Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Satanismul cvasi-evident al muzicii rock

 
Aceasta este ceea ce promovează actualmente din umbră așa zișii Iluminati


Satanismul ce este mărturisit astăzi în felurite chipuri insidioase nu este ceva nou, ci un urmaş târziu al vechilor credinţe păgâne, satanice despre care citim în Vechiul Testament.
Deci ce este, pe scurt, satanismul „modern”? O religie care se mărturiseşte atee, dar luptă împotriva Dumnezeului Creştinilor, cinstindu-l pe Satan ca idol al libertăţii.
 
 

Satanismul „modern” este noul nihilism diabolic, care propovăduieşte „libertatea” desăvârşită a omului, libertate al cărei simbol este Satan, fireşte. Întemeietorul acestei drăcării este socotit Anton Şandor Lavey, fost dresor de circ, autorul Bibliei satanice (în 1969). În 1996, a întemeiat „Biserica lui Satana”, la Los Angeles. Se mărturiseşte singurul urmaş al lui Belzebut pe pământ. Din această Biserică făcea parte şi Charles Manson – cumplitul ucigaş al lui Sharon Tate, soţia regizorului Roman Polanski. Unul dintre cele mai cunoscute fragmente ale Bibliei Satanice este rugăciunea care zice aşa: „Tatăl nostru care eşti în iad, mărească-se numele tău! Precum în iad, aşa şi pe pământ! Păcatul cel de toate zilele dă-ni-l nouă azi, şi du-ne pe noi în ispită şi învaţă-ne de rău! Ave Satan!” Poruncile Bibliei Satanice sunt cam acestea: „Nu ai voie să crezi în Dumnezeu, pentru că lumea este a mea şi voi socoti credinţa ta ca un păcat.” Sau: „Fă-ţi un idol şi închină-te lui în fiecare duminică!”

Precum se vede, satanismul „modern” este un nihilism simplu, care tălmăceşte pe dos Biblia, a face lucrurile pe dos fiind chiar felul de a fi al Satanei şi al demonilor lui. Iar mijlocul cel mai la îndemână pentru a propovădui acest satanism simplificat, calea cea mai uşoară de a intra în legătură cu duhurile cele rele, este acela al muzicii, şi anume al aşa-numitei muzici „rock”, pe care tinerii o ascultă câteva ore pe zi, căci rock-ul este pentru ei o filosofie de viaţă, o RELIGIE. Această cale nu este numai la îndemâna fiecăruia, dar e şi îngăduită, pentru că se ascunde sub înfăţişarea „artei”, iar de „artă” nimeni nu îndrăzneşte să se atingă, fiind un idol „cinstit” de toată lumea. Astfel încât aceşti preoţi ai celui rău numiţi „rock-staruri” nu numai că nu se ascund, ci săvârşesc la vedere slujbe infernale ce sunt închinate stăpânului lor, la care adună deodată chiar şi un milion de „credincioşi”. Căci asta sunt concertele rock, adunări satanice în care tinerii se îndrăcesc prin sunete, prin texte aberante şi prin mişcare. Fără să intru în multe amănunte, voi zice că gălăgia tobelor şi a altor instrumente ritmice duce la pierderea minţilor sau altfel spus la SMINTEALĂ. La aceasta se adaugă acele mişcări nebuneşti, care duc la pierderea stăpânirii asupra trupului, acesta ajungând să se mişte aşa-zis de la sine. În sfârşit, vorbele rostite nu sunt altceva decât rugăciuni către duhurile căzute şi către înainte-stătătorul lor, diavolul cel mare. Astfel, rockerii nu fac nimic altceva decât să aducă pe stadioane şi în săli de concert vechea vrăjitorie a şamanilor (a tuturor vrăjitorilor), care izbesc în tobe, se învârt până ameţesc şi cheamă demonii pentru a intra în legătură nemijlocită cu ei (ceea ce se şi petrece, întotdeauna).

