Unul dintre secretele bine păzite: Ministerul Finanțelor a spart pușculița

În criză de bani, a consumat 3 miliarde de euro din rezerva de valută, care a ajuns astfel în cea mai complicată situație, de aproape trei ori mai mică decât necesarul

Ministerul Finanțelor a cheltuit aproximativ 3 miliarde de euro din rezerva de valută și a ajuns, la final de 2021, ca aceasta să se situeze la echivalentul în valută a doar 17,85 miliarde lei (3,6 miliarde euro), în scădere de la 32,8 miliarde lei (6,63 miliarde euro) la final de 2020, arată calculele Profit.ro. Situația ar putea fi cea mai gravă de până acum pentru rezerva de valută, ceea ce reduce din atuurile statului atunci când se împrumută, la licitațiile săptămânale, de la bănci și investitorii mari și contribuie, astfel, la creșterea dobânzilor inclusiv pentru firme și populație.

De ce este important: Aceasta este probabil cea mai redusă rezervă de valută comparativ cu necesarul, acoperind doar 1,5 luni din necesarul brut de finanțare al Guvernului pentru tot anul. O situație similară, dar nu atât de gravă, a mai fost în 2018, când rezerva de valută acoperea doar 2,6 luni din necesarul brut de finanțare.

De asemenea important: Rezerva de valută este folosită de Finanțe pentru a obține dobânzi cât mai mici atunci când se împrumută de la bănci și investitori. Cu o rezervă cu mult sub nivelul considerat optim, statul nu mai are flexibilitatea de a alege când iese să se împrumute de pe piețele externe, pentru a evita momentele nefavorabile, sau de a refuza prea mult timp dobânzi pe care le consideră dezavantajoase. Rezerva de valută (buffer) a fost introdusă începând cu anul 2010, la solicitarea expresă a FMI, cu care România avea acord stand-by, scopul fiind de a îmbunătăți managementul datoriei publice și de a evita presiunile sezoniere pentru asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale.

Mai este interesant: Nivelul rezervei de valută (buffer) este unul dintre secretele bine păzite ale ministerului. Instituția nu comunică pe acest subiect și nici ministrul sau alți oficiali nu fac declarații, dar, ocazional apar în documente ale Finanțelor referiri la rezerva de valută care permit calcularea acesteia. Cu o nevoie mare de bani, statul a stabilit deja un nou record la împrumuturile luate în ianuarie, dar o parte mare din acești bani au ieșit din conturile Finanțelor foarte rapid.

Problemele de lichiditate ale statului au survenit în contextul în care, pe finalul anului trecut, împrumuturile, necesare pentru acoperirea deficitului și plata datoriilor vechi care ajung la scadență, au rămas mult în urmă față de necesar, în timp ce cheltuielile statului au explodat în decembrie. Cheltuielile din decembrie au fost de 62 miliarde lei, față de o medie lunară de 36 miliarde lei în precedentele 11 luni. Statul avea prea puțini bani, așa că a apelat la rezerve pentru a putea cheltui mult mai mult. Cele circa 3,6 miliarde de euro sunt departe de nivelul pe care Ministerul Finanțelor îl anunță mereu ca fiind adecvat, de acoperire a până la patru luni din necesarul brut de finanțare. Pentru 2022, patru luni din necesarul brut de finanțare înseamnă 48,4 miliarde lei (9,8 miliarde de euro), în timp ce pentru anul trecut era de 45,4 miliarde lei (9,2 miliarde euro).

Criza de bani a Guvernului pe finalul anului trecut este evidentă și din împrumuturile pe perioadă foarte scurtă (de obicei câteva săptămâni) cu care statul a trecut din luna decembrie în ianuarie, o situație extrem de rară. Astfel, Guvernul a trecut din decembrie în ianuarie cu un sold al împrumuturilor pe termen scurt luate de la băncile comerciale de 13,25 miliarde lei în decembrie, un nou record care depășește precedentul maxim lunar de 10,47 miliarde lei, stabilit în mai 2020, la vârful crizei cauzate de pandemia de coronavirus, când statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata de taxe și impozite, iar situația s-a reflectat în veniturile bugetului. Acestea sunt finanțări  pe termen foarte scurt, de câteva săptămâni, o lună sau cât persistă golul temporar de lichiditate al Trezoreriei Ministerului Finanțelor.

Calcul buffer – 17,85 miliarde lei (3,6 miliarde euro)

Pe datele Ministerului Finanțelor, rezerva de valută s-a situat la final de decembrie la 1,5% din PIB, PIB-ul utilizat de MF în execuția bugetară de final de an fiind de 1.190,3 miliarde lei. Rezultă, la un calcul simplu, că rezerva de valută era la echivalentul în valută a 17,85 miliarde lei (3,6 miliarde euro).

