Umbra SRI în justiție – Îngrijorarea judecătoarei CSM Gabriela Baltag: „Implicarea SRI în sistemul judiciar a fost și este evidentă. Cred ca nici nu a trecut” (I)

Chiar dacă Binomul SRI-DNA a fost spart de Decizia CCR nr. 51/2016, iar implicarea Serviciului Român de Informaţii în dosare penale a fost limitată prin jurisprudenţa ulterioară a Curţii Constituţionale, judecătoarea CSM Gabriela Baltag nu exclude ca SRI să continue chiar şi în zilele noastre să se imixtioneze în Justiţie.

Prezentă în studioul Aleph News, unde a acordat un amplu interviu jurnalistei Sorina Matei, reprezentanta tribunalelor în Consiliul Superior al Magistraturii a explicat că implicarea SRI în justiţie a făcut ca România să nu se desprindă total de practicile comuniste. De asemenea, Baltag şi-a exprimat speranţa ca nu cumva să se descopere peste câţiva ani că în prezent există vreun protocol între CSM şi SRI.

În acelaşi context, Gabriela Baltag i-a blamat pe parlamentarii care în ultimii cinci ani au ţinut la sertar rapoartele anuale de activitate ale SRI, în loc să le pună în discuţia plenului.

În rest, magistrata a criticat deteriorarea situației din Consiliul Superior al Magistraturii, atitudinea ministrului Justiţiei, Stelian Ion, care face presiuni asupra instanţelor să taie salariile judecătorilor, precum şi îndârjirea cu care guvernul şi actuala majoritate parlamentară insistă să desfiinţeze Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ). O chestiune cu atât mai gravă, cu cât SIIJ oferă garanţii reale de independență pentru judecători şi procurori, a punctat Baltag. În privinţa desfiinţării secţiei speciale, Gabriela Baltag şi-a arătat nemulţumirea faţă de amendamentul introdus în Parlament, prin care judecătorii şi procurorii primesc superimunitate, putând fi trimişi în judecată numai cu avizul conform al secţiilor CSM.

Redăm principalele declaraţii ale judecătoarei Gabriela Baltag:

Sorina Matei: Justiţia în România este independentă?

Gabriela Baltag: Este o întrebare foarte grea. Este independentă legal. Acum nu ştim cât dovedeşte aceasta, pentru că săptămânal avem interpelări la Consiliul Superior al Magistraturii, cereri ale colegilor sau de multe ori şi sesizări ale Consiliului privind apărarea independenţei sistemului judiciar. Aşa încât întrebarea dumneavoastră este o întrebare deschisă.

Da, îmi place să cred că justiţia din România este independentă. Sau îmi doresc să fie independentă, puternică. De altfel, pentru acest obiectiv principal am candidat, pentru asta m-am angajat în această cursă. Sunt de câţiva ani şi nu pot să spun că am satisfacţia că mi-am şi împlinit dorinţa, visul meu şi al colegilor mei care mi-au dat mandatul lor de încredere. (…)

Sorina Matei: Vă simţiţi independentă şi puternică în CSM?

Gabriela Baltag: Independentă da. Eu sunt independentă, aşa cum probabil că aţi şi văzut. Plătesc un preţ pentru această independenţă. Nu ştiu dacă sunt suficient de puternică, pentru că nu doar un singur om poate să aducă putere şi poate să lucreze la un proiect – mai ales într-un organ colegial. Din păcate, Consiliul, aşa cum arată astăzi, e departe, aş spune eu, de o imagine fericită comparativ cu celelalte consilii (n.r. celelalte legislaturi ale CSM).

N-am crezut niciodată că voi spune aceasta, că voi aminti cum erau celelalte consilii, dar nu pot să nu mă gândesc. Pentru că zilnic îmi fac o analiză şi îmi spun: de ce Consiliul actual din care fac parte, pentru care am tot devotamentul, nu reuşeşte să atingă performanţele (aşa cum erau ele) ale celorlalte consilii?

O să-mi spuneţi că ar fi necesar să avem şi noi o revocare sau cel puţin două (cum s-a petrecut în precedentul consiliu). Era gata-gata să se petreacă aceasta şi eram chiar eu şi doamna judecător Oprina – cel puţin noi am fost subiectul unor discuţii la vedere, dar nu numai.

Sorina Matei: Ce nu funcţionează în CSM-ul ăsta?

