Un acord secret de colaborare între NATO şi ONU încalcă prevederile Cartei Naţiunilor Unite

de Mihai Vasilescu

Pe 23 septembrie 2008, Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon şi Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, au semnat un acord de cooperare. Ştirea a fost trecută cu vederea de presa corporatistă.

Ziarul Financial Times Deutschland a semnalat pe 26 septembrie acest eveniment, fără a intra însă în detalii, întrucât, scriu ziariştii, „s-a convenit să se păstreze secretul cu privire la acest subiect”. Ziariştii independenţi au intrat însă în posesia conţinutului acordului. Ei au dezvăluit că acesta extinde cooperarea durabilă între NATO şi ONU, în situaţii de criză cum au fost cele din Afganistan sau Kosovo. Textul încalcă însă prevederile Cartei Naţiunilor Unite, care stabileşte că ONU trebuie să rămână o organizaţie independentă şi nu se poate plasa în tabăra vreunei alianţe militare.

„Secretarul General al ONU şi Secretarul General al NATO”, se arată în textul acordului, „salută un deceniu de cooperare între cele două organsime. NATO este un susţinător al eforturilor Naţiunilor Unite de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale. În spiritul Sumitului mondial din 2005 dorim să creăm un cadru de consultare şi cooperare concretă între cele două organisme. Ne reafirmăm angajamentul de a menţine pacea şi securitatea internaţională. Până acum, împărtăşindu-ne experienţele, am dovedit valoarea coperării eficiente între organizaţiile noastre. Am dezvoltat o cooperare operaţională, cum ar fi spre exemplu cea de menţinere a păcii în Balcani (este vorba despre Kosovo, unde războiul a făcut mii de victime, iar intervenţia trupelor NATO a dus la distrugeri iremediabile, n.n.) şi în Afganistan, unde operaţiile conduse de NATO şi autorizate de ONU s-au derulat în paralel cu misiunile de pace ale ONU. Pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor la care comunitatea internaţională este chemată să răspundă în prezent, subliniem importanţa creării unui cadru de consultare, dialog şi cooperare, care să includă schimburi regulate şi dialogul continuu asupra chestiunilor politice şi operaţionale. Conştienţi că acest cadru trebuie să fie flexibil şi evolutiv, suntem de acord pentru a continua să dezvoltăm cooperarea asupra unor chestiuni de interes comun, cum ar fi comunicarea şi schimbul de informaţii, protejarea populaţiilor civile, antrenamentele, planificarea şi într-ajutorarea în situaţii de urgenţă, coordonarea şi susţinerea operaţională! Cooperarea noastră va continua să se dezvolte într-un mod pragmatic pentru a răspunde provocărilor globale.”

Acordul a stârnit puternice controverse chiar în sânul ONU, mai ales prin faptul că el a fost încheiat în secret, fără a fi consultate toate statele membre. Doar SUA, Franţa şi Marea Britanie au fost la curent. Ministrul rus de externe, Sergueï Lavrov a fost scandalizat şi a protestat faţă de acest mod de a proceda, însă nu a primit decât răspunsuri evazive.

Textul reprezintă încununarea unui mai vechi deziderat al susţinătorilor globalizării, care a prins contur încă de la sumitul ONU din 2005. Printre concluziile acestuia se afla şi extinderea la nivel mondial a intervenţiilor militare ale ONU, chiar dincolo de limitele stabilite de Carta Naţiunilor Unite. Totul sub cupola asumării „responsabilităţii de a proteja”. Acest concept este privit însă ca un pretext de a realiza intervenţii militare sub mască umanitară, prin care Alianţa caută să îşi justifie politica imperialistă de dominaţie mondială.

Citiţi şi :

Trupele de menţinere a păcii în Haiti au masacrat populaţia civilă 
Armatele secrete ale NATO

yogaesoteric
28 decembrie 2008

Also available in: Français