Lăsând la o parte muzica propriu-zisă (de care s-a ocupat părintele Dan Bădulescu în scrierile sale), vreau să aduc aici câteva din textele şi din spusele celor mai cunoscuţi „hard-rocke-eri” de azi, pentru a ne lămuri oarecum că nu avem a face cu glume şi copilării, ci cu lucruri cât se poate de adevărate şi înfricoşătoare. Iar mai înfricoşător decât toate e că ţara noastră ortodoxă este unul din locurile cele mai căutate de cei mai aprigi rock-eri. Să răsfoim de pildă presa de acum doi ani:

„Marilyn Manson, Reamonn, Alice Cooper, Faithless [Fără credinţă], Wu-Tang Clan, Kasabian, Pink, Hooverphonic şi Morcheeba concertează în România, în cadrul B-ESTIVAL. În zilele de 29, 30 iunie şi 1 iulie va avea loc în România primul festival după exigenţe internaţionale: pe parcursul a trei zile, nu mai puţin de 20 de nume, artişti de renume mondial alături de trupe autohtone, vor zgudui scena de la «B-ESTIVAL», un eveniment organizat de Emagic Entertainment cu sprijinul Romexpo! [...] Unul dintre headlinerii B-ESTIVAL-ului va fi nimeni altul decât Marilyn Manson, vedetă rock autoproclamată «Anticrist-ul Superstar»! Indiscutabil, una dintre cele mai celebre şi mai controversate apariţii din lumea showbiz-ului, Marilyn Manson a reuşit să-şi atragă milioane de fani din rândul publicului tânăr. [...] Pe numele lui adevărat Brian Hugh Warner, Marilyn Manson a avut drept surse de inspiraţie pentru alegerea pseudonimului pe actriţa Marilyn Monroe şi pe criminalul în serie Charles Manson, consideraţi în America drept cea mai iubită şi, respectiv, cea mai detestată persoană.”

În interviuri, Marilyn Manson mărturiseşte cu mândrie (după cum citim pe net): „Din fericire, lumea îşi va aminti de mine ca de acela care a pus sfârşit creştinismului.” Manson este „reverend” al Bisericii Satanice. El se mutilează pe scenă, rupe Biblia şi scuipă hule împotriva Domnului Hristos. Pe tricourile lui scrie: „Ucideţi-vă părinţii!” Manson zice că discul său „Antichrist Superstar” („Antihrist super-vedetă”) i-a fost insuflat de o putere diavolească suprafirească, ceea ce e cât se poate de adevărat. Manson nădăjduieşte aceasta: „Cred că de câte ori oamenii ascultă acest album («Antichrist Superstar») poate că Dumnezeu va fi astfel nimicit în minţile lor.” „Când eram copil – îşi aminteşte Manson – mama îmi spunea: Dacă blestemi la vremea nopţii, diavolul va veni la tine în somn. Şi eu mă emoţionam, căci chiar voiam ca aceasta să se petreacă... O voiam. Voiam aceasta mai mult decât orice.” Manson zice: „Nu ştiu dacă cineva a înţeles cu adevărat ce încercăm noi să facem... Odată ce i-am prins pe oameni, putem să le dăm MESAJUL nostru.”

Iar fanii lui din România mărturisesc aşa: „... prefer melodiile cu subiect legat de religie, mai exact anti... Idolu’ meu e Marilyn Manson... Sunt genul care crede doar ce vede. Astfel, refuz existenţa lui Dumnezeu şi sunt împotriva lui”.

