Uite cine vorbește: cel mai vocal adept al carantinei naționale, timișoreanul Octavian Jurma, nu este epidemiolog, nici biostatistician, nici medic cu drept de practică și nici cercetător științific!

Necunoscut până în urmă cu un an nu doar publicului din țară, dar și celui din propriu-i oraș, timișoreanul Octavian Jurma a ajuns, exclusiv datorită pandemiei, o vedetă mediatică. Pentru a vă convinge de prima parte, cea cu anonimatul, nu ne credeți pe cuvânt, ci doar dați un search pe Google cu numele Octavian Jurma, menționând la intervalul temporal că vă interesează rezultatele indexate până în 10 martie 2020.

Până verificați dumneavoastră chestiunea asta, noi vă spunem că predicțiile și statisticile având ca subiect coronavirusul postate de domnul Jurma pe paginile sale de Facebook – are trei: „Octavian P Jurma”, cea mai folosită, „Dr. Octavian P. Jurma” și „Octavian Jurma (Tavi)” – au început să fie preluate și rostogolite în mass-media încă din vara trecută.

Apoi, treptat, aproape nicio emisiune radio-tv ce dezbate tema covid-19 și aproape niciun articol de presă axat pe evoluția pandemiei nu l-au ratat pe propovăduitorul carantinei totale, Octavian Jurma. Nu mai vorbim de spațiul virtual, în care „profetul” Jurma prevestește Apocalipsa în fiecare postare.

Geografie pe genunchi

În ceea ce ne privește, ascensiunea mediatică a concitadinului nostru nu ar fi intrat în atenția noastră, dacă nu am fi citit un articol publicat de ziarul Libertatea, în care scria așa: „Medicul Octavian Jurma este de părere că era necesară impunerea carantinei la nivelul întregului județ. «Eu am preferat carantina la nivel de județ, astfel încât să izolăm tot și unul din exemple, m-am uitat pe incidența pe localități, nu s-au carantinat toate comunele periurbane. Sânmihaiu, care este și cel mai apropiat de oraș, are acum rata de infectare peste 9»”, mai spune epidemiologul.

Fragmentul subliniat ne-a făcut să percutăm rapid: de când este Sânmihaiu Român cea mai apropiată comună de Timișoara?! Orice timișorean știe că această afirmație este o minciună, Sânmihaiu Român fiind, dimpotrivă, cea mai îndepărtată comună periurbană față de capitala Vestului! Cine nu crede poate căuta rapid pe Google Maps și va afla că Sânmihaiu Român se află la 11,9 km de oraș, în timp ce celelalte comune periurbane sunt poziționate astfel: Dumbrăvița – 6,9 km, Giroc – 7,2 km, Ghiroda – 9,4 km, Moșnița Nouă – 9,9 km, Săcălaz – 10,8 km, Șag – 11,8 km.

Predicții bazate pe minciuni!?

Ca atare, singura explicație pentru care Octavian Jurma a strecurat această minciună în declarațiile făcute reporterilor este aceea că îl ajuta în argumentația sa privind necesitatea carantinării întregului județ Timiș, nu doar a Timișoarei și a câtorva comune periurbane. Bine, omul este unul dintre cei mai vehemenți apostoli ai carantinării întregii țări, dar pe moment s-ar fi mulțumit și cu un lockdown doar la nivelul județului Timiș.

Să ne înțelegem: nu ne pronunțăm aici asupra justeții sau injusteții aplicării carantinei, nu acesta este subiectul, noi contestăm doar utilizarea informațiilor false în argumentarea necesității carantinei.

De toate pentru toți

Așa cum spuneam, faza cu Sânmihaiu Român ne-a trezit brusc atenția și am început să căutăm mai multe date despre „epidemiologul” – așa era prezentat în Libertatea, dar nu numai – Octavian Jurma. Prezentat sub mai multe titulaturi în mass-media – medic, medic epidemiolog, cercetător, om de știință –, Octavian Jurma nu pare nici el decis ce etichetă i se potrivește.

