Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Partea VII - Chestiuni de moralitate

Fragment din Nota Inspecţiei Judiciare a CSM nr. 2613-1

3. În încheiere trebuie să mai subliniem un aspect cu incidenţă asupra problematicii cazului în ansamblu în context social şi anume interpretarea chestiunilor de moralitate în manifestarea libertăţilor de exprimare, asociere şi religie la nivel european. În ceea ce priveşte moralitatea, domeniul de apreciere al statelor în necesitatea restricţionării libertăţilor menţionate pe motivul apărării moralităţi, este extrem de larg (European Convention an Human Rights, Clare Ovey şi Robin White, ediţia a treia, Oxford, 2002, pag 211). Aceasta se datorează faptului că până în prezent, statele europene nu au găsit tradiţii şi valori comune care să permită abordarea unitară pe chestiuni de moralitate în societate (ex: transexualismul, homosexualitatea, cultura sexuală în şcoli etc.). Diferenţele culturale între statele Europei nu au permis Curţii tranşarea acestei problematici la nivel de principiu comun acceptabil, în astfel de cazuri instanţa de la Luxemburg evitând a formula norme de conduită morală, cât mai degrabă analizând dacă au existat motive relevante şi suficiente, precum şi garanţii procedurale în luarea unor măsuri care să restrângă libertăţile individuale, în speţă libertatea de religie a lui Gregorian Bivolaru şi MISA. Aceasta derivă din scopul declarat al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, acela de creare a unui spaţiu comun al protejării drepturilor omului în Europa, imposibil de realizat dacă valorile statelor nu sunt similare.

Cu referire la mişcarea MISA, apreciem că societatea din România nu şi-a conturat încă o perspectivă bine definită şi argumentată asupra aceptării sau nu a unui astfel de curent. Pe de altă parte, mişcarea MISA, ca orice minoritate, de orice natură, are dreptul la identitate dacă scopul şi activităţile acesteia sunt în acord cu legea, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte. Problema este pe departe a fi lămurită, iar în acest sens dezbaterea democratică a tuturor implicaţiilor este absolut necesară, de asemenea, în limitele legii. Din această perspectivă, hotărârea instanţei şi orice acţiune oficială a statului trebuie să fie bine cântărită, deoarece va înclina balanţa într-o parte sau alta. Argumentele, procedura pe care autorităţile le vor utiliza trebuie de aceea să fie democratice, transparente şi bine conturate, pentru a elimina suspiciunile de părtinire şi în definitiv pentru respectarea drepturilor democratice ale oricărui individ.

Faptul că Suedia a apreciat, în raport de propriile valori ale moralităţii specifice naţiunii suedeze, nu obligă statul roman în preluarea aceloraşi valori, dar nici nu pune sub semnul întrebării dacă decizia de extrădare este sau nu corectă.
Pentru a aprecia impedimentele la extrădare, Suedia este liberă să se raporteze la propria interpretare a consecinţelor faptelor expuse şi nu poate fi ţinută de aprecierea statului român asupra acestora.
Important totuşi este ca Suedia să fi stabilit faptele în acord cu probele prezentate spre analiză, astfel încât să nu existe dubiu în stabilirea corectă a acestora. O contradicţie între probe şi faptele reţinute este de natură să afecteze interpretarea consecinţelor faptelor.

S-a făcut această precizare deoarece, aşa cum deja s-a arătat instanţa suedeză a invocat lipsa de probe în cererea de extrădare din partea statului roman şi deci nu a analizat valabilitatea mandatelor de arestare, aşa cum susţine ministrul justiţiei în adresa din 9 ianuarei 2006 transmisă Consiliului Superior al Magistraturii. 

Iar în cuprinsul deciziei instanţei suedeze se face vorbire doar de  mandatele de arestare emise în cele două dosare şi eventual de o “anexă informativă a tribunalului” referitoare la faptele pentru care s-a emis cel de-al doilea mandat. Atitudinea instanţei suedeze s-ar fi justificat dacă analiza se limita doar la momentul emiterii mandatelor de arestare. Numai că instanţa suedeză, în respingerea cererii de extrădare, a apreciat în raport de întregul context actual al României. Iar în această analiză amplă, referitor la dosarele în care Gregorian Bivolaru are calitate de parte, instanţa suedeză nu aminteşte nici un moment de:
- faptul că în cazul infracţiunii de raport sexual cu o minoră, Gregorian Bivolaru este deja trimis în judecată, dosarul aflându-se pe rolul instanţelor;
- faptul că în acest dosar există trei părţi vătămate pentru infracţiunea de raport sexual cu minori, iar celelalte două părţi vătămate nu şi-au retras declaraţiile, una dintre acestea învederând chiar şi în faza de judecată că îşi menţine declaraţia dată în faza de urmărire penală;
- faptul că Gregorian Bivolaru este trimis în judecată în acest dosar şi pentru infracţiunile  de trecere frauduloasă a frontierei, trafic de persoane, corupţie sexuală şi pervesiune sexuală;
- faptul că în cauză s-au administrat şi alte probe decât cele se fuseseră administrate la data emiterii mandatului de arestare preventivă (mandatul de arestare preventivă a fost emis la data de 31 mai 2004, iar rechizitoriul a fost întocmit la data de 13 august 2004);
- faptul că, deşi s-a încuviinţat minorei Mădălina Dumitru să fie reaudiată, aceasta nu s-a mai prezentat;
- faptul că pe tot parcursul derulării procedurii în faza de urmărire penală, cererile formulate de apărătorul inculpatului Gregorian Bivolaru au fost analizate, soluţionate, iar rezoluţiile date de procuror au fost cenzurate de instanţele de judecată etc.

Toate aceste date puteau fi analizate de instanţa suedeză  pe baza rechizitoriului prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Gregorian Bivolaru, act procedural care, conform art.38 alin. 2 lit. a din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală , aşa cum a fost completată, a fost anexat cererii de extrădare.

Din acest motiv, inspectorii, în demersurile lor, pentru a stabili întinderea culpei magistraţilor, legată de stabilirea actelor care s-au transmis, au considerat că se impune, în principal, verificarea actelor transmise statului suedez – care avea calitatea de stat solicitat.

Din actele transmise de Curtea de Apel Bucureşti, instanţă competentă în formularea cererilor de extrădare în cazul lui Gregorian Bivolaru, rezultă că s-au transmis Ministerului Justiţiei toate înscrisurile la care face referire art.12 din Legea nr.302/2004.

La solicitarea Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii adresată Ministerului Justiţiei, Direcţia Drept Internaţional, Cooperare Judiciară şi Afaceri Judiciare Externe a transmis actele anexate cererilor de extrădare. Inspectorilor Consiliului Superior al Magistraturii – care s-au deplasat la sediul Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional, Cooperare Judiciară şi Afaceri Judiciare Externe pentru verificări, nu li s-a permis studierea actelor aflate în biblioraftul prezentat că ar conţine acte în cazul celor două cereri de extrădare ale lui Gregorian Bivolaru, directorul precizând că ministrul justiţiei i-a făcut cunoscut  că nu există o competenţă a inspectorilor în acest sens.

Acelaşi punct de vedere a fost exprimat şi în adresa nr.1405 din 9 ianuarie 2006 transmisă de ministrul justiţiei Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se arată că obiectul verificărilor din partea Inspecţiei Judiciare ar trebui să vizeze modalitatea în care organele judiciare au respectat prezumţia de  nevinovăţie, regula specialităţii extrădării, precum şi dispoziţiile legale privitoare la citarea lui Gregorian Bivolaru în străinătate.

Cu referire la aceste solicitări,  este de arătat că, ministrul justiţiei, constant în poziţia sa, cere efectuarea de verificări  asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie de către judecători şi procurori, pretinzând inspectorilor, ca prin verificările efectuate, să se substituie instanţelor de judecată în procese în curs de soluţionare, ceea ce încalcă flagrant principiul independenţei justiţiei, deşi, în calitatea sa  poate doar să sesizeze cu privire la o anumită verificare, fără a avea competenţa să şi direcţioneze controlul într-un anumit sens.