Nici nu mai are rost să citim ce zice Marilyn Manson în cântecele sale, aşa că o să trecem la Alice Cooper. „Alice Cooper (născut Vincent Damon Furnier, la 4 februarie 1948), este un cântăreţ de muzică rock, compozitor, textier şi muzician a cărui carieră muzicală se întinde pe o durată de patru decenii. Prezentând spectacole de scenă complexe, în care ghilotinele, scaunele electrice, sângele simulat şi şerpii boa constrictori sunt elemente frecvente, Cooper a împrumutat numeroase elemente de heavy metal, garage rock, horror movies şi vodevil pentru a crea o variantă teatrală a muzicii hardrock care a devenit cunoscută sub numele de shock rock... Cariera de cântăreţ solo a lui Alice Cooper a început în 1976 cu albumul conceptual «Welcome to My Nightmare» («Bine aţi venit în coşmarul meu»)” (articol de enciclopedie). Alice Cooper a mărturisit: „Cu ani în urmă m-am dus la o şedinţă de spiritism, unde Norman Backley a rugat spiritul să vorbească. Acesta mi-a vorbit. Mi-a promis mie şi formaţiei mele glorie, stăpânire universală în muzica rock şi bogăţie. Singurul lucru pe care mi l-a cerut era să-l las să-mi stăpânească trupul.” Şi l-a lăsat, fiind cu desăvârşire dăruit lui Satan, căruia i-a dedicat albumul „House of Fire” („Casa focului”). Credinţa în sine însuşi a trecut în cântecele sale. În „Vreau doar să fiu Dumnezeu”, el zice aşa: „Eu stăpânesc, am un suflet impermeabil la gloanţe şi sunt plin de mândrie. Eu m-am născocit pe mine fără ajutorul nimănui. Sunt prototipul suprem. Stau pe propriul meu tron. Eu şi cu mine suntem de acord că nu avem nevoie de nimeni. Nu am învăţat niciodată să mă plec nici unei stăpâniri cunoscute. Chiar vreau să-mi ridic o statuie înaltă, asta e tot. Încerc doar să fiu Dumnezeu, doar să fiu Dumnezeu... M-am născut pentru rock şi m-am născut să stăpânesc.”

Tot acum doi ani a venit la noi şi Robert Plant de la Led Zeppelin. Formaţia aceasta a adus în piesele muzicale versuri satanice inserate subliminal, nescrise pe coperta discului – o cale ascunsă de a vârî în subconștientul ascultătorului anumite mesaje fără ca el să-şi poată da seama, care îl pot face mai târziu să treacă şi la fapte. Cântecul „Stairway to Heaven” („Scară la cer”) al grupului Led Zeppelin („Zeppelinul de plumb”) este cel mai cunoscut cântec din istoria rock-ului. Unul dintre stihuri zice aşa: „Ştiţi că uneori cuvintele au două înţelesuri”. Trebuie să se ştie că acest cântec este îmbibat de amăgire satanică! Când e rulat înainte, zice: „Da, sunt două căi pe care poţi merge, dar pe calea cea lungă este vreme să schimbi drumul”. Atunci când e ascultat pe dos, se aude limpede: „Este dulcele meu Satan... O, voi cânta pentru că trăiesc cu Satan”. Cântecul lui Zeppelin „Houses of the Holy” („Casele sfântului”) zice: „Lasă muzica să fie stăpânul tău! Ia seama la chemarea stăpânului! O, Satan!” Ceea ce se ştie mai puţin e că formaţia Led Zeppelin este fidelă lui Aleister Crowley, un vestit ocultist şi satanist mărturisit. Aleister Crowley a fost întemeietorul revistei Lucifer. În templul lui satanic din Londra se cântă „Imnul către Pan”, se rostesc rugăciunile pentru liturghia compusă de el, pe mormântul său discipolii rostesc formule sataniste şi cântă „Imnul către Satana” al lui Carducci, iar formaţii celebre de muzică rock l-au avut idol pe Carducci. Membrii formaţiei Led Zeppelin au cumpărat vila din Londra a lui Crowley, unde au locuit o vreme.

Să zicem câteva cuvinte şi despre formaţia The Rolling Stones care, tot aşa, a cântat în România în 2007, spre fericirea bătrânilor „tineri” care au aşteptat-o vreo treizeci de ani. Cântecul „Sympathy for the Devil” („Simpatie pentru diavol”) al celor de la The Rolling Stones este imnul oficial al Bisericii lui Satan. În el, Lucifer cere dragostea celor care îl întâlnesc. Şeful grupului, Mick Jagger, zice că Anton Lavey, întemeietorul Bisericii lui Satan şi autorul Bibliei satanice, i-a ajutat inspirându-le muzica! Albumul numit „Their Satanic Majesties Request” („Majestăţile lor satanice cer”) spune tot!

Alte formaţii cunoscute şi muzica lor:
Cei mai mulţi nu ştiu că unul dintre cele mai cunoscute cântece ale anilor ʼ70, „Hotel California”, al trupei Eagles („Vulturii”), trimite la Biserica Satanică, ce se află într-un fost hotel din strada California! În interiorul coperţii albumului este poza lui Anton Lavey. Că The Eagles sunt legaţi de Biserica Satanică o arată şi cântecul lor „Have A Good Day în Hell!” („Să aveţi o zi bună în iad!”).

