Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
În căutarea unui nou jandarm al lumii


de Ioan Românu

Un vid de putere a apărut recent pe planetă. Statele Unite au obosit în rolul său de jandarm al lumii, iar Europa este mult slăbită. Căutarea noului lider al lumii duce inevitabil către Asia, dar şi acest continent are problemele sale.

În anul 1998, secretarul de stat american de atunci, Madeleine Albright, considera Statele Unite ca fiind „o naţiune unică, de neînlocuit”. 15 ani mai târziu, SUA par a fi o naţiune extenuată, o superputere în declin care este tot mai mult interesată de problemele sale interne decât de Afganistan ori Orientul Mijlociu.

Nu este o coincidenţă că, la inaugurarea celui de-al doilea mandat al său, preşedintele Barack Obama n-a făcut nicio referire la faimoasele cuvinte cu care John F. Kennedy îşi începea preşedinţia: „În lunga istorie a omenirii, doar câtorva generaţii li s-a acordat rolul de apărători ai libertăţii în momentul de maxim pericol. Eu nu-mi declin această responsabilitate, ci o salut”.

Predecesorul lui Obama, George W. Bush avea o viziune mesianică pentru politica externă a Statelor Unite, însă Obama pare să favorizeze doctrina Eisenhower care, deşi era un erou de război, pe timpul celor opt ani cât s-a aflat la putere (1953-1961) a făcut totul să evite vărsarea de sânge, cel puţin a celui american.

Deşi această schimbare de paradigmă nu înseamnă sfârşitul lumii, este greu de prevăzut ce se va întâmpla dacă America va adopta în viitor această poziţie izolaţionistă.

Nu este nimic surprinzător în legătură cu această epuizare. De la terminarea Războiului Rece, soldaţii americani au petrecut de două ori mai mult timp în război decât o făcuseră în toate deceniile precedente. Washingtonul a injectat în apărare cantităţi de bani fără precedent: astfel, SUA cheltuiau pentru apărare în anul 2011 tot atât cât următoarele 19 naţiuni la un loc. Aceste cheltuieli au avut un rol principal în crearea datoriei astronomice a ţării de 16 mii de miliarde de dolari.

Ultimul discurs al lui Obama avea un mesaj diferit: că deceniul de războaie este pe cale să se sfârşească. Actualul preşedinte american, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, nu a vrut să spună direct că bunăstarea Americii este cu mult mai importantă decât problemele restului planetei.

Să faci previziuni pentru lumea modernă este o sarcină pe cât de ingrată, pe atât de dificilă. Pare probabil ca al doilea mandat al lui Barack Obama să nu aducă mari schimbări în politica externă americană. Se consideră că situaţia economică şi financiară a Statelor Unite nu-i mai permite să-şi menţină poziţia de jandarm al lumii, nu doar pentru dificultatea misiunii, cât mai ales pentru că este foarte costisitoare.

Astfel că se pune întrebarea: cine va lua locul Statelor Unite? Într-un fel China pare distrasă de la politica externă, datorită problemelor economice cu care se confruntă; Rusia şi-a pierdut de mult puterea pe care o deţinea odinioară prin URSS care sigur s-ar fi folosit de o astfel de oportunitate. Cât despre India şi Brazilia, evident că este prea devreme ca ele să se gândească la o conducere a lumii.

De asemenea, organizaţiile internaţionale se confruntă şi ele cu probleme serioase – Naţiunile Unite, NATO şi Uniunea Europeană – cu toate îşi reconsideră întregul sistem de valori în căutarea unui loc în lumea modernă. În Statele Unite prevalează opinia că Europa este cea care poate şi trebuie să o înlocuiască în postul de jandarm global. Însă faptul că americanii doresc acest lucru nu înseamnă în mod necesar ca europenii să fie de acord. Cel mai neplăcut lucru pentru suporterii noului rol al Europei este lipsa de unitate în cadrul Europei unite. Aceasta este clar demonstrată de crizele şi disputele intensificate în privinţa politicilor de ieşire din îndelungata criză economică şi financiară cu care se confruntă.

La capătul listei se află Statele Unite care însă nu mai doresc să mai rămână liderul lumii, în vreme ce Europa este incapabilă să ajungă în acest post. Astfel că, oricum am lua-o, China pare a fi cel mai probabil candidat. De îndată ce Beijingul îşi va pune în ordine problemele sale economice – care nu sunt atât de dificile ca cele cu care Lumea Nouă şi cea Veche se confruntă acum – mâinile sale vor deveni libere. Şi Chinei nu i-a lipsit niciodată voinţa de a depăşi America în toate domeniile.

Articol preluat din revista Lumea.

Citiți și:
Lumea este deja împărţită în cinci uniuni supranaţionale. Va urma statul unic mondial?
UE și Rusia bat palma pentru guvernul mondial


yogaesoteric
9 decembrie 2013
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga