Următorul Imperiu

De-a lungul istoriei, liderii politici, financiari și militari au căutat să creeze imperii. Occidentalii se gândesc adesea la Roma antică ca fiind primul imperiu. Mai târziu, alte imperii s-au format pentru un timp. Spania a devenit un imperiu, prin amabilitatea Armadei sale, a cuceririi Lumii Noi și a aurului și argintului extras din Occident. Marea Britanie a stăpânit secolul al XIX- lea, dar și-a pierdut imperiul din cauza războaielor costisitoare. SUA au preluat controlul în secolul al XX- lea și, la fel ca Roma, s-au ridicat ca o republică, cu un control central minim, dar acum se prăbușește sub propria sa greutate guvernamentală.

În mod invariabil, ultimii oameni care au înțeles prăbușirea unui imperiu sunt cei care trăiesc în el. În calitate de supus britanic, îmi amintesc de anii mei de tinerețe, când, deși Imperiul Britanic era cu adevărat terminat, mulți dintre concetățenii mei britanici încă se comportau într-o manieră pompoasă, ca și cum „superioritatea” britanică încă exista. Nu este așa, astăzi. (Nu poți să te prefaci decât pentru o perioadă limitată de timp.)

Dar acest fapt sugerează că cei care trăiesc în imperiul actual – SUA – vor fi ultimii care vor înțelege cu adevărat că jocul s-a terminat. Americanii par să aibă speranța că declinul dramatic este un regres temporar din care vor reveni.

Probabil că nu. Din punct de vedere istoric, odată ce un imperiu a fost dărâmat de pe soclu, este înlocuit de o putere în ascensiune – una care este mai productivă și mai avansată din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, SUA se agață cu tenacitate și, ca orice imperiu pe moarte, liderii săi devin din ce în ce mai nemiloși, atât în țară, cât și în străinătate, sperând să păstreze aparențele.

Războiul este adesea semnul morții unui imperiu în declin – atât prin costul său financiar extrem, cât și prin capacitatea sa de a înstrăina popoarele altor țări. În noul mileniu, SUA au invadat mai multe țări decât în orice alt moment al istoriei sale și acum pare să fie într-o stare de război perpetuu. Aceasta se realizează atât militar, cât și economic, deoarece SUA impun sancțiuni economice celor pe care urmărește să-i cucerească.

Acest efort a devenit atât de amenințător pentru lume, încât alte mari puteri, chiar dacă nu au o istorie de a fi aliați, se unesc acum pentru a contracara SUA.

SUA este încurajată în efortul său de o alianță nefirească între țările Europei. Deși Europa este alcătuită din multe țări mici, adesea cu culturi dramatic diferite, care s-au certat între ele de secole, Uniunea Europeană le-a reunit într-o „Statele Unite ale Europei” prost concepute.

Deși UE, relativ nouă, se poticnește deja și este pe punctul de a se fragmenta, liderii ei încearcă cu disperare să țină alianța improbabilă împreună cu ajutorul SUA. Între timp, celelalte mari puteri ale lumii merg cu toată viteza înainte pentru a se asigura că, atunci când SUA și UE vor ajunge în punctul Waterloo, restul lumii va continua independent de imperiul pe moarte.

Ei nu așteaptă pe margine să vină prăbușirea, își așteaptă rândul în vârful ierarhiei. Ei își pregătesc în mod activ poziția pentru a prelua, cât mai ușor posibil, ștafeta la alergare.

Sfârșitul hegemoniei dolarului

De la Conferința de la Bretton Woods din 1944, dolarul american a domnit suprem ca monedă implicită a lumii. În 1944, SUA deținea mai mult aur decât orice altă țară, dar, în 1971, SUA au renunțat la standardul aur și, de atunci, dolarul este o monedă fiat. SUA au devenit un tot mai mare cavaler în abuzul de dolar – adesea în detrimentul altor țări.

Rusia și China au făcut față ultimei runde de tactici de forță ale SUA de a adera la petrodolar prin crearea celui mai mare acord energetic din istorie. Acesta și toate schimburile comerciale dintre cele două țări vor fi decontate în ruble și yuani. De atunci, Rusia a fost activă în crearea de acorduri cu alți clienți de combustibil, ocolind, de asemenea, petrodolarul.

Prin crearea acestor acorduri, puterile asiatice au anunțat în mod neoficial dispariția petrodolarului. Timp de zeci de ani, SUA și-au aplicat forța asupra altor țări, folosind petrodolari. Așadar, acordul sino-rusesc reprezintă nu doar sfârșitul monopolului petrodolarului, ci și un declin al puterii SUA asupra lumii, în general.