Pe paginile de Facebook se prezintă drept „om de știință”, pe contul de patreon.com apare drept o persoană care „face cercetări privind conducerea și dinamica psiho-socială”, în timp ce, pe profilul profesional de LinkedIn, domnul Jurma îi anunță pe cei interesați că asigură „servicii de coaching (antrenorat) pentru directori executivi, consultanță de marketing, consultanță de management, consultanță medicală, consultanță politică, cercetare, oratorie, planificare strategică, negociere și dezvoltarea leadershipului (conducere)”.

Completări doar pe Facebook, mass-media nu se încurcă în detalii

Așadar, din start, în niciuna dintre variante, Octavian Jurma nu-și asumă calitatea de medic epidemiolog. Atunci de unde și până unde „epidemiologul Octavian Jurma face și drege” în toată mass-media?! Realizând că, până la urmă, cineva va sesiza impostura din această sintagmă – bine, pe Facebook, omul a și fost întrebat de unii interlocutori de când este epidemiolog –, domnul Jurma și-a completat prezentarea de pe pagina de Facebook cea mai utilizată, „Octavian P Jurma”.

Redăm aici explicațiile (sublinierile ne aparțin): „Update: pentru că în ultima vreme am apărut mai des la televiziuni și în presă și am fost numit în diverse moduri e important să precizez că: – sunt medic doctor: am absolvit Universitatea de Medicină cu titlul de Medic Doctor (M.D.) dar nu sunt clinician sau medic de laborator; – am studii postuniversitare cu un premiu 1 pentru excelență și multiple studii publicate în neuroștiințe și biologie moleculară în SUA, deci sunt cercetător în sensul minim al definiției termenului din dicționar (DEX) – „1. Adj. Care cercetează. 2. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu cercetarea în domeniul științei sau al tehnicii; om de știință” – dar nu sunt „cercetător științific” în sensul administrativ al cuvântului; – studiez pandemia, dar nu sunt epidemiolog și nici expert în sănătate publică; – folosesc metode statistice și algoritmice că sa studiez pandemia dar nu sunt biostatistician și am predat 2 ani ca asistent universitar în SUA dar nu sunt profesor; – de fapt nu am nicio specializare medicală formală și niciun titlu academic sau administrativ în România pentru că nu m-a interesat revenirea în sistemul românesc după experiența americană.

Cel mai corect titlu care nu poate fi contestat datorită experienței mele profesionale este cel de «medic și/sau cercetător». Se poate argumenta că după atâția ani niciunul din acestea nu mai au valoare, dar asta nu schimbă faptul că în perioada în care m-am format am atins un nivel de excelență egal cu elita mondială a celor de vârsta mea din domeniu.”

Precizările de ultimă oră de pe Facebook n-au produs nicio tresărire în mass-media, care o dă înainte cu „epidemiologul / medicul / cercetătorul” Octavian Jurma…

Variante la alegere pentru anii de facultate

Și acum să le luăm pe rând. Octavian Jurma a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMFT, însă nu reușește să se pună de acord cu sine însuși în ceea ce privește perioada studiilor.

Astfel, în prezentarea de pe Facebook, omul scrie așa: „1989 – admis student pe bază de examen la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara – UMFT (…) 1994 – Absolvent cu titlul de M.D. la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara, România”. Din start, ceva nu pușcă: la Medicină se fac șase ani, nu doar 5. Pentru un tip atent la acuratețea datelor, așa cum se pretinde domnul Jurma, încurcarea anilor de studii este penibilă. De altfel, în CV-ul său de pe LinkedIn, apare altă perioadă, probabil cea adevărată: 1987-1993.