Gabriela Baltag: Nu funcţionează foarte multe. În primul rând, cred că e o problemă legată de noi, oamenii. Eu nu spun că eu sunt perfectă – am suficiente aspecte pe care pot să mi le reproşez eu şi cu siguranţă mi le pot reproşa şi ceilalţi. Dar încrederea dintre noi este problema principală. Şi, desigur, principiile şi obiectivele.

Nu ascund (colegii cunosc acest aspect): la început de Consiliu, deşi nu cunoşteam mulţi dintre membrii Consiliului (de la judecători, cred că ştiam concret doar doi judecători), am pornit pe un drum mai multă lume. Am făcut parte dintr-o majoritate şi am ajuns o minoritate – cum ţine să-mi amintească un coleg aproape zilnic.

Sorina Matei: Ca disidenţi.

Gabriela Baltag: Da, ca disidenţi. Nu e o situaţie confortabilă absolut deloc, dar e o situaţie în care am ajuns pentru că nu m-am mai regăsit pe acel drum. E poate puţin spus că nu m-am mai regăsit pe acel drum. Cred că n-a fost niciodată toată lumea pe drumul acela, dar am avut un obiectiv comun, am avut principii în care am crezut împreună şi am ştiut că este important să lăsăm deoparte orgoliile şi tot ce ar putea să ne despartă. Din păcate, n-a fost suficient. Într-o bună zi, treburile n-au mai funcţionat şi a fost nevoie să rămânem fiecare aşa cum ne-am asumat.

Sorina Matei: Domnul Alistar îmi spunea că sunt patru bisericuţe în CSM. Acum câte mai sunt?

Gabriela Baltag: S-ar putea să fie cinci. Între timp, una din bisericuţe e şi mai mică.

Sorina Matei: Cât de dependenţi sunt membrii CSM de jocurile astea politice, de oamenii care sunt la putere? Îmi spunea chiar zilele trecute un procuror: „Noi suntem mai rău decât politicienii. Facem mai multe jocuri decât politicienii. Pe politician îl vezi la Parlament, îl alegi prin Camera Deputaţilor, îl chemi la televizor şi-i pui întrebări, dar pe judecător, pe şeful instanţei, pe şeful ICCJ, pe oamenii ăştia care sunt coloana vertebrală într-o democraţie, n-ai de unde să-i vezi, nu poţi să-i chestionezi.”

Gabriela Baltag: Şi totuşi, pare că şi justiţia face politică– asta v-a spus colegul procuror.

Sorina Matei: Da. Pare că face mai multă politică decât politicienii înşişi.

Gabriela Baltag: Da, e regretabil că se vede aşa şi că se simte de multe ori aşa. Nu pot să ascund că viziunile noastre s-au modificat în parte odată cu schimbarea anumitor construcţii politice. Nu mă interesează să spun că sunt alianţe sau cum sunt ele… Cert este că da: viaţa politică a influenţat şi viaţa justiţiei. Aspectul acesta uneori poate fi firesc văzut, pentru că suntem acolo, în CSM, ca să facem ceva pentru sistemul judiciar. Noi suntem un fel de diplomaţi ai justiţiei. Şi, fireşte, aşa ar fi de dorit să părem în ochii tuturor. Este necesar să facem tot ce e posibil pentru a avea obiectivul atins, a avea o justiţie puternică, respectată, pe care nimeni să n-o îngenuncheze.

Mă gândeam, venind la dumneavoastră în seara aceasta, ce aş putea să vă spun despre justiţie. Să vă spun că e puternică? Nu o mai simt foarte puternică, deşi colegii mei din teritoriu se străduiesc în sensul acesta. N-o mai simt puternică, pentru că noi, cei din CSM, ne-am pierdut în direcții care nu sunt nici în interesul sistemului judiciar, dar mai ales în interesul societăţii.

Schimbarea politică a influenţat categoric aceasta. De fapt, au fost elemente care ne-au despărţit pentru că, plecaţi cu o viziune, ne-am trezit că viziunile noastre nu mai sunt aceleaşi. Eu mi-am pus problema de ce se petrece aceasta. Dacă o să urmăriţi declaraţiile pe care le-am avut chiar şi înainte de a intra în Consiliu… Eu vorbesc de mine. Nu o să vorbesc de ceilalţi, pentru că fiecare dintre ei va da socoteală într-o bună zi. Că nimic nu rămâne neştiut şi neplătit (cu siguranţă) în viaţa aceasta. Asta este credinţa mea. Eu pot să spun despre mine. Urmăriţi cum am avut abordările înainte de a ajunge în Consiliu, cum am avut la începutul anilor şi acum.

Sorina Matei: Ce părere aveţi despre domnul Stelian Ion?