Membrii grupului Kiss („Sărut”) se arată pe scenă în chip de demoni, cu sânge curgând, scuipând foc şi răcnind. În cântecul lor „The God of Thunder” („Dumnezeul trăsnetului”), cei de la Kiss le poruncesc tinerilor să îngenuncheze înaintea lui Satan: „Am fost crescut de către un demon, pregătit să stăpânesc lumea. Sunt domnul tărâmurilor pustii, omul modern făcut din oţel. Adun întunericul pentru plăcerea mea. Vă poruncesc să îngenuncheaţi înaintea dumnezeului trăsnetului, dumnezeul rock’n roll-ului! Îţi voi fura sufletul tău cel feciorelnic”.

Ca un ecou, să citim ce zice o tânără de la noi:
„... obsedată, când văd sânge, să mă spăl cu el. Şi recunosc: am făcut asta o dată; şi, la fel ca ea [?], am considerat că arăt mai bine...”

Să mai dăm câteva exemple, fără o rânduială anume:
Rock-starul homosexual David Bowie a spus de mult: „Rock-ul este dintotdeauna muzica diavolului... Cred că rock and roll-ul este primejdios... Simt că astfel vestim ceva încă mai întunecat decât noi înşine”.

În cântecul „The Conjuring” („Chemarea”), de Megadeth, se arată adevăratul scop al rock-ului: „Eu sunt avocatul diavolului, un comis voiajor dacă vreţi... Veniţi cu mine în adâncurile mele infernale... Ţi-am luat sufletul!” Iar la sfârşit se zice: „Supuneţi-vă!”

Rocker-ul Frank Zappa afirma: „Eu sunt avocatul diavolului! Avem proprii noştri închinători. Fetele îşi vor da trupurile muzicienilor aşa cum voi aţi da o jertfă lui Dumnezeu”.

Super-grupul Metallica zice, în cântecul „Sari în foc!”: „Urmează-mă acum, copilul meu... Fă întocmai ce-ţi spun... Sari de voia ta, ori vei fi luat cu sila... Oricum te iau... Aşa că apleacă-te şi apucă-mă de mână... Vino acasă, acolo de unde eşti, vino şi sari în foc!” Tot Metallica, în „Prinţul”: „Înger de dedesubt, vreau să-mi vând sufletul... Diavole, ia-mi sufletul! Nu-mi pasă de rai, aşa că nu te aştepta să plâng. Şi voi arde în iad din ziua în care voi muri”.

Bon Jovi cântă, în „Home bound Train” („Trenul spre casă”): „Când eram doar un băiat, diavolul m-a luat de mână, m-a luat de acasă şi m-a făcut bărbat. Mă duc în jos, în jos, în jos, în jos, în trenul spre casă”. Tot el mărturiseşte: „Aş omorî-o pe mama pentru rock and roll. Mi-aş vinde sufletul”. Aşa a făcut Tommy Sullivan, din New Jersey! Într-o noapte de sâmbătă, Tommy (14 ani), i-a tăiat gâtul mamei sale şi i-a scos ochii. Apoi, Tommy şi-a crestat încheieturile de la mâini şi şi-a tăiat gâtul de la o ureche la alta, încât aproape şi-a retezat capul. Tatăl lui Tommy a spus după aceea că fiul său cântase vreme de o săptămână un cântec rock despre sânge şi uciderea mamei.

Unul dintre cele mai iubite grupuri rock este Slayer („Ucigaşul”). Slayer cântă aşa: „Războinici ai porţilor iadului,... noi credem în domnul Satan”. Despre asta e vorba în toate cântecele lor. În „Iadul aşteaptă”, ei zic: „Isus ştie că sufletul vostru nu poate fi mântuit. Răstigniţi-L pe aşa-zisul vostru Domn! Sufletele voastre sunt blestemate, Dumnezeul vostru a căzut în robia mea pentru veşnicie! Iadul aşteaptă!” Începutul cântecului „Iadul aşteaptă” nu este decât o gălăgie; când e ascultat de-andărăt, se aude adevăratul mesaj: „Alătură-te nouă, alătură-te nouă, alătură-te nouă!” Un „fan” („fanatic”) al trupei Slayer zice: „Îl urăsc pe Dumnezeul vostru, Iisus Hristos. Satan este stăpânul meu. Am jertfit animale pentru el. Dumnezeul meu este «Slayer». În cuvintele muzicii lor cred!”

Grupul Acheron (râul morţilor, în mitologia păgânilor Elini) are un album numit „Ritualurile Messei Negre”. Pe disc, Peter Gilmore, din Biserica Satanică, chiar citeşte rugăciunile „messei” negre, în vreme ce membrii grupului, mârâind drăceşte, cântă aşa: „Slavă prea-puternicului Satan! Ne rugăm la tine, te binecuvântăm, te slăvim! Tu eşti stăpânul, tu singur, o preaputernice Satan!”

Grupul Manowar cântă, în „Podul spre moarte”: „Întunecatule stăpân, te chem cerând dreptul sacru de a arde în iad... Ia-mi sufletul meu cel desfrânat! Bea-mi sângele aşa cum şi eu îl beau pe al tău! Lucifer este regele, rugaţi-vă lui Satan!”

Grupul Morbid Angel („Îngerul bolnăvicios”) zice aşa, în „Răzbunarea din mine”: „... sabia lui Satan, care sunt eu... Ard de ură să curăţ lumea Nazarineanului”. Şi, ca să ajungă la capăt, cântă „Blasphemy” („Hula”): „Cântaţi hula, batjocura lui Mesia! Îl blestemăm pe Sfântul Duh... Huliţi-L pe Sfântul Duh! Hulă asupra Sfântului Duh!” Trey Azagthoh de la Morbid Angel zice că este un adevărat vampir şi pe scenă chiar se muşcă pe sine însuşi şi apoi îşi bea sângele.

Rocker-iţa Kat (Pisică) zice, în parodia „Satan Says” („Satan spune”): „Hei, fete şi băieţi! Veţi face tot ce spune Satan, da? Satan spune: Urmaţi-mă! Satan spune: Mergeţi în iad!”

Grupul Bow Wow Wow, în cântecul lor „Prince of Darkness” („Prinţul întunericului”), îndeamnă: „Deschideţi uşa şi lăsaţi-l pe Satan să intre, Prinţul întunericului!”

Grupul Sad Iron („Fier trist”) îşi cântă rugăciunea către diavol: „Noi toţi ne rugăm diavolului, el e atât de frumos. Noi toţi ne rugăm diavolului până în ziua când vom muri!”

Grupul W.A.S.P. („We Are Sex Perverts”, „Noi suntem perverşi sexual”) cântă, în „Sleeping în the Fire” („Dormind în foc”): „Gustaţi dragostea, magia lui Lucifer...”. În timpul spectacolelor lor, membrii trupei beau sânge dintr-un craniu, taie carne crudă cu toporul şi aruncă bucăţile fanilor îndrăciţi, care le devorează. O revistă americană scria: „Ascultând cântecul «I wanna be somebody», îţi umpli trupul de draci şi te simţi predispus la sinucidere...”

În timpul concertelor, grupului Black Sabbath („Sabatul negru”) i se cerea de către tineri să-l întâlnească pe Satan. Unul dintre albumele lor este intitulat „Ne vindem sufletul pentru Rock’n Roll!” Cântecul „N.I.B.” („Nativity In Black”, „Naştere în negru”) este un cântec de dragoste din partea lui Lucifer, în care acesta zice aşa: „Unii spun că dragostea mea nu e adevărată. Te rog crede-mă, dragostea mea, şi îţi voi da acele lucruri despre care crezi că nu pot fi... Uită-te în ochii mei, vei vedea cine sunt, numele meu este Lucifer, te rog ia-mă de mână”.

Unul dintre cele mai cunoscute grupuri rock este AC/DC („Anti-Christ, Death to Christ” = „Antihrist, moarte lui Hristos”). În cântecul „Hells Bells” („Clopotele iadului”), ei cântă: „Te voi lua în iad, te voi lua, Satan te va lua”. Cântecul lor „Highway to Hell” („Autostrada iadului”) zice aşa: „Hei, Satan, mi-am plătit vama, sunt în drum spre ţara promisă, sunt pe autostrada iadului”. Satanistul Richard Ramirez, cunoscut drept „Night Stalker” („Călăuza nopţii”), care a îngrozit California, mărturisea că piesa „Night Prowler” („Tâlharul nopţii”) a grupului AC/DC’s l-a făcut să ucidă cel puţin 14 persoane, ca jertfă adusă lui Satan!