Medic doar pe diploma de licență, nu și în viața reală

Așa cum corect precizează în update-ul de pe Facebook, Octavian Jurma nu este medic clinician – adică nu are drept de liberă practică, nu a avut niciodată vreun pacient –, ci este „medic doctor” doar pe hârtia numită diplomă de licență, obținută în urma absolvirii Facultății de Medicină. Bun, atunci de ce de aproape un an încoace mass-media îl prezintă pe Octavian Jurma drept „medic”, în condițiile în care 99% din populația României înțelege că un medic este omul care consultă pacienți și prescrie tratamente, nu doar simplul absolvent de Medicină?

Păi așa, de ce nu a fost prezentat drept „medic” și pesedistul Cătălin Rădulescu, fostul deputat care s-a ales cu apelativul „Mitralieră”, fiindcă și el este absolvent al Facultății de Medicină a UMFT? Sau un alt exemplu, din alt domeniu: Cornel Dinu a absolvit și Facultatea de Drept, dar în lumea fotbalului i se spunea „Procurorul” între ghilimele, nu fără, că omul nu susținea că e jurist, ci fotbalist și, mai apoi, antrenor.

Una peste alta, există o grămadă de absolvenți de Medicină în țara asta, care, de voie, de nevoie, au recurs la o reconversie profesională, dar aceștia nici nu se consideră medici și nici nu sunt numiți așa. Cu excepția lui Octavian Jurma.

Reclama e sufletul comerțului, dar nici chiar așa…

Trecem mai departe. Pe pagina principală de LinkedIn, acolo unde fiecare scrie ce facultate a terminat, la Octavian Jurma apare doar University of Southern California, deși acolo a făcut doar studiile postuniversitare, nu și pe cele universitare, de la UMFT. Cu alte cuvinte, la o primă vedere, cine citește doar prezentarea sumară înțelege că Jurma a făcut facultatea în SUA, ceea ce este fals.

Din nou, pentru un profesionist în interpretarea datelor, așa cum se pretinde domnul Jurma, camuflarea adevărului în această manieră pune sub semnul întrebării și acuratețea informațiilor având ca subiect evoluția pandemiei, pe care le servește publicului de un an încoace.

Multiplele premii sunt unul singur

Octavian Jurma se laudă, în update, „cu un premiu 1 pentru excelență și multiple studii publicate în neuroștiințe și biologie moleculară în SUA”, iar puțin mai jos, în prezentarea inițială de tip CV, omul vorbește despre „multiple articole și premii dintre care cel mai prestigios este «Premiul Walter R. Nicolai Prize (Premiul I) pentru rezultate excepționale în cercetarea în domeniul Gerontologiei Biomedicale» care mă certifica drept unul din cei mai valoroși tineri cercetători din lume în acest domeniu.”

Dacă pe pagina de Facebook, domnul Jurma oscilează între acel premiu întâi și „multiple” premii, în CV-ul de pe pagina de LinkedIn, dumnealui pare să se fi decis: la rubrica „Honor & Award” este menționat unul singur, cel din 1996, “Walter R. Nicolai Prize”…

Atât de multe articole, încât le poți număra pe degetele unei singure mâini. Plus unul

În ceea ce privește „multiplele articole/studii”, nu știm ce ordin de mărime are în vedere Octavian Jurma când se referă la „multiple”, dar noi putem să dezvăluim cifra exactă: 6. Mai precis, în cea mai importantă sursă de documentare științifică la nivel mondial, baza de date Web of Science, Octavian Jurma apare menționat cu șase articole „in extensor” și un rezumat de o pagină, un așa numit „meeting abstract” (pentru acuratețe, precizăm că aceste articole apar și pe pagina de LinkedIn a domnului Jurma).

Două articole au fost publicate în 1996, trei în 1997, unul în 2000 și doar la unul singur apare Octavian Jurma ca prim autor. Așadar, întreaga cercetare științifică făcută vreodată de domnul Jurma s-a rezumat la perioada studiilor postuniversitare din SUA, cariera de cercetător științific a timișoreanului încheindu-se în urmă cu peste 20 de ani.

