Vor respinge Cehia, Polonia şi Germania Tratatul de la Lisabona?
de Mihai Vasilescu
Tratatul de la Lisabona, noua constituţie deghizată a Uniunii Europene, ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2009. Pentru aceasta, el trebuia să fie ratificat de toate cele 27 de ţări membre. Până în prezent, parlamentele (şi nu cetăţenii) a 23 din cele 27 de ţări au ratificat Tratatul de la Lisabona. Cetăţenii Irlandei, singura ţară care a avut posibilitatea să organizeze un referendum pe această temă, au votat cu un NU hotărât. Cum una din cele 27 de ţări s-a declarat împotriva acestei noi constituţii, firesc ar fi fost ca întregul proces să fie stopat. Ratificarea însă a continuat. Între timp s-au făcut presiuni politice şi economice asupra guvernului Irlandei pentru a organiza un nou referendum şi a-şi convinge cetăţenii să voteze cu „da”. Au mai rămas însă trei ţări care nu şi-au dat încă verdictul: Cehia, Polonia şi Germania.
În Germania, Parlamentul a aprobat tratatul pe 23 mai 2008, dar el trebuie validat şi de Curtea Constituţională. Aceasta a amânat luarea unei decizii de mai multe ori. Următoarea întâlnire pe această temă va avea loc pe 10-11 februarie 2009.
În Polonia, Parlamentul a aprobat Tratatul pe 2 aprilie 2008, dar pentru ratificarea acestuia este nevoie de validarea preşedintelui. Lech Kaczynski este însă recunoscut pentru poziţia sa eurosceptică. Iată ce a declarat el într-un interviu acordat pe 1 iulie 2008 cotidianului polonez Dziennik:
„Reporter: Veţi semna tratatul ?
Lech Kaczynski: În prezent acesta este fără obiect.
Reporter: Dar se spune că trebuie semnat repede, pentru a fi un semnal pentru Uniune.
Lech Kaczynski: În Europa, politica nu se face prin trimiterea de semnale sau semne, ci cu ajutorul discuţiilor, deseori telefonice.
Reporter: Principalele state ale UE fac presiuni asupra Irlandei pentru a o determina să accepte Tratatul.
Lech Kaczynski: După cum spunea mareşalul Mihail Kutuzov: „timp şi răbdare“… Aici este însă obligatoriu principiul unanimităţii. Dacă principiul unanimităţii va fi o dată încălcat, el nu va mai exista niciodată. ”
Poziţia preşedintelui polonez este împărtăşită şi de Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei. În cursul unei vizite în Irlanda în luna noiembrie 2008, el a ţinut să se întâlnească cu Declan Ganley, fondatorul şi conducătorul grupului Libertas, care a organizat în această ţară campania împotriva tratatului de la Lisabona. „Nu văd niciun motiv să nu mă întâlnesc cu Declan Ganley”, a spus Vaclav Klaus. „Până la urmă, şi predecesorului meu, Vaclav Havel, îi plăcea să se întâlnească cu dizidenţii străini. Aşa că mă voi întâlni cu un dizident UE, mai ales că şi eu mă consider a fi un dizident UE.”
Într-un alt interviu, din luna decembrie 2008, Vaclav Klaus a declarat: „Vreau să subliniez că nimeni nu este stăpânul UE sau al Europei. Vocea noastră este tot atât de importantă ca vocea oricui altcuiva. Regulile Uniunii Europene ar trebui să reflecte acest lucru. Reglementările interne ale UE nu trebuie impuse cu forţa ţărilor membre.”
În acelaşi interviu, el şi-a exprimat satisfacţia că Cehia nu a adoptat moneda unică europeană şi este astfel protejată de efectele crizei financiare globale: „Sistemul nostru bancar şi financiar nu a fost expus în ultimii zece ani unor împrumuturi toxice. În plus, suntem norocoşi că nu avem euro. Coroana cehă ne izolează de economia mondială.”
Pe 25 noiembrie 2008, Curtea Constituţională a Cehiei a trebuit să se exprime cu privire la compatibilitatea dintre prevederile Tratatului de la Lisabona şi Constituţia cehă. Vaclav Klaus a declarat chiar înainte de dezbateri că până să ajungă la el, tratatul va trebui aprobat de Curtea Constituţională, de Parlament şi de Irlanda. „Parlamentul nostru nu va trebui să stea prea mult pe gânduri, căci acest tratat semnifică o limitare fatală a suveranităţii naţionale. Doar după aceea va veni rândul unei semnături prezidenţiale, iar eu nu am niciun motiv să fiu un european în plus care exercită presiuni asupra Irlandei. ”
În final, Curtea Constituţională cehă a decis să aprobe Tratatul, iar preşedintele a declarat că această decize a fost una politică, nu juridică, aşa cum ar fi trebuit. Al doilea filtru ceh, Parlamentul, a amânat de mai multe ori luarea unei decizii, următorul termen pentru dezbateri fiind 15 februarie 2009.
Prim ministrul ceh, Mirek Topolanek, devenit de la 1 ianuarie 2009 preşedinte al Consiliului Europei în locul lui Nicholas Sarkozy, are aceeaşi poziţie cu Vaclav Klaus. Pe 14 ianuarie, în primul său discurs în faţa Parlamentului European a făcut o declaraţie surprinzătoare: „Tratatul de la Lisabona este fundamental mediocru. Este mai rău decât Tratatul de la Nisa şi poate mai bun decât următorul tratat!” Este prima oară când se vorbeşte despre un alt tratat.
El a mai declarat că este obligat să susţină ratificarea pentru că a semnat la Lisabona în 2007, dar că „ideea de a obliga preşedinţii şi miniştrii statelor membre să semneze în prealabil un document neratificat este cu totul absurdă. Dacă Uniunea Europeană îşi pierde capacitatea de a conduce o dezbatere publică pe un subiect atât de important, atunci aceasta nu este Uniunea mea Europeană.”
Pe 14 ianuarie 2009, un apropiat al preşedintelui ceh, Petr March, a anunţat constituirea Partidului Cetăţenilor Liberi (SSO) care îşi propune să militeze împotriva ratificării Tratatului de la Lisabona şi pentru organizarea unui referendum asupra adoptării monedei euro în Cehia. Noul partid eurosceptic va coopera cu grupul irlandez Libertas, a mai anunţat Petr March.
Noul preşedinte al Consiliului Europei, prim ministrul ceh Mirek Topolanek i-a suprins pe europarlamentari pe 14 ianuarie când a declarat în faţa lor că dacă s-ar organiza un referendum în Cehia, cetăţenii ar vota în masă împotriva Tratatului de la Lisabona, exact ca şi irlandezii. De altfel un sondaj de opinie publicat de agenţia cehă de presă CTK confirmă declaraţiile sale. Conform acestuia, peste 55% dintre respondenţi au declarat că ar vota cu NU la un astfel de referendum.
Citiţi şi:
Tratatul de la Lisabona este, de fapt, Constituţia UE deghizată
Nu se lasă! Presiuni asupra Irlandei pentru a organiza încă un referendum pe tema Tratatului de la Lisabona
yogaesoteric
22 ianuarie 2008