Cum, la finalul anului 2020, rezerva de valută este menționată la 3,1% din PIB (PIB utilizat de Ministerul Finanțelor pentru 2020 de 1.058,9 miliarde lei), rezultă că buffer-ul avea valută echivalentă cu 32,8 miliarde lei (6,63 miliarde euro).

Buffer-ul ar fi necesar să fie de până la 48,4 miliarde lei (9,8 miliarde euro)

„Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor temporare în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanțelor are în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la 4 luni necesar brut de finanțare”, se precizează în strategia fiscal-bugetară de la începutul anului. Patru luni din necesarul brut de finanțare anunțat de Ministerul Finanțelor înseamnă 48,4 miliarde lei pentru anul 2022 (necesarul este de 145,4 miliarde lei) și 45,4 miliarde lei pentru  2021 (136,2 miliarde lei).

Pentru 2022, Trezoreria ar fi necesar să aibă la dispoziție un buffer de până la 48,4 miliarde lei, în timp ce datele Finanțelor relevă că la final de decembrie s-a situat la 17,85 miliarde lei (3,6 miliarde euro).

Guvernul a închis anul trecut cu un deficit de 6,7%, față de ținta de 7,13%, după ce în decembrie instituțiile statului au făcut efortul de a cheltui tot ce se putea. Deficitul bugetar a urcat de la 4,7% în noiembrie, la 6,72% în decembrie.

Împrumuturile din ianuarie

Un impact mai puternic asupra rezervei de valută și a finanțelor statului îl au, însă, împrumuturile din luna ianuarie. Guvernul a împrumutat în ianuarie o sumă de 28,87 miliarde de lei (5,84 miliarde euro) de la bănci și investitori prin vânzarea de obligațiuni, în principal prin intermediul a două emisiuni derulate pe piața externă. Suma este un nou record lunar și vine după ce, pe finalul anului trecut, Ministerul Finanțelor a fost nevoit să renunțe la o ieșire programată pe piața externă pentru un împrumut, din cauza crizei politice.

La această sumă se adăugă și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR. Astfel, împrumuturile din ianuarie ajung la un total de 38,5 miliarde lei. Această sumă, care include pe lângă emisiunile de obligațiuni și împrumuturile de la institutii internaționale (Comisia Europeană în acest caz) este, de asemenea, un record. O parte dintre fondurile împrumutate de Finanțe în ianuarie au ieșit probabil rapid din conturi, pentru acoperirea sumelor luate pe termen scurt de la bănci sau pentru plata unei emisiuni de obligațiuni.

În ianuarie, Guvernul a împrumutat circa 2,4 miliarde de dolari, din care circa 300 de milioane de dolari reprezintă preschimbarea de către investitori cu noi titluri pe 10 ani a unor obligațiuni mai vechi, din trei emisiuni anterioare. Suma rămasă, de aproximativ 2,1 miliarde de dolari, a fost folosită pentru plata pe 7 februarie a unei datorii de 2 miliarde de dolari.

Împrumuturile de anul trecut

Potrivit calculelor Profit.ro, Trezoreria a împrumutat anul trecut 104,1 miliarde lei, semnificativ sub necesarul de împrumut preconizat (deficit bugetar + rostogolirea datoriei) anunțat anterior. Necesarul de împrumut a fost anunțat la 136,2 miliarde de lei, dar pentru un deficit de 7,13% din PIB. La un deficit de 6,7%, necesarul brut de finanțare scade cu 4-5 miliarde de lei. Chiar și la 130 de miliarde de lei, necesarul de finanțare de anul trecut este cu mult peste suma de 104 miliarde de lei împrumutată. Împrumuturile au rămas în urmă în principal deoarece Finanțele nu au mai ieșit pe final de an cu o emisiune de eurobonduri de circa 3 miliarde de euro pe extern, așteptată de piețe și anunțată de minister. Această emisiune nu a mai avut loc din cauza crizei politice, care a dus la căderea Guvernului. Ulterior, formarea unui nou guvern a durat prea mult și s-a considerat că s-a ajuns prea aproape de finalul anului și a fost depșită, astfel, fereastra de oportunitate pentru o emisiune de eurobonduri.

Citiți și:
Ce dovezi mai vreţi despre distrugerea intenţionată a României după 1989?
Teroarea minciunii – o realitate
Creșterea aberantă a facturilor la gaze și electricitate este cauzată de modul în care Orban, Cîțu și Iohannis au conceput „liberalizarea”. Ca să știți

yogaesoteric
14 aprilie 2022