Grupul Suicidal Tendencies („Tendințe sinucidale”), ale cărui cântece laudă uciderea de sine şi a fost pus în legătură cu sinuciderea tinerilor, zice aşa, în cântecul „Possessed” („Posedat”): „Sunt prizonierul unui demon. El stă lângă mine oriunde m-aş duce. Nu pot scăpa de ţinerea lui. Aceasta trebuie să fie pedeapsa mea pentru că mi-am vândut sufletul!”

Grupul Unleashed („Dezlănţuit”), zice aşa, în piesa „Crush the Skull!” („Zdrobeşte ţeasta!”): „M-am uitat în ochii lui sticloşi şi l-am apucat de barbă. Am ridicat securea şi i-am despicat ţeasta mâncată de viermi. Zdrobeşte ţeasta, moarte lui Christ!” Stihurile sunt luate din Biblia Satanică.

Cântecul „The Oath” („Jurământul”), al grupului Mercyful Fate, este chiar jurământul pe care îl face un satanist în timpul liturghiei negre, şi zice aşa: „Mă lepăd de Isus Christos, înşelătorul; şi mă lepăd de credinţa creştină. În această lume, jur să îmi dau toată silinţa slujind stăpânului legiuit, să-l cinstesc pe stăpânul nostru Satan, şi pe nimeni altul!”

Grupul Venom arată adevăratul scop al muzicii rock: „Nu suntem aici ca să vă distrăm... Eu slujesc căile lui Satan. Răspundeţi chemărilor lui!” În piesa „Possessed”, ei cânta aşa: „Sunt posedat de tot ce e rău. Cer moartea dumnezeului vostru... şi stau la stânga domnului Satan!”

Despre aceasta, iată ce scrie şi un tânăr de la noi: „... eu am mai multe obsesii încă de când eram copil, aveam unele chestii care pur şi simplu nu îmi ieşeau din cap... De exemplu, eram obsedat de «evil» încă dinainte să ascult rock; pe la 10 ani, jucam şah cu diavolu’: eu mutam pt el, şi – culmea! – luam bătaie; uimit other: the wolf [lupul] – mă regăsesc în acest animal, chiar dacă mulţi nu îl cunosc. Lucifer – mă regăsesc în situaţia lui, şi pur şi simplu am realizat că îi aparţin şi în cele din urmă voi şade în stânga lui pentru eternitate.”

În 1992, la premierea MTV, membrii grupului Red Hot Chili Peppers au mulţumit pentru premiu şi au zis: „Înainte de orice, vrem să-i mulţumim lui Satan...”

Cântecul „The Number of the Beast” („Numărul Fiarei”), al formaţiei Iron Maiden („Fecioara de fier”) zice aşa: „Numărul 666, 666 pentru mine şi pentru tine!”

Grupul Deicide („Uciderea lui Dumnezeu”) îşi cântă credinţa în piesă „În Hell I Burn” („Ard în iad”): „Ard în iad, nu mai sunt întrebări, ard în iad pentru Satan”. Cântecul lor „Oblivious To Evil” („Orb în faţa răului”) înfăţişează o jertfă omenească adusă lui Satan: „Alăturaţi-vă nouă... jertfa copilului nenăscut. Intraţi în împărăţia întunericului, sodomizaţi pentru ritual... Stăpâne al infernului, primeşte această ofrandă a morţii!”

Grupul Coven cântă în „Burn the Cross” („Ardeţi crucea!”): „Fiul lui Dumnezeu, pocăieşte-te de păcate şi făgăduieşte-ţi sufletul iadului! Roagă-te ca Satan să te ierte, de vreme ce Dumnezeul tău nu poate... Dumnezeul tău este mort şi acum mori şi tu. Satan stăpâneşte în sfârşit!”


Citiți și:
Opinii despre rock şi satanism. Muzica, emoţiile şi modelarea politică a comportamentelor
Promovarea făţişă a satanismului de către unele vedete

 

yogaesoteric
28 ianuarie 2016


 

 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga