Zoe Dantes: Alege să NU taci!

Valurile de ură care s-au ridicat de ani de zile în societatea românească, și nu numai, te fac să te întrebi dacă se merită să mai zici ceva. Orice! Dacă ai vreo opinie despre ceva, nu contează ce, zeci de indivizi se năpustesc din spatele tastaturilor cu un singur țel: să te linșeze.

În general, nu ai dreptul să deschizi gura. Sau să scrii altceva decât este „comanda pe unitate”. Dacă nu ești cu ei, cu siguranță ești împotriva lor. În lagăr cu tine. Nu ai dreptul la opinie, nu ai dreptul să ai altă părere decât a lor, nu ai dreptul nici să respiri. Dacă nu respiri ca ei. Adică, de sub botnița pusă de bună voie pentru bani. Hoardele de hateri se abat asupra ta ca un taifun. Normal! În anonimat, marea lor majoritate: au nickname, că doar nu pe față! Cei cu nume și față au „curaj”.

Curajul nu este al lor, e doar „curajul” sistemului pe care-l au în spate. Ăla de le dezleagă lesa de câte ori e nevoie de lătrăi. Ei nu au nevoie să gândească vreodată. Gândesc alții pentru ei. Ei doar repetă același narativ care le vine drept comandă. Și niciodată gratis. Normal. Când execuți, ești plătit! Asta fac ienicerii. Se ocupă de execuții.

Atât s-a putut!

Ce s-ar fi ales de lumea asta dacă nimeni nu ar fi avut altă opinie? Unde am fi toți acum? Oamenii care au ales să nu tacă, au transformat lumea! Uneori chiar cu prețul vieții!

Au reușit să transforme lumea pentru că lumea nu a reușit să-i schimbe pe ei. Simplu!

Pentru că acești oameni au înțeles ce înseamnă Puterea Cuvântului, atunci când puterea lui vine din inimă, din adevăr și mai ales pentru cei mulți. Care tac! Chiar dacă tac, asta nu înseamnă că nu gândesc! Și uneori poate gândesc altfel decât „gândește sistemul” care te vrea sclav. Din toate punctele de vedere.

De aceea s-a și inventat pericolul fără chip, fără nume: război, terorism, viruși etc. Pericolul iminent nu are față. Plutește undeva așa în ceață, si se abate asupra tuturor. Ca să înfricoșeze! Inamicul numărul unu este Frica! De orice, oricând, oriunde!

Important este rezultatul acestui pericol: Tăcerea! Lipsa de reacție, amorțirea și acceptarea. Paralizia creierului și a trupului. Uniformizarea societăților prin frică! Nimic altceva nu funcționează mai bine, mai puternic, mai decisiv.

Exemplele sunt numeroase și le-ați resimțit fiecare pe propria piele din 11 septembrie 2001. Dată la care realmente s-a schimbat lumea. Atunci a fost ziua în care a apărut frica folosită ca fenomen de manipulare globală. Pentru interese financiare, economice și mai ales ca experiment social.

Avanpremiera lui 2001 a fost în 2 august 1990, prin războiul din Golf, transmis live din toate cutiile cu sticlă numite și televizoare. Adevăratul experiment despre ce înseamnă o manipulare a marilor mase de oameni prin media. De la războiul din Golf, am ajuns azi la războiul din Ucraina transmis tot așa. Se pare că timpul dintre cele două războaie a fost ca o mare paranteză în existența omenirii. Între cele două acolade s-a dus viața unor generații.

De tăcere!

De sclavie modernă, de manipulare sau mai bine spus de încercare a unui reeducări a gândirii. Astfel a apărut așa-zisa „corectitudine politică”! Cea mai mare minciună a istoriei moderne. A fost ca și când un șir lung de tancuri a vrut să prefacă un munte în șes. Să fie nivelat de șenilele sistemelor politice. Aici s-a ajuns și bumerangul se pare că se întoarce acum, exact către cei care au făcut asta. Mult mai puternic decât a plecat. Așa este când nu înveți nimic din istorie. Ea se repetă. Prin peștii din politică, politică ce este de genul feminin.

Primul Om care a transformat lumea, erele și regulile a fost, este și va fi Hristos! Totul a fost până la El și după El. Dumnezeu a fost OM și a venit să întărească Legea Veche. A modificat Regula! Pentru asta a fost răstignit. Pentru că era altfel. Pentru că a îndrăznit! Pentru că a cuvântat! Pentru ce a spus în Pilda de pe Munte! Acolo a fost momentul de cotitură al omenirii. După care a Înviat! Și ne-a lăsat tuturor un îndemn.

Cel mai puternic, îndemn ce a făcut ca omenirea să meargă mai departe:

„Îndrăzniți! Eu am biruit lumea!” – Ioan 16-33.

Dacă e cu putință să păstrăm nădejdea mântuirii, avem datoria să fim curajoși. Doar astfel putem să mergem mai departe. Cu capul sus, demni, asumați.

Adică, să alegem să nu tăcem!
Cu orice preț! Chiar cu cel al vieții!
Domnul să vă miluiască!

Autor: Zoe Dantes

Citiți și:
Zoe Dantes: Trădați-vă până la capăt!
Zoe Dantes: Vine iadul după voi!

yogaesoteric
7 martie 2025