Gabriela Baltag: Nu pot să comentez un politician.

Sorina Matei: E coleg al dumneavoastră. Este membru de drept al CSM.

Gabriela Baltag: Este membru de drept (este adevărat), dar nu uit niciodată că este un om politic.

Sorina Matei: E şi avocat.

Gabriela Baltag: Este adevărat că este şi avocat. Şi eu am subliniat de câteva ori chestiunea aceasta şi i-am scos în evidenţă calităţile de avocat, în speranţa că şi înţelegerea dânsului pe anumite chestiuni e mai aproape de drepturi şi libertăţi, având în vedere componenta de avocat.

Sorina Matei: Şi vi se pare că e mai aproape de drepturi şi libertăţi?

Gabriela Baltag: Cred că totuşi viaţa politică l-a cucerit deplin. Cred. Aşa simt. Dar foarte multe nu pot să spun despre domnia sa. Nici nu e cazul să-i fac eu o analiză; o să-i facă electoratul, că de aceea face parte din lumea politică.

Sorina Matei: V-am întrebat că am văzut mai mulţi preşedinţi de curţi de apel care au reacţionat la ceea ce le-a trimis domnul Stelian Ion cred că înainte de Paşti. (…) Au spus că le-a afectat independența, că e de o gravitate fără precedent, un atac direct asupra independenţei instanţelor. Le spunea că dacă nu rezolvă problema, ar putea să răspundă în faţa justiţiei.

Gabriela Baltag: E vorba de situaţia financiară a instanţelor. Şi i-aş aminti domnului ministru că Ministerul Justiţiei este ordonatorul principal de credite şi poartă povara financiară a sistemului judiciar, a instanţelor.

Noi, la nivel de Consiliu, de când am venit, am încercat să găsim o soluţie pentru bugetul instanţelor, ca să nu mai fie ameninţaţi preşedinţii de curţi de apel sau chiar, în general, judecătorii, că nu ştiu ce li se petrece dacă îndrăznesc să îşi valorifice hotărârile judecătoreşti. Pare de necrezut că după Ordonanţa 43/2016 mai îndrăzneşte cineva să spună că hotărârile judecătoreşti în ţara aceasta nu trebuie luate în considerare. Vă aduceţi aminte: cam tot aşa, un guvern asemănător era când s-a dat o ordonanţă care a fost viciată din punct de vedere constituţional. Curtea Constituţională a spus foarte mult despre…

Sorina Matei: Credeţi că va escalada conflictul ăsta între instante şi domnul ministru al Justiţiei?

Gabriela Baltag: E posibil să escaladeze, pentru că instanţele sunt într-o situaţie precară. Noi cunoaştem acest aspect, noi permanent am vorbit despre această situaţie – de la chestiuni de dotare, de infrastructură elementară. N-ar vrea să ştie telespectatorii dumneavoastră în ce condiţii lucrează oamenii în unele instanțe. Sunt instanțe, într-adevăr, de nivel european, dar sunt şi instanțe unde, dacă te uiţi într-un colţ, vezi lumina de afară. Deci cam aşa lucrăm în secolul acesta şi facem justiţia în România.

Sorina Matei: Şi ce vi se pare că nu înţelege domnul Ion?

Gabriela Baltag: Nu că nu înţelege. Cred că nu e prioritatea lui. Vrea să arate că e prioritatea lui dar nu este prioritatea lui. Dovada că ei critică cumva şi îi ceartă pe preşedinţii de curţi de apel că îndrăznesc să solicite bani pe hotărâri judecătoreşti, că îndrăznesc să gândească că pot valorifica drepturile personalului care a câştigat. Pentru că, la rândul lor, preşedinţii de curţii de apel (în calitate de ordonatori secundari de credite şi mai departe tribunalele) ştiu foarte bine ce se petrece dacă nu pui o hotărâre judecătorească în executare. Adică dânsul i-a ameninţat cu penalul, dar cred că cu penalul pot fi ameninţaţi şi ei.

Sorina Matei: E normal caministrul Justiţiei să ameninţe judecătorii cu penalul?

Gabriela Baltag: Foarte multe nu sunt normale. Eu n-am întâlnit niciodată. Mărturisesc că a fost prin 2010, cred, o situaţie asemănătoare, pe timpul altui ministru (n-o să-i rostesc numele, că nu are importanţă – e deja trecut) (n.r. Cătălin Predoiu). Dar şi atunci executarea hotărârilor judecătoreşti a devenit o problemă. A existat o plângere penală – ea n-a avut un succes, aşa cum s-a dovedit: ministrul respectiv s-a tot perindat prin diferite guverne mai târziu. Deci nu l-a afectat cu absolut nimic. Dar a fost şi atunci o problemă suficient de neplăcută, adusă în atenţia tuturor – o problemă care astăzi capătă alte dimensiuni. Cineva spune că nu sunt bani în buget. Cine este necesar să facă bugetul? Nu Ministerul Justiţiei? Noi ştim că un buget este pregătit şi cunoaştem la nivel de instante: de prin august sunt trimise de la minister diferite solicitări, ministerul întreabă care este componenta de cheltuieli, ea este prezentată corespunzător şi este un segment special dedicat executării hotărârilor judecătoreşti, indiferent de natura lor. Că sunt suficient de multe…

Sorina Matei: Înţeleg că ministrul chiar a spus că ar trebui să nu existe căi de atac la hotărârile judecătoreşti, deşi..

Gabriela Baltag: Aceasta este o altă problemă şi e bine că mi-aţi deschis acest subiect. Dumneavoastră aţi auzit zilele acestea de fantastice întâlniri pe la Ministerul Muncii. Spun „fantastice”, pentru că n-am văzut nimic concret, real, ca să pot să vă vorbesc în cunoştinţă de cauză. Am căutat şi eu să fac săpături, ca un om preocupat întotdeauna de această latură: problema salarizării şi a pensiilor. Eu sunt un judecător care a judecat în această materie, care am fost preocupată pe partea mea de activitate (chiar înainte de Consiliu) şi n-am abandonat niciodată latura aceasta, deşi ea nu s-a mai văzut foarte mult în ultimii ani, pentru că nu întotdeauna am avut la îndemână şi mecanismele corespunzătoare. Am urmărit să aflu ce se tot petrece, cât de periodic se întâlnesc reprezentanţii justiţiei. Pentru că vreau să ştiţi: colegii mei…

Sorina Matei: În subteran, adică nu public.

Gabriela Baltag: Întâlnirile erau anunţate oficial, dar niciodată la nivel de Consiliu, n-am ştiut în concret ce anume se discută.

Sorina Matei: Adică n-aţi fost consultaţi.

Gabriela Baltag: Nu.

Sorina Matei: Şi vi se pare normal că domnul Mateescu să nu vă consulte? Adică totuşi e un organ colectiv.

Gabriela Baltag: N-a existat un mandat din partea Consiliului. Şi colegii noştri este necesar să ştie.

Sorina Matei: Şi domnul Mateescu în numele cui a negociat?

Gabriela Baltag: Am înţeles că au mers pentru discuţii de principii. Deşi, citind declaraţiile de presă (pentru că nu am avut alt mijloc decât să consult presa), am văzut că ministrul Muncii a spus cu ceva timp în urmă că există un termen de 30 de zile când ministerele toate (şi mă întrebam de ce ministerele) este necesar să trimită propuneri pe salarizare, care este viziunea lor. Se doreşte a fi restructurată legea salarizării, care nu mai e chiar în vigoare, pentru că unele dispoziţii sunt suspendate. Şi am descoperit un memorandum (pentru că se tot face trimitere la acest memorandum), un memorandum care a fost adoptat în Guvern, chiar pe 15 aprilie. Deci e un memorandum asumat, cu nişte principii generale. Printre altele, spune posibilitatea ca viitoarea lege a salarizării să excludă, pe anumite componente, posibilitatea celor vizaţi de legea salarizării de a contesta chestiuni legate de salarizare.

Eu mărturisesc că nu am văzut niciodată într-o lege până acum să înlături… şi mai ales pe o chestiune de salarizare. Noi ştim că instanţele sunt copleşite de dosare – cel puţin secţiile de litigii de muncă. Sunt cele mai multe. Completele de litigii de muncă sunt pline, pentru că problemele de salarizare sunt ample. Dar să prevezi în lege aşa ceva, că nu mai dai posibilitatea să conteşti la instanţă, cred că nici în perioada comunistă nu s-a gândit o astfel de iniţiativă. (…)

Citiți a doua parte a articolului

Citiți și:
Judecătoarea Gabriela Baltag l-a redus la tăcere pe Iohannis în şedinţa CSM: ‘Obiceiul dumneavoastră de a face politică în CSM este evident.’
Desecretizarea Protocolului SRI – Parchetul General: Dezvăluirea unui act para-legal, de o gravitate uriașă (I)

 

yogaesoteric
17 ianuarie 2022