Indicaţiile date fac dovada unei eronate interpretări a dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, şi a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în  materie penală, în ceea ce priveşte limitele controlului ce se efectuează de Inspecţia  Judiciară, care nu trebuie să aducă atingere independenţei justiţiei, şi condiţiile  în care se poate solicita extrădarea unui cetăţean român.

În acest sens, facem trimitere la dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 304/2004 care prevăd limitele controlului şi la cele ale art. 64 şi urm. din Legea nr. 302/2004, acestea din urmă condiţionând formularea unei solicitări de extrădare de existenţa unui mandat de arestare preventivă sau a unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis de autorităţile judiciare române, competenţa de formulare a unei asemenea cereri revenind exclusiv  preşedintelui  secţiei penale a curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care a emis respectivele mandate.

Prin urmare, Curtea de Apel Alba  nu avea nici o competenţă în acest demers
, mandatele de arestare preventivă fiind emise de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti şi de Tribunalul Bucureşti, iar pentru celelalte infracţiuni reţinute în actul de sesizare al instanţei (perversiune sexuală, corupţie sexuală, trafic de minori şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei) nu se putea solicita extrădarea, în lipsa unui mandat de arestare preventivă sau a unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis pentru aceste fapte.

Sub acest aspect, este de arătat că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 302/2004 şi art. 14 din Convenţia europeană de extrădare la care se face referire în adresa ministrului justiţiei, nu sunt aplicabile cauzei, acestea reglementând alte situaţii decât cea supusă analizei de faţă.

Cât priveşte solicitarea ministrului justiţiei de a se verifica dacă în dosarul nr. 353/2005 al Tribunalului Sibiu au fost respectate dispoziţiile legale ce reglementează procedura de citare în străinătate, este de menţionat că aplicabilitatea dispoziţiilor art.177 alin. 8 teza I Cod procedură penală nu poate fi examinată decât de către instanţa de control judiciar cu ocazia soluţionării căilor de atac, în caz contrar aducându-se atingere principiului independenţei justiţiei.

Referitor la verificările obiective asupra modului în care s-a respectat de către organele judiciare prezumţia de nevinovăţie, în contextul afirmaţiilor publice făcute cu ocazia mediatizării cazului în anul 2004, se constată că nu au existat intervenţii publice din partea judecătorilor şi procurorilor, excepţie comunicatul de presă din 13 august 2004 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a făcut cunoscut doar obiectul acuzaţiilor formulate împotriva lui Gregorian Bivolaru şi stadiul cercetărilor efectuate faţă de acesta, fără a face aprecieri asupra vinovăţiei şi menţionând expres că persoana pusă sub acuzaţie este protejată de principiul prezumţiei de nevinovăţie.  

Înapoi...            Continuare...

yogaesoteric


Articole publicate recent

> 10 DecembrieLegea «51% produse româneşti» în hipermarketuri, cosmetizată ca să fie pe placul CE

> 9 Decembrie«Hârtie pentru apă»: Două surori fac şi vând origami ca să ajute la construirea de fântâni în lume

> 9 DecembrieAnchetă internă la DNA. Mesajul lui Kovesi către procurorii DNA după apariţia la RTV a înregistrărilor compromiţătoare

> 9 DecembrieLovitură de grație dată de Trump insurgenței siriene. CIA nu îi mai sprijină pe rebelii care luptă împotriva lui Bashar al-Assad

> 8 DecembrieDezvăluiri incendiare: SRI punea ţara la cale cu şefi din DNA, magistratură, miniştri şi politicieni la tenis şi la chermeze!

> 8 DecembrieVideo stupefiant: unul dintre teroriștii de la Londra se plimba acum doi ani cu steagul ISIS pe stradă. A făcut și declarații pentru un post tv

> 7 DecembrieCercetătorii au descoperit un mecanism fascinant al creierului: poate avea o viteză de răspuns de 10 ori mai mare decât clipitul

> 7 DecembrieAdio internet liber: cei «Cinci ochi» se întâlnesc pentru a pune lesa pe internet

> 7 DecembrieArtistul Paul Grigoriu jr. susține Coaliția pentru Familie

> 7 DecembrieBeți de fericire, jucăm în continuare

> 6 DecembrieA fost creată cea mai mare hartă virtuală a Universului, ce conţine 2 bilioane de particule digitale

> 6 DecembriePutin ripostează! Rusia a expulzat 755 de diplomați americani după noile sancțiuni impuse Moscovei

> 6 DecembrieAvertismentul analistului George Friedman: România e expusă pe frontul estic, se confruntă cu Rusia și Turcia

> 5 DecembrieNorvegia a refuzat UE de trei ori şi a ajuns ţară de milionari

> 5 DecembrieOficial rus: Sistemul antibalistic din România ameninţă Rusia, NATO generează o cursă a înarmării

> 4 DecembrieGrupul de hackeri Anonymous: NASA pe cale sa faca un anunț major

> 4 DecembrieSuedia, țara unde femeile au dispărut de pe străzi de frica imigranţilor

> 4 DecembrieCâteva comentarii pe marginea Deciziei 68 a Curţii Constituţionale din România

> 4 DecembrieANAF, hoția, hoții și distrugerea micului comerciant român

> 3 DecembrieŢara cu cei mai inteligenţi copii din lume

> 3 DecembrieCaracteristicile principale ale mentalităţii românului luat ca masă

> 3 DecembrieIncident în Golful Persic: O navă militară americană a tras focuri de avertisment spre un vas iranian

> 2 DecembrieDeşertul, aşa cum nu l-ai mai văzut niciodată: iată frumuseţea simplă creată de unul dintre cele mai dure climate de pe Terra!

> 2 DecembrieUn presupus fost ofiţer de informaţii susţine că NASA are o «colonie de copii sclavi» pe Marte

> 2 DecembrieSpre oficializarea colonialismului eurocrat. Europa cu două viteze sau stratificarea între ţările nucleu şi ţările periferice

> 1 DecembrieBancuri pline de umor stenic

> 1 DecembrieDeclarații șocante ale unui reprezentant al Bisericii Catolice: «În zece ani vom fi cu toții musulmani din cauza prostiei noastre»

> 1 DecembrieGabriel Resources a cerut României 4,4 miliarde de dolari. «Nu e prost cine cere, e prost cine dă»

> 1 DecembrieOntario, Canada: S-a votat legea totalitară prin care statul îți poate lua copiii dacă ești împotriva ideologiei LGBT

> 30 NoiembrieUn nou dispozitiv free-energy este disponibil omenirii

> 30 NoiembrieSimona Popescu, despre spectacolul grotesc pe care ni-l oferă un sistem bolnav: Justiția, băieții deștepți și cercurile prostiei din România

> 30 NoiembrieEpiscop sirian ortodox: «Ce s-a petrecut în Orientul Mijlociu se va petrece şi în Europa»

> 30 NoiembrieAmerica a făcut de fapt un joc comun cu Moscova pentru a justifica împărţirea Europei în sfere de influenţă...

> 29 NoiembrieVizita lui Trump în Polonia a provocat temeri la Bruxelles: Ar putea încuraja atitudinea sfidătoare a Varșoviei față de UE

> 29 NoiembrieSperanţa maximă de viaţă pentru om

> 28 NoiembrieSistemul de control total prin care elita conduce omenirea versus trezirea noastră urgentă – Care dintre ele va câștiga?

> 27 NoiembrieGiganţii internetului: noile puteri colonialiste. Cum am devenit iobagii noilor tehnologii

> 27 NoiembrieRomânilor li se pregătește acum ceva în laboratoarele «băieților deștepți»: Vârsta de pensionare trebuie să fie cât mai mare

> 27 NoiembrieSuntem cu ochii pe voi!

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga