UE vrea să adopte „Legea libertății mass-media” din cauza îngrijorărilor în ceea ce privește independența presei din Ungaria și Polonia

Un proiect de regulament al UE oferă garanții pentru independența editorială a redacțiilor față de puterea politică sau a industriașilor, scrie Le Figaro.

Îngrijorată de deteriorarea independenței presei în Ungaria și Polonia în special, Comisia Europeană a decis să adopte o lege care să reglementeze concentrările în mass-media și să protejeze jurnaliştii de presiuni.

Acest proiect de regulament oferă garanții pentru independența editorială a redacțiilor față de puterea politică sau companiile industriale și cerințe de transparență privind proprietatea mass-media. „Legea libertății presei”, care a fost prezentată oficial în luna septembrie de către Comisie, îi va permite acesteia din urmă să inițieze procedurile în fața instanțelor europene în caz de nerespectare.

Vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova, și-a exprimat în repetate rânduri un sentiment de neputință subliniind spațiul de manevră „limitat” al Bruxelles-ului în sectorul media. Mai ales în fața creării conglomeratului media pro-Viktor Orban în Ungaria în 2018, pentru care regulile europene de concurență nu s-au putut aplica. Comisia dorește acum ca fiecare stat să aibă obligația de a evalua concentrările în mass-media din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului și independenței editoriale, pe baza unui anumit număr de criterii.

Consiliul mass-media

Un nou Consiliu european al mass-media, care să reunească reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare, ar fi responsabil cu emiterea unui aviz cu privire la astfel de concentrări care ar putea afecta funcționarea pieței comune. „Deși consolidarea în mass-media poate fi binevenită din punctul de vedere al rezistenței în afaceri, ea poate pune și probleme de independență editorială”, a subliniat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, într-un discurs la sfârșitul lunii noiembrie 2021.

Textul protejează secretul surselor și interzice utilizarea programelor spion împotriva jurnaliștilor și a membrilor familiilor acestora – chiar dacă sunt posibile excepții în numele „securității naționale”. O dispoziție ca răspuns la recentele scandaluri Pegasus și Predator, care au afectat în special autoritățile poloneze, maghiare și elene.

În mass-media de serviciu public, numirea liderilor este necesar să se facă conform unei proceduri „transparente ” și „nediscriminatorii”, iar finanțarea este necesar să fie „adecvată și stabilă”. În 2021, fostul premier sloven Janez Jansa a tăiat luni de zile fondurile agenției naționale de presă, STA, a cărei linie editorială a criticat-o, atrăgând dezaprobare de la Bruxelles.

Transparența se cere și în ceea ce privește publicitatea de stat: autoritățile publice este necesar să publice sumele cheltuite și mass-media care beneficiază de ele. În ultimul său raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia a fost îngrijorată să vadă mass-media pro-guvernamentală din Polonia privilegiată în această distribuție. Publicul este necesar să aibă, de asemenea, acces „ușor” la numele proprietarilor unui mijloc de informare în masă. Organizațiile de știri este necesar să ia măsuri pentru „a se asigura că jurnaliştii sunt liberi să ia decizii editoriale individuale în exercitarea muncii lor”.

„Luptă dură”

Acest proiect de regulament este descris drept un „progres major” de către secretarul general al ONG-ului Reporteri Fără Frontiere, Christophe Deloire, care salută „dorința de a garanta integritatea informațiilor”. Dar editorii europeni văd o „amenințare” în aceasta inițiativă.

Pentru European Magazine Media Association (EMMA) și Asociația Europeană a Editorilor de Ziare (ENPA), acesta încalcă în special „libertatea de a investi și de a conduce o afacere”. „Nu vedem niciun motiv pentru a armoniza legislația mass-media la nivel european în direcția unui control mai strict de către autoritățile de reglementare a mass-media sau, indirect, de către Comisie”, a declarat pentru AFP, directorul executiv al acesteia, Ilias Konteas.

Această lege va fi „o luptă dură”, a recunoscut Vera Jourova.

„Unele state membre care vor să poată influența mass-media, vor spune că de fapt Comisia vrea să le confiște puterea. Unii proprietari de media ce beneficiază de situația actuală vor striga că le amenințăm afacerea.”

Citiți și:
25 de căi neștiute prin care se ascunde adevărul și se dezinformează masele prin mass media!
Inteligența Artificială, noul mogul al presei. Cine controlează mass-media de acum înainte
Legea privind „prevenirea difuzării conținutului terorist” amenință direct libertatea de exprimare

yogaesoteric
31 octombrie 2022