«Trupul este cel care moare, dar spiritul care îl transcende nu poate fi atins de moarte. Înseamnă deci că eu sunt spirit nemuritor»

La vârsta de 16 ani, Venkataraman Iyer, cel care avea să fie cunoscut ca marele înțelept și eliberat spiritual Ramana Maharishi, a avut o experiență bulversantă, care l-a făcut să descopere în universul său lăuntric existența Sinelui Suprem Nemuritor, ATMAN. Iată cum descrie el această experiență de revelare a esenței dumnezeiești a ființei:

Marea transformare a vieţii mele a avut loc cu vreo şase săptămâni înainte să fi părăsit Madurai-ul pentru totdeauna. S-a petrecut pe neaşteptate. Stăteam singur într-o cameră la etajul întâi în casa unchiului meu. Rareori am fost bolnav şi nici în acea zi nu era nimic în neregulă cu sănătatea mea, când m-a cuprins deodată o subită şi violentă spaimă de moarte. Nu era nimic în starea sănătăţii mele care să o îndreptăţească, şi nici eu nu am urmărit să o explic sau să descopăr dacă era vreun motiv real de frică. Am simţit doar că „acum mor” şi am început să mă gândesc ce aş putea face în această situaţie. Nu mi-a trecut prin cap să consult vreun medic, şi nici pe vreunul dintre cei mai vârstnici sau prietenii mei. Am simţit că era necesar să rezolv problema de unul singur, atunci şi acolo.

Şocul spaimei de moarte mi-a îndreptat conştiinţa în interior şi mi-am spus mie însumi, în gând, fără a rosti cuvintele: „Acum a venit moartea. Ce înseamnă asta? Ce este ceea ce moare? Trupul moare.” Şi am dramatizat instantaneu fenomenul morţii. M-am întins ţinând picioarele rigide înainte ca şi cum rigor mortis s-ar fi instaurat, imitând un cadavru pentru a da mai multă veridicitate investigaţiei. Mi-am ţinut respiraţia şi am strâns puternic buzele astfel ca niciun sunet să nu scape, astfel ca nici „Eu” sau orice alt cuvânt să nu poată fi rostit. 

„Bine atunci”, mi-am spus mie însumi, „Trupul acesta este mort. Țeapăn, va fi purtat la locul de incinerare, iar acolo ars şi redus la cenuşă. Dar cu moartea acestui trup, sunt eu mort? Este trupul «Eu»? Trupul este tăcut şi inert, dar eu simt întreaga forţă a personalităţii mele şi până şi vocea «Eu»-lui înlăuntrul meu, separat de trup. Eu sunt aşadar spirit care transcende trupul. Trupul este cel care moare, dar spiritul care îl transcende nu poate fi atins de moarte. Înseamnă deci că eu sunt spirit nemuritor.”

Toate acestea nu au fost simplă gândire seacă; au străbătut prin mine intens, ca adevăr viu pe care l-am perceput direct, aproape fără procesul gândirii. „Eu”-l era ceva foarte real, singurul aspect real în starea mea prezentă, şi toată activitatea conştientă legată de trupul meu se centrase pe acel „Eu”. Începând din acel moment, printr-o puternică fascinaţie, „Eu”-l sau Sinele a focalizat întreaga atenţie asupra lui însuşi. Spaima de moarte a dispărut odată pentru totdeauna. De atunci încolo absorbţia în Sine a continuat fără întrerupere.

Citiţi şi:

Ramana Maharishi – înţeleptul de la Arunachala

Simplitatea lui «a fi» – o cale directă de revelare a Sinelui

O metodă simplă şi eficientă de revelare a Sinelui Suprem

yogaesoteric

26 iunie 2019

Also available in: Français