Lauda de sine nu miroase a bine

În ceea ce privește concluzia trasă de Octavian Jurma, cum că acel premiu din 1996 îl certifica drept unul dintre cei mai valoroși tineri cercetători din lume în acel domeniu, la momentul respectiv, nu ne putem permite să contestăm în vreun fel această laudă de sine. Putem doar să amintim că, în cercetarea științifică, contează și cât ești de apreciat de ceilalți cercetători, nu doar de tine însuți. Iar aprecierea se reflectă și în numărul de citări ale articolelor tale de către alți autori, or, la acest capitol, „multiplele articole” ale domnului Jurma nu par să fi dat pe nimeni pe spate.

Astfel, în ordinea cronologică a anilor în care au fost publicate, numărul de citări la fiecare articol a fost: 4, 22, 57, 22, 20, 216. Adică, în afara articolului din 2000, care a reușit să strângă peste 200 de citări, restul articolelor la care a contribuit și „unul dintre cei mai valoroși tineri cercetători din lume în acel domeniu” au cam trecut nebăgate în seamă… Și, apropo de valoarea din urmă cu 25 de ani a lui Octavian Jurma, tot în lumea fotbalului, există o vorbă pentru cazuri asemănătoare: „S-a născut talent și va muri speranță”…

Cercetător… neștiințific

Foarte interesantă este și interpretarea de către Octavian Jurma a definiției cuvântului „cercetător”, omul recunoscând că nu (mai) este cercetător științific „în sensul administrativ al cuvântului”. Sincer, n-am știut că există și un sens administrativ al acestui termen, dar omul cât trăiește învață… Nu știm câți cercetători neștiințifici există în lume, dar știm sigur că unul dintre ei trăiește în România și, pe baza expertizei conferite de cercetarea sa neștiințifică, cere sus și tare carantinarea întregii țări.

Statistici făcute din pasiune, nu pe baza vreunei calificări profesionale

Mergem mai departe. Octavian Jurma spune că studiază pandemia, dar că nu este epidemiolog și nici expert în sănătate publică, precum și că folosește metode statistice și algoritmice că să studieze pandemia, dar că nu este biostatistician. Cu alte cuvinte, predicțiile și statisticile având ca subiect pandemia reprezintă, de fapt, un hobby al lui Jurma, omul nu are nicio calificare profesională în acest sens.

Bun, poate ne aflăm în prezența unui autodidact, tot ce-i posibil, doar că acest aspect era necesar să fie comunicat de la bun început românilor, să ni se spună că cel care prevestește Apocalipsa în absența carantinei naționale este un tip pasionat de statistici, nicidecum un medic (epidemiolog sau de altă specialitate), biostatistician sau cercetător.

Cei șase care au speriat Vestul

Încă din februarie, Dominic Fritz și echipa sa de comunicare inundau spațiul virtual cu un anunț intitulat: „Șase profesioniști, reprezentanții primarului în consiliile de administrație ale spitalelor din subordinea consiliului local”. Printre cei „șase medici, cu o reputație profesională și etică impecabilă”, cărora primarul Fritz le mulțumea că au acceptat provocările, se număra și nimeni altul decât Octavian Jurma.

Dar să-l cităm în continuare pe Dominic Fritz (sublinierile ne aparțin): „Prioritatea mea este profesionalizarea administrației publice și obiectivul este ca Timișoara să fie un exemplu. Doar așa putem să oferim serviciile de calitate de care timișorenii au nevoie, cu oameni pricepuți la locurile potrivite. Un criteriu în numirea lor a fost și faptul că nu lucrează în spitalele în care vor fi membri în consilii de administrație. Așa nu doar evităm conflicte de interese, ci și contribuim la o strategie mai coerentă și mai colaborativă pentru infrastructura medicală la Timișoara.

Spitalele – și administrația în general – nu pot fi sinecuri pentru politicieni fără nicio legătură cu domeniul de care se ocupă. Lipsa de viziune, de prioritizare a investițiilor, politizarea au produs tragedii precum cea de la Matei Balș. A venit timpul ca profesioniștii să fie la conducere.”

Sinecuri pentru politicienii iniţiaţi

Un scurt comentariu pe text nu are cum să strice, așa că remarcăm subtilitatea exprimării: din sintagma „nu pot fi sinecuri pentru politicieni fără nicio legătură cu domeniul de care se ocupă” înțelegem că, per a contrario, „pot fi sinecuri pentru politicieni CU legătură cu domeniul de care se ocupă”.

Nu de alta, dar ginecologul Mădălin Margan este membru în Biroul Județean USR Timiș, în timp ce medicul pediatru Mihai Gafencu este simpatizant declarat al USR PLUS, la fel ca „omul de știință” Octavian Jurma. Nu spunem că este rău sau bine că trei dintre cei șase reprezentanți ai lui Dominic Fritz în consiliile de administrație ale spitalelor timișorene susțin, sub o formă sau alta, partidul politic al primarului, ne rezumăm doar la a constata acest aspect și-atât.

O carte de vizită frumos coafată

Pe de altă parte, dacă în privința a cinci dintre cele șase persoane selectate de Fritz nu avem nelămuriri, suntem curioși cum de a ajuns domnul primar să-i propună lui Octavian Jurma să îl reprezinte în consiliul de administrație tocmai la spitalul aflat în linia întâi în lupta contra pandemiei, Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”.

Bun, oficial, curiozitatea ne-a fost satisfăcută de prezentarea făcută în anunț domnului Jurma: „dr. Octavian Jurma, medic și cercetător specializat pe neuroștiințe, cu studii postuniversitare în SUA, unul dintre fondatorii grupului pentru studiul formal al sistemelor vii, care încearcă să găsească modele matematice și să formalizeze fenomenele biologice și sociale. Pasionat de statistici, dar și de transparența autorităților, analizele sale privind evoluția pandemiei de covid-19 au devenit un punct de referință pentru mulți, inclusiv pentru presă și autorități”.

Despre cât adevăr conțin termenii „doctor”, „medic” și „cercetător” atribuiți lui Octavian Jurma am discutat deja. În ceea ce privește pasiunea domnului Jurma pentru statistică, expusă pe Facebook, credem că simpla pasiune nu conferă acuratețe științifică și nu are nicio legătură cu reputația profesională și etica impecabilă a unui medic. De când oare rezultatele unei cercetări publicate pe Facebook, nu în reviste prestigioase, fac dintr-un internaut un om de știință?!

Jurma îl compară pe Fritz cu regele Carol I

După o campanie asiduă pentru USR PLUS, în 24 septembrie 2020, cu trei zile înaintea zilei alegerilor locale, Octavian Jurma își încununează opera, așternând – unde altundeva decât tot pe Facebook, printre statistici și predicții pandemice –, un laudatio greu de egalat la adresa lui Dominic Fritz.

Cităm doar două fraze: „Dominic Samuel Fritz s-a format într-un sistem cultural și de valori după care noi tânjim dar în același timp a prețuit suficient de mult valorile noastre încât să rămână aici. Ceea ce oferă prin formarea sa duală unică este atât sentimentul că suntem iarăși mai făloși decât restul țării dar și genul de garanție în fața marilor puteri europene pe care le-a oferit Carol I când a fost adus la 27 de ani (mai tânăr decât Dominic) să conducă țara de părinții fondatori ai PNL și României mari”.

Nu știm dacă și-a propus asta, dar, comparându-l pe Fritz cu regele Carol I, Octavian Jurma i-a dat clasă lui Ludovic Orban care, cu exact șase ani mai devreme, în septembrie 2014, anunța apariția pe scenă a candidatului la președinție Klaus Iohannis în stilul unui veritabil maestru de ceremonii.

Vă mai amintiți, cu siguranță de: „Cineeee esteeeee generalul pentru care merită să ne sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie și fiecare strop de sudoare?”…

Acum a înțeles toată lumea cum a ajuns Octavian Jurma sfătuitor de taină al primarului, da? Și încă un aspect: când are un asemenea „consultant de specialitate”, care predică de dimineață până seara același refren – carantina totală –, poate înțelegem cu toții de ce, încă din momentul instalării în funcția de primar până astăzi, Dominic Fritz s-a declarat adept convins al închiderii Timișoarei.

„Afaceri de succes”

În privința „experienței profesionale” a domnului Jurma, acesta povestește, pe Facebook, că, după finalizarea studiilor postuniversitare, s-a întors în România și s-a implicat „în diverse proiecte de afaceri și marketing offline și online însă, deși am avut succes în ceea ce mi-am propus, afacerile nu m-au motivat în aceeași măsură ca știința”.

Bun, pornind de la aceste afirmații și coroborându-le cu datele prezentate pe pagina de LinkedIn a lui Octavian Jurma și cu cele existente în arhiva Ministerului Finanțelor Publice, suntem în măsură să vă facem cunoscut ce înțelege fanul numărul unu al carantinei naționale prin succes în afaceri.

De la Ghidul Nunții, la covid 19

Astfel, conform LinkedIn, din mai 2001 până în mai 2016, Octavian Jurma a fost co-asociat (fiind și co-fondator) în firma ProSD.com SRL, ocupând, în același timp posturile de director de dezvoltare și cercetare și de consultant marketing. Firmă de familie – co-fondator și unic asociat acum este soția domnului Jurma, Monica – ProSD.com SRL are ca obiect de activitate „activități ale agențiilor de publicitate”.

Conform propriei prezentări, „ProSD.com este o companie de servicii de publicitate online, optimizare web și găzduire pagini web, înființată în anul 2001. Produsele noastre de bază sunt www.ghidulmedical.com și www.ghidulnuntii.com, aplicații web pe care le-am conceput și dezvoltat pornind de la cataloagele tipărite Ghidul Medical și Ghidul Nunții”.

Octavian Jurma a ieșit din firmă în 2019, an în care cifra de afaceri a sereleului a fost de 110.734 lei, profitul net anual de 59.544 lei, iar numărul declarat de salariați – zero. Dacă aceasta este o afacere de succes, probabil că nu stăpânim noi proprietatea termenilor…

Comerț în forță: cifră anuală de afaceri de vreo două mii de euro

Obișnuit să lucreze în parteneriat cu soția sa, Octavian Jurma a deschis, în 2002, o altă firmă, în care ocupă și la această oră poziția de consultant în management executiv. SC Everment SRL are ca obiect de activitate „intermedieri în comerțul cu produse diverse”, iar în anul 2019 a avut cifră de afaceri 11.157 lei, profit net 214 lei (!!) și zero salariați. Dacă ăsta nu e succes în afaceri, atunci nu știm cum poate fi numit…

Analist ad-hoc

În sfârșit, pe profilul de pe LinkedIn, începând din luna martie 2020, adică din momentul în care pandemia a intrat și în România, domnul Jurma se prezintă drept „research analyst” (analist de cercetare), referindu-se, desigur, la statisticile și predicțiile pe tema covid-19 pe care le publică pe Facebook. Probabil că, dacă – Doamne ferește! – ar izbucni un război în care ar fi implicată și România, Octavian Jurma s-ar transforma, instantaneu, în „military analyst”…

Domnul Jurma cere lockdown, doamna Jurma duce turiști în Africa

Dacă tot am amintit-o pe partenera de viață și de afaceri a domnului Jurma, vă semnalăm două articole semnificative publicate pe adevarul.ro. În articolul apărut în 12 februarie și intitulat „Nu-i profet la el acasă. Biostatisticianul Jurma cere închiderea totală a ţării, soţia duce românii în excursii africane”, colegii noștri scriu că „Octavian Jurma, biostatisticianul care militează pentru lockdown total în oraşele şi judeţele care au şi un singur caz de covid-19, dând modelul australian, promovează, pe aceeaşi pagină de Facebook, afacerea partenerei sale de viaţă, care duce grupuri de turişti în Zanzibar sau Tanzania”.

