Zece puncte despre noua taxă pe prostie (oficial denumită „taxă pe carbon”)

1. Unu la mână: carbonul poluează în sinea lui cam la fel ca monoxidul de dihidrogen, adică puţin spre deloc, deci denumirea e forţată. Dioxidul de carbon e altă formulă cu două molecule de oxigen dar nici ăsta în sinea lui nu e cine știe ce, deci pas. Apropos, monoxidul de dihidrogen sună foarte periculos (la fel şi clorura de sodiu) aşa că vă las pe voi să aflaţi care e substanţa periculoasă.
2. Poluarea per capita la nivel european poate fi impozitată şi cu 100%, nu rezolvă nimic dacă banii nu sunt folosiţi în combaterea efectivă a poluării. Altminteri sunt taxe, impozite fiscale şi atât.
3. Şi dacă (să zicem) s-ar impozita cu 100% fiecare european şi banii s-ar folosi pentru combaterea efectivă a poluării, tot nu ar conta la nivel global, adică 500 milioane din 7 miliarde……. faceți voi calculul.
4. Cetăţenii, gospodăriile se impozitează, dar nu se spune nimic despre corporaţii. Care poluează masiv, la modul că dacă faci greşeala să socoteşti poluarea / persoană fizică şi poluarea / persoană juridică vei vedea diferenţa (de 12 ori mai mare era acum câţiva ani când entităţile economice, firmele erau mai multe, înainte de pandemie).
5. Dacă scopul nu este folosirea banilor pentru combaterea poluării, înseamnă că este altul: îmbogăţirea celor care colectează taxele (statul) şi sărăcirea celor care contribuie cu aceste taxe (populaţia).
6. Pe lângă îmbogăţirea guvernelor, a autorităţilor şi scăderea puterii economice a populaţiei, a cetățenilor, aceste taxe pot avea şi alte obiective auxiliare. Primul este dezbinarea socială: „vecine, eu am plătit taxa, plăteşte-o şi tu, ia uite, tu consumi multă apă, eu puţină, tu ai aer condiţionat, eu stau în caniculă, etc.” Dezbină şi cucereşte e mereu o politică profitabilă.
7. Un alt obiectiv conex poate fi (pe lângă sărăcirea economică) reducerea accesului la nevoile de bază (energie, hrană, apă, locuinţe, aer respirabil). Care toate pot fi controlate exclusiv de guverne, de autorităţi.
8. Care autorități nu răspund în faţa electoratului (deja sărăcit de putere economică şi financiară) ci în faţa elitei globale care conduce totul prin decrete autoritate (vezi autoritarismul covid, vezi confiscarea fermelor în Olanda, Germania, vezi Sri Lanka etc.).
9. Marea Resetare (nu am inventat eu expresia ci Schwab cu gura lui a spus-o) începe cu o taxă aşa-zisă „pe carbon”.
10. O taxă efectivă pe prostie, pe prostia umană. Care o va accepta la fel cum a acceptat plandemia, la fel cum acceptă ideea de război cu un răufăcător malefic (Putin) şi cu un erou providenţial (Zelenski), cum acceptă toate poveştile care li se servesc pe tavă, însă în ruptul capului nu acceptă ca fiind chestiuni reale Agenda 2030 care este planul globaliştilor pentru planetă.

Autor: Dragomir Daniel Tiberivs

Citiţi şi:
Dictatura Verde – Planurile Comisiei Europene pentru taxarea emisiilor de carbon și dubla tranziție verde și digitală
Ecologismul este noul comunism
Ce poate fi verde într-o agendă politică roșie?

yogaesoteric
13 octombrie 2022