oferite de statut ar fi necesar să fie interpretate în acest sens.

În special, litera (c) (2) abordează în mod expres protecţiile împotriva „răspunderii civile” şi specifică faptul că un furnizor de servicii informatice interactive nu poate fi tras la răspundere „din cauza” deciziei sale luate în „buna-credinţă” de a restricţiona accesul la conţinutul pe care (n.r. furnizorul) îl considera a fi „obscen, indecent, lasciv, murdar, excesiv de violent, hărţuitor sau care poate deranja în alte feluri”. Politica Statelor Unite este de a se asigura că, în măsura maximă permisă de lege, această dispoziţie nu este denaturată pentru a le oferi protecţie faţă de tragerea la răspundere a platformelor online care – departe de a acţiona cu „bună-credinţă” pentru a elimina conţinutul deranjant – se angajează în acţiuni înşelătoare sau pretextuale (adesea contrare condiţiilor de utilizare declarate) pentru a suprima punctele de vedere cu care nu sunt de acord.

Secţiunea 230 nu a fost destinată să permită ca o mână de companii să se preschimbe în titani ce controlează căile vitale pentru discursul nostru naţional, sub pretextul de a promova forumuri deschise pentru dezbatere, iar apoi să le ofere acelor monştri imunitate atunci când îşi folosesc puterea pentru a cenzura şi reduce la tăcere conţinutul şi punctele de vedere care nu le plac. Atunci când un furnizor de servicii informatice interactive elimină sau restricţionează accesul la conţinut, iar acţiunile sale nu îndeplinesc criteriile de la litera (c) (2) litera (A), este angajat în conduita editorială. Politica Statelor Unite este ca un astfel de furnizor să piardă în mod corespunzător protecţia privind răspunderea limitată de la litera (c) (2) (A) şi să poată fi tras la răspundere ca orice editor tradiţional, care nu este furnizor online.

(b) Pentru a promova politica descrisă la subsecţiunea (a) din această secţiune, toate departamentele şi agenţiile executive ar fi necesar să se asigure că aplicarea de către ele a secţiunii 230 (c) reflectă în mod corespunzător scopul restrâns al secţiunii şi să ia toate măsurile adecvate în acest sens. În plus, în termen de 60 de zile de la data prezentului ordin, secretarul de stat responsabil cu Comerţul (n.r. echivalentul ministrului Comerţului din România), în consultare cu Procurorul General şi acţionând prin Administraţia Naţională de Telecomunicaţii şi Informaţii (NTIA), va depune o cerere de pronunţare a hotărârii la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), prin care să solicite ca FCC să propună rapid reglementări pentru a clarifica:

(i) interacţiunea dintre literele (c) (1) şi (c) (2) din secţiunea 230, în special pentru a clarifica şi determina circumstanţele în care unui furnizor de servicii informatice interactive care restricţionează accesul la conţinut într-o manieră neprotejată în mod specific de litera (c) (2) litera (A) îi poate fi interzis, în acelaşi timp, să solicite protecţie în temeiul literei (c) (1), care se limitează la a preciza că un furnizor nu este indicat să fie tratat ca editor sau ca vorbitor pentru publicarea conţinutului din partea unei terţe părţi şi nu se adresează responsabilităţii furnizorului pentru propriile decizii editoriale;

(ii) condiţiile în care o acţiune care restricţionează accesul sau disponibilitatea materialului nu este „luată cu bună-credinţă” în sensul alineatului (c) (2) punctul A) din secţiunea 230, în special dacă unele măsuri pot fi „luate cu bună credinţă” dacă respectivele materiale sunt:
(A) înşelătoare, pretextuale sau neconcordante cu condiţiile furnizorului; sau
(B) luate după ce nu au furnizat o notificare adecvată, o explicaţie raţională sau o oportunitate semnificativă de a fi audiat (n.r. utilizatorul al cărui conţinut a fost şters de către platforma socială); şi
(iii) orice alte reglementări propuse pe care NTIA le încheie pot fi adecvate pentru a promova politica descrisă la subsecţiunea (a) din această secţiune.

Secțiunea 3. Împiedicarea ca dolarii contribuabililor SUA să finanţeze platformele online care restricţionează libertate de expresie.

(a) Şeful fiecărui departament şi al fiecărei agenţii executive examinează cheltuielile federale ale agenţiei sale pentru publicitate şi marketing direcţionate către platformele online. Această revizuire va include suma de bani cheltuită, platformele online care primesc bani publici şi autorităţile legale disponibile pentru a restricţiona primirea de bani pentru publicitate.
(b) În termen de 30 de zile de la data prezentului ordin, şeful fiecărei agenţii raportează constatările directorului Oficiului de Management şi Buget.
(c) Departamentul (n.r. Ministerul) Justiţiei examinează restricţiile de exprimare a opiniilor impuse de fiecare platformă online identificată în raportul descris la subsecţiunea (b) din această secţiune şi evaluează dacă platformele online sunt mijloace de comunicare care pun probleme în ceea ce priveşte discursul guvernamental, din cauza discriminării pe baza opiniilor, din cauza înşelării consumatorilor sau din cauza altor rele practici.

Secțiunea 4. Revizuirea federală a unor acte sau practici nedrepte sau înşelătoare.