Un nou sistem SWIFT

În prezent, marea majoritate a transferurilor economice din lume trec prin sistemul SWIFT, situat la Bruxelles, dar controlat de SUA. În ultimii ani, SUA au interzis sau amenințat că vor interzice alte țări din sistemul SWIFT, făcând efectiv imposibil transferul de bani de către bănci și, prin extensie, provocând colapsul sistemelor lor bancare. Rusia a răspuns creându-și propriul sistem SWIFT.

 

Este foarte probabil ca, dacă partenerilor comerciali ruși, cum ar fi Iranul, li se interzice utilizarea SWIFT de la Bruxelles (sau chiar sunt amenințați că va fi interzis), Rusia să le extindă utilizarea SWFT-ului său.

Crearea unui al doilea SWIFT la nivel mondial ar elimina efectiv amenințarea SWIFT din geanta de trucuri a SUA ca armă economică. Atâta timp cât Rusia oferă un serviciu eficient de transfer de bani și o face fără intimidarea pe care o folosește SUA, este previzibil că alte țări vor apela în masă la noul sistem, preferând SWIFT. Odată ce alte țări se vor alătura pe deplin, SUA nu vor avea altă opțiune decât să se conecteze la noul sistem sau să piardă comerțul cu aceste țări.

O nouă bancă centrală

În ultimele decenii, China și Rusia și-au extins dramatic puterile economice și s-au plâns periodic că locurile lor la masa FMI sunt nerealist de mici, având în vedere importanța lor în comerțul mondial. În 2014, China a înlocuit oficial SUA ca fiind cea mai mare economie mondială, însă FMI a urmărit în mod constant să minimalizeze locul Chinei la masă.

S-ar părea că Occidentul crede că deține toate atuurile și că China și alte puteri trebuie să accepte o poziție de soră săracă, dacă li se permite să se așeze la masa FMI. Cumva, Occidentul nu pare să recunoască faptul că, dacă sunt excluse, celelalte puteri au capacitatea de a crea alternative. La fel ca în cazul sistemului SWIFT, puterile asiatice au reacționat la excesul de autoritate al SUA, nu prin a pleca lingându-și rănile, ci prin crearea unui al doilea FMI.

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a legislativului rus) a creat acum Noua Bancă de Dezvoltare. Aceasta va avea un fond de 100 de miliarde de dolari, care va fi folosit pentru țările BRICS. Cei cinci membri ai săi vor contribui în mod egal la finanțarea sa. Ea va avea sediul la Shanghai, India va fi primul președinte rotativ pe cinci ani, iar primul președinte al consiliului de administrație va fi din Brazilia. Primul președinte al consiliului de administrație va fi probabil ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov. Prin urmare, este structurată pentru a fi cu adevărat multinațională.

Prin crearea tuturor entităților de mai sus, BRICS va fi creat, de fapt, o a doua lume economică completă.

În ultimele zile ale Imperiului Britanic, noi, britanicii, păream să avem iluzia că, deși baza noastră de putere se prăbușea, am putea cumva să păstrăm controlul prin amenințări și fanfaronadă. Marea Britanie a greșit total în această privință și, procedând astfel, nu a reușit decât să își înstrăineze partenerii comerciali, coloniile și aliații.

La fel se petrece și astăzi. China, Rusia și restul lumii, atunci când se vor confrunta cu amenințările și fanfaronada americană, nu își vor împături corturile și nu vor accepta pur și simplu că SUA trebuie să fie ascultate. Vor crea, în schimb, alternative. Și fac aceasta extrem de bine și rapid. În acest moment, excesul SUA nu numai că permite altor puteri să se ridice, ci le forțează mâna pentru a crea literalmente următorul imperiu în toată regula.

Notă: Întotdeauna a fost adevărat, așa cum spunea Bourne, că „războiul este sănătatea statului”. Dar este adevărat mai ales atunci când vremurile economice devin dificile. Asta pentru că guvernelor le place să dea vina pe străini pentru problemele lor; chiar și o amenințare străină imaginară tinde să unifice opiniile în jurul celor ale liderilor.

Din moment ce economiile din întreaga lume slăbesc cu toatele, iar liderii politici sunt cu toții asemănători în ceea ce privește mentalitatea esențială, există motive întemeiate pentru a crede că tendința spre al Treilea Război Mondial se accelerează.

Din nefericire, există puține demersuri pe care orice ființă umană le poate face pentru a modifica practic traiectoria acestei tendințe în mișcare. Cea ce este cel mai bine să faceți și ar fi necesar să faceți, este să rămâneți informați, astfel încât să vă puteți proteja în cel mai bun mod posibil și chiar să beneficiați de pe urma situației.

Autor: Jeff Thomas

Citiți și:
Slăbiciunea și senilitatea lui Biden sunt o ațâțare irezistibilă pentru Xi. O ocazie unică și de nerefuzat. Pornește China războiul?
Poți avea pace sau imperiul american – nu le poți avea pe amândouă
Mecanismul imperiului invizibil

 

yogaesoteric
7 mai 2022