Valerian Stan: Genii mărturisind pe Dumnezeu

Immanuel Kant
Issac Newton
Alfred Nobel
Johann Wolfgang Goethe
Nicolaus Copernic

Dimitri Mendeleev
Feodor Dostoievski
Hippocrate
Euclid
Albert Eistein

Michael Faraday
Galileo Galilei
Johannes Kepler
Antoine Lavoisier
Thomas Edison

René Descartes
Mihai Eminescu
Cristofor Columb
Henri Coandă
Benjamin Franklin

Anders Celsius
Cristofor Columb
Niels Bohr
Blaise Pascal
George Emil Palade

Ivan Pavlov
Christian Barnard
Jacques Yves Cousteau
Max Planck
Vasco da Gama

Alexandre Bell
Francisc Bacon
Henri Poincaré
Leonardo da Vinci
Louis Pasteur

Charles Darwin
Nicolae Paulescu
Marco Polo
Aristotel
André-Marie Ampère

Thales din Milet
Fernando Magelan
Toma de Aquino
Thomas Jefferson

Am reținut aici câteva nume doar; în principal din dicționarul „Savanții lumii cred în Dumnezeu”, Liviu Petrina și Laura Sigarteu Petrina, Editura Maritain, 2019 (lucrare ce reține în jur de 2.800 de nume). Am alcătuit o listă scurtă de nume posibil dintre cele mai cunoscute.

Am procedat astfel vrând să împărtășesc, în câteva rânduri de asemenea scurte, câteva gânduri.

Dacă există sau nu Dumnezeu, cred că reprezintă cea dintâi chestiune pe care orice om rațional din lumea aceasta ar fi necesar să urmărească să și-o clarifice în viață.

Oamenii de știință care nu cred în existența lui Dumnezeu au expediat această întrebare cu argumente fatalmente precare. Cel mai adesea, exemplul din contemporaneitate, cu teoria Big-Bang; o improvizație cel mai accesibilă azi prin Wikipedia. Prin improvizație înțeleg presupoziții cu pretenții științifice, lacune factuale și raționale etc. Apropo de Wikipedia, e bine de știut că prin ea (inclusiv prin ea) militanții ateiști de pretutindeni se dedau în continuare la manipulări greu de crezut, inclusiv prin omisiune, în privința personalităților din scurta-mi listă, și nu doar din ea.

Oamenii de știință care cred în existența lui Dumnezeu – inclusiv savanții de top din scurta mea listă – aduc nesfârșite argumente (cum altfel decât „geniale”?), pe care mi se pare că numai cineva care nu vrea să renunțe la necredința sa le poate neglija (sau cineva care având în vreun fel oarecare o conștiință prea încărcată și-ar dori pur și simplu ca Dumnezeu să nu existe).

Aș da un singur citat din Einstein, un titan al științei, pe care propagandiștii ateiști și l-ar fi vrut – și încă și-l mai doresc, ca și pe Darwin și alții – trăgând la căruța ideologiilor lor. Ideologii pe care noi, românii, le-am suportat pe propria piele și pe care unii ni le-ar mai dori și azi impuse, un pic cosmetizate.

Deci, Eistein: „Văzând această armonie a Cosmosului, pe care nu o pot înțelege cu conștiința mea limitată, pot spune că mai sunt oameni care afirmă că nu există Dumnezeu. Dar, ce mă înfurie, este faptul că mă citează pe mine pentru a susține o astfel de convingere”. Așadar, genialul fizician, ca și toți cei din categoria sa și gândind asemeni, își recunoaște limitele și spune că Universul nu poate fi înțeles decât cu și prin Dumnezeu.

Multe asemenea genii au ajuns de fapt la credință într-unul sau într-altul din momentele creației lor, când o descoperire sau alta a funcționat la propriu ca o revelație dumnezeiască. Ei aduc inclusiv argumente științifice ale existenței lui Dumnezeu (pentru că Dumnezeu se ascunde nu doar, cum se spune, în poruncile Sale, ci și în creația Sa, și în legile pe care El le-a pus în ea). Argumente care se adaugă în modul cel mai firesc argumentelor religiei. Adică, de exemplu, celor din Sfintele Taine ale Bisericii, din viețile sfinților, din lucrarea trecută și actuală a sfinților în lume, din minunile pe care Dumnezeu le face mai la tot pasul celor ce-L caută, prin sfinții Săi sau nemijlocit – ș.a.m.d.

În sfârșit, am scris aceste câteva rânduri cu gândul că ele ar putea să ajute ca un argument, cu totul modest, celor care Îl Caută pe Dumnezeu și încă nu L-au găsit. Iar nouă, celor care credem, să ne folosească, poate, ca un eventual răspuns pentru cei care ne tot spun că noi credem în Dumnezeu din cauză că suntem ignoranți și creduli. Acestora le-am putea răspunde, așadar, că ne consolăm cu gândul că înaintea noastră au mai existat și alți creduli și ignoranți – ca Einstein, Dostoievski, da Vinci, Darwin, Eminescu, Mendeleev, Descartes, Isaac Newton și alte sute, mii și zeci de mii, știuți sau mai puțin știuți.

Autor: Valerian Stan

Citiți și:
Existența cea veșnică a lui Dumnezeu a fost demonstrată prin intermediul unui argument ontologic de marele matematician și logician Kurt Gödel
Răspunsul genial la întrebarea: „Cum este posibil ca un om atât de deștept să creadă în Dumnezeu?”
Urmele misterioase şi fascinante ale paşilor lui Dumnezeu în manifestare

yogaesoteric
30 iulie 2022