(a) Politica Statelor Unite este aceea că marile platforme online, precum Twitter şi Facebook, ca mijloace critice de a promova circulaţia liberă a cuvântului şi a ideilor în ziua de astăzi, nu trebuie să restricţioneze discursul protejat prin lege. Curtea Supremă a remarcat că site-urile de socializare, în calitatea lor de piaţă publică modernă, „pot oferi poate cele mai puternice mecanisme disponibile unui cetăţean privat pentru a-şi face auzită vocea”. Comunicarea prin aceste canale a devenit importantă pentru o participare semnificativă la democraţia americană, inclusiv pentru posibilitatea de petiţionare a liderilor aleşi. Aceste site-uri oferă publicului un forum important pentru ca alţii să se angajeze în libera exprimare şi dezbatere.

(b) În mai 2019, Casa Albă a lansat un instrument de raportare a distorsiunilor tehnice, pentru a le permite americanilor să raporteze incidente de cenzură online. În doar câteva săptămâni, Casa Alba a primit peste 16.000 de reclamaţii privind faptul că diverse platforme online cenzurau sau luau măsuri împotriva utilizatorilor pe baza punctelor lor de vedere politice. Casa Albă va transmite aceste plângeri Departamentului Justiţiei şi Comisiei Federale a Comerţului (FTC).

(c) FTC va fi necesar să se gândească la luarea de măsuri, corespunzătoare şi în concordanţă cu legislaţia aplicabilă, pentru a interzice actele sau practicile neloiale sau înşelătoare în comerţ sau care afectează comerţul, în conformitate cu secţiunea 45 din titlul 15, Codul Statelor Unite. Astfel de acte sau practici nedrepte sau înşelătoare pot include practici ale unor entităţi care intră sub incidenţa secţiunii 230, care restricţionează discursul în moduri care nu se aliniază cu reprezentările publice ale respectivelor entităţi despre aceste practici.

(d) Pentru platformele online mari, care sunt vaste arene de dezbatere publică, inclusiv platforma de socializare Twitter, FTC va lua în considerare, de asemenea, în conformitate cu competenţa sa legală, dacă plângerile vizează încălcări ale legii care implică politicile prevăzute în secţiunea 4 (a) din acest ordin. FTC va lua în calcul elaborarea unui raport care descrie aceste plângeri şi publicarea raportului, în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Secțiunea 5. Examinarea de către stat a unor acte sau practici nedrepte sau înşelătoare şi a legilor împotriva discriminării.

(a) Procurorul General va înfiinţa un grup de lucru cu privire la potenţiala aplicare a legilor statale care le interzic platformelor online să se dedea la acte sau practici nedrepte sau înşelătoare. Grupul de lucru va elabora, de asemenea, legislația-model pentru ghidarea legiuitorilor din statele în care reglementările existente nu îi protejează pe americani de astfel de acte şi practici nedrepte şi înşelătoare. Grupul de lucru va invita procurorii generalii statali la discuţii şi consultări, după caz şi în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

(b) Reclamaţiile descrise în secţiunea 4 (b) din prezentul ordin vor fi puse la dispoziţia grupului de lucru, în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Grupul de lucru colectează, de asemenea, informaţii disponibile public cu privire la următoarele:

(i) o examinare sporită a utilizatorilor în funcţie de ceilalţi utilizatori pe care aleg să-i urmărească, sau (n.r. o urmărire) a interacţiunilor lor cu alţi utilizatori;
(ii) algoritmi de suprimare a conţinutului sau a utilizatorilor, pe baza indicaţiilor de înregimentare sau puncte de vedere politice;
(iii) politici discriminatorii care permit un comportament altfel inadmisibil, atunci când acest comportament este al unor conturi asociate cu Partidul Comunist Chinez ori cu alte asociaţii sau guverne antidemocratice;
(iv) dependenţa de entităţi terţe, inclusiv contractori, organizaţii media şi persoane fizice, cu indicii de partizanare în sensul revizuirii conţinutului; şi
(v) acte care limitează capacitatea utilizatorilor cu anumite puncte de vedere să câştige bani pe respectiva platforma socială, în comparaţie cu alţi utilizatori similari.

Secțiunea 6. Legislaţie.

Procurorul General va elabora o propunere de legislaţie federală care ar fi utilă pentru promovarea obiectivelor de politică din prezentul ordin.

Secțiunea 7. Definiţie.

În sensul acestui ordin, termenul „platformă online” desemnează orice site web sau aplicaţie care le permite utilizatorilor să creeze şi să partajeze conţinut ori să se angajeze în activităţi pe reţele sociale, sau orice motor de căutare general.

Secțiunea 8. Dispoziţii generale.

(a) Nimic din acest ordin nu poate fi interpretat să împiedice sau să afecteze în alt mod:
(i) autoritatea acordată de lege unui departament sau unei agenţii, ori conducătorului acestora; sau
(ii) funcţiile directorului Oficiului de management şi buget privind propunerile bugetare, administrative sau legislative.

(b) Prezentul ordin este pus în aplicare în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi sub rezerva disponibilităţii alocărilor bugetare.
(c) Prezentul ordin nu este destinat şi nu creează niciun drept sau beneficiu, de fond sau de procedură, executabil în drept sau în capitaluri de către orice parte împotriva Statelor Unite, a departamentelor, agenţiilor sau entităţilor sale, ofiţerilor săi, angajaţilor, agenţilor sau a oricărei alte persoane”.

Citiți și:

Războiul pornit împotriva libertății de exprimare

Cenzura internetului este dorită

Stop urgent pentru cenzura pe internet!!!… Pentru cine lucrează rețeaua Facebook condusă de Mark Zuckerberg?

yogaesoteric
21 iulie 2020

Also available in: English