Sunt prezentate postări de pe Facebook, extrem de elocvente, citiți și vă veți convinge. De asemenea, ulterior, Adevărul publică articolul „Biostasticianul Jurma, reacţii după ce soţia sa a dus românii în Tanzania, o «bombă» cu covid-19”, din care aflăm următoarele:

„Acum, când Adevărul a scris despre excursiile organizate de soţia sa, Monica, chiar în această perioadă, în Tanzania şi Zanzibar, biostatisticianul Jurma a trecut la inventarea unor noi termeni în vocabularul pandemiei. Într-o postare făcută ieri, şi ştearsă ulterior, pe contul său de Facebook, doctorul timişorean a avut o primă reacţie la articolul din Adevărul. Asta după ce a fost «bombardat» cu mesaje din partea celor care l-au atenţionat că, mai nou, avertizează că tulpina sud-africană va lovi, devastator, România, pe când soţia sa face safari, fără mască şi fără distanţare… în Africa.

«Pot să confirm că am ajutat-o pe soţia mea să-şi organizeze în aşa fel călătoriile, încât să se desfăşoare în maximum de siguranţă posibilă. La plecare şi la sosire, respectă recomandările pe care le fac pentru toţi cei care aleg să călătorească: izolare relativă, cu 5-7 zile, şi testare cu 48 de ore înainte de plecare (…) Izolare relativă timp de 5-7 zile şi testare la 48 de ore după sosire».

Când i s-a atras atenţia de către oamenii care i-au citit postarea că nu există «izolare relativă» în pandemie, Jurma a şters această postare. Oricum, având în vedere că perioada de incubaţie a noului coronavirus e de 5-14 zile, o «izolare relativă», de 5-7 zile, la revenirea dintr-o călătorie lungă, peste mări şi ţări, cu avioane schimbate şi după contact cu mii de oameni, prin avioane şi aeroporturi, nu ajută la nimic.”

Timișorenii – în carantină, soția lui Jurma se pregătește de Maldive

Revenind la actualitate, atunci când, după ce, în prima fază, s-a anunțat ridicarea carantinei în Timișoara și zona periurbană, Octavian Jurma avea insomnie și scria astfel: „O zi tristă pentru Timișoara dar în același timp o zi tristă pentru România dacă ceea ce se petrece azi în Timișoara se va petrece mâine în toată țara”.

Nu toată lumea este, însă, tristă în familia Jurma, fiindcă, tot pe Facebook, doamna Monica posta veselă nevoie mare, în 12 martie, în plină carantină zonală: „Știu că mai sunt 3 săptămâni până la plecarea în Maldive (&Sri Lanka)… dar permiteți vă rog să mă visez deja acolo?”.

Suntem convinși că toți timișorenii, ba chiar toți românii îi permit să viseze doamnei Monica. În special cei care își câștigă o pâine din turismul românesc, pe care carantina națională propovăduită de soțul distinsei „travel designer” – nu știm dacă în calitate de consultant politic sau în cea de antrenor de dezvoltare personală – i-a adus la disperare…

Sursa: Renaşterea Bănăţeană

Citiți și:
Către care Europă îndreaptă Dominic Samuel Fritz Timișoara? A azilanților LGBT și a federalizării?
Covid-19: Dictatura fără scăpare

yogaesoteric
22 septembrie 2021