USR-PLUS, alianța vechilor și noilor securiști

 

La prima vedere, par cele mai nocive partide. Doctrine scrise și promovate cât să le asigure confortul în grupul Renew Europe din parlamentul european, programe generaliste, de adormit poporul, și un talent rar întâlnit de a poza în Fecioara Maria a politicii.

Dacă modifici unghiul din care le privești, descoperi că sunt cele mai serioase și mai solide. Sunt făcute din securiști sau au legături cu vechea Securitate? Și ce dacă? Asta înseamnă că vor rezista 1.000 de ani. Își rup gâtul toate partidele, mor înainte sau după alegeri de orice fel, dar Securitatea rămâne. Fără ea, România nu există. A lansat Virgil Măgureanu bancul ăsta tâmpit, spunând că mitul fostei Securități s-a destrămat, dar a durat doar cât a rostit discursul.

În fond, ce rău ne-a făcut nouă Securitatea? Niciunul. Iote, a făcut ceea ce unii numesc Revoluția din decembrie ’89. E de colea? Nu de la cap la coadă a făcut-o, ci doar din momentul în care l-a lăsat din brațe pe Ceaușescu. Sper că nu credeți că am fi făcut-o noi. Noi am fost invitați să murim și să dăm legitimitate unora pe care ea, Securitatea, ar fi fost necesar să-i țină sub control. Dacă răsturnăm clișeul, ce vedem? Că dacă îi supraveghea prea atent, nu mai pupam noi Revoluție sau cum i-o zice.

Are plus de președinți în gestiune

După decembrie ’89 ce era să facă? Să moară de foame? Și-a trimis oamenii prin partide să vadă, să audă, ca nu cumva să se repete trăsnaia cu lovitura de stat și s-o ia pe nepregătite. Ce-ar fi zis sensibila Americă și pudibonda Europă, că avem plan de îndeplinit la loviturile de stat? Păi, serioși suntem? Așa că întâi s-a întărit, a luat uniforme noi și apoi a trecut la treabă.

Cum guvernanții și parlamentarii tuturor timpurilor nu-i dădeau niciodată atâți bani cât putea ea cheltui, și-a făcut propriile firme pe care nici necuratul nu le știe. Decât să atârne la mila unor zgârciții notorii, nu mai bine își făcea ea propriile partide care să o ajute? Nu mai bine intra în politică, tiptil, că de aici ies bani frumoși cât nici nu visăm noi? Și nu numai atât. Pui ce președinte vrei, ai grijă să fie ales, îl susții cât timp îți face jocurile și ascultă de tine, îl lași la vatră la termen sau, dacă e obraznic, îl arunci peste gard fără regrete. Securitate să avem, că președinți găsește ea.

Ghinionistul Dan Barna

Lăsând ironiile la o parte, n-ai cum să nu te întrebi cui folosesc USR și PLUS. Chiar și denumirea fiecăruia te trimite la proverbiala lipsă de inspirație literar-politică a Securității. Uniunea Salvați România ne salvează nu se știe de cine, mai ales în condițiile în care nu i-a cerut-o nimeni. Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate e și mai zdrobitor. Unitate în ce, solidaritate cu cine? Și USR, dar și PLUS, se încurcă în propria pânză de păianjen țesută în jurul unor personaje și interese. Când Cristian Ghinea era ministrul Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș, iar Dan Barna era secretar de stat, a fost acordată o finanţare europeană suspectă pentru SRI de 25,5 milioane de euro. Cu dedicație, căci toți banii au avut ca destinație un candidat dinainte pregătit, deşi nu era eligibil. Simplu, nu?

Deși vine cu fel de fel de justificări, tot în zona nebuloaselor securistice se învârte și Claudiu Năsui. Pretinde că nu are nicio vină sau vreun amestec, dar, răscolind prin trecutul lui, descoperi apropieri interesante de afacerea Motorola, prin Năsui senior, asupra căruia planează bănuiala că fosta Securitate nu i-ar fi fost chiar străină. E mult mai limpede însă cazul Roxanei Wring. A rezistat în USR ani de zile, până când s-a adeverit că a făcut poliție politică. Căsătorită cu un cetățean englez, bineînțeles că serviciul britanic de contraspionaj a luat-o în evidență. Ghinion, Barna, niciun alt partid nu a atins asemenea performanță.

Propășirea României și mai ce?

Dacian Cioloș este, de departe, exponentul numărul unu al pleiadei de securiști fofilați prin partide. Legăturile lui cu serviciile de informații sunt vechi și își au rădăcina chiar în familie. Le-a recunoscut târziu, când nu a mai avut încotro. Iar PLUS, partidul lui, este construit de un fost ofițer de securitate prin fiul și nora lui. Alexandru Iordache a fost ofițerul anchetator al istoricului Marius Oprea, Adrian și Iulia, adică fiul și nora, sunt fondatori.

Dragoș Pîslaru, alt nume greu al combinației USR-PLUS, a dezvoltat afaceri grele cu Daniel Dăianu, fost ofițer SIE. Cât de mult se poate întinde lista? Sigur că nu este obligatoriu să aibă vreo vină pentru trecutul lor recent sau îndepărtat, dar insistența cu care sunt împinși în pole position e de natură să-i pună pe gânduri până și pe naivi.


Citiți și:
Cătălin Stochiță, candidat independent: «Liderii USR, agenți de influență / agenți secreți / spioni ai unor servicii secrete»
Politica blatului și conspirația corigenților
Cornel Nistorescu: „Se relansează o strategie menită a umple Romania de victime, de ruine, de frică și de îndoială.”

 

yogaesoteric
23 decembrie 2020


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More