50 de medici români au atras atenția asupra unei probleme de etică și conștiință religioasă cu privire la vaccinuri

Un grup de 50 de medici români a întocmit un studiu excepțional despre implicațiile etice ale utilizării vaccinurilor covid din România, ceva ce n-am aflat niciodată din campania publicitară a guvernului despre „ce conține vaccinul”. Îl redăm integral mai jos.

O problemă de etică și conștiință religioasă: Toate vaccinurile anticovid distribuite în România au folosit fie în etapele de producere, fie în testarea eficacității lor, linii celulare embrionare umane. Aceste linii celulare sunt dezvoltate prin tehnici speciale și culturi succesive ce pornesc de la celule recoltate de la copii avortați electiv (la cererea mamei)

De ceva timp asistăm la o campanie fără precedent, desfășurată la nivel global, care are drept scop imunizarea prin vaccinare a majorității populației globului împotriva virusului SARS-Cov-2, fapt susținut și de Organizația Mondială a Sănătății.

Dincolo de insuficiența datelor care să ateste cert siguranța și eficacitatea noilor produse promovate drept vaccinuri anticovid (după cum s-a precizat de altfel și în prospectele medicale la momentul punerii lor pe piață, produsele fiind lansate înainte ca studiile de siguranță și eficacitate să se fi încheiat) și dincolo de faptul că produsele destinate imunizării împotriva SARS-Cov-2 au fost promovate fără a fi supuse unei analize detaliate în lumea științifică (deși este vorba de noi tehnologii de biologie moleculară utilizate în premieră în domeniul vaccinologiei), există în plus aspecte etice legate de utilizarea acestor vaccinuri în privința cărora cei cu conștiință religioasă și principii etico-morale se problematizează și au obiecții majore. Este vorba despre utilizarea liniilor celulare embrionare umane în diferitele etape de fabricare, testare, studiu al vaccinurilor anticovid.

Dorim să subliniem că niciun creștin și niciun medic cu principii etico-morale nu se opune prevenției bolilor infecto-contagioase și că toți suntem îngrijorați cu privire la situația gravă din lume creată de răspândirea SARS-Cov-2. Totuși, nu putem să eludăm adevărul despre utilizarea liniilor celulare fetale umane în ceea ce privește noile vaccinuri pentru că am da un caracter legitim avortului provocat, în speță uciderii unui copil nenăscut. Chiar dacă actul avortului sursă pentru liniile celulare a fost făcut cu mulți ani în urmă, chiar dacă scopul final al utilizării celulelor de la copiii avortați ar putea sluji în prezent binele omenirii și chiar dacă nu noi am contribuit direct la înfăptuirea avortului, păstrarea tăcerii în mod deliberat sau ignorarea problemei etice inițiale menține confuzia între bine și rău care s-a creat.

Una din caracteristicile umanității este conștiința și ea este necesar să rămână un standard al conduitei noastre. Exercitarea conștiinței este o modalitate de a lua decizii raționale. Demnitatea persoanei umane implică și necesită corectitudinea conștiinței morale. Mărturia conștiinței noastre, susținută și de principiile eticii medicale, este că viața umană este necesar să fie respectată și protejată încă de la început, adică din momentul concepției. Nicio persoană nu poate fi constrânsă sau obligată să renunțe vreodată la conștiința sa chiar și în beneficiul binelui comun.

Cum se obține și ce este o linie celulară embrionară umană?

Pe înțelesul tuturor, liniile celulare embrionare umane sunt celule cu o mare capacitate de diviziune care au fost obținute prin tehnici speciale pornind de la celule inițiale recoltate din țesuturile unor copii avortați la cererea mamei.

Dacă vorbim de linii celulare în general, nu neapărat umane, este important de știut că inițial se recoltează un țesut (de la o plantă, un animal sau o ființă umană). În cazul nostru, vorbim de un om în perioada de viață intrauterină (copilul supus avortului). Apoi, din acel țesut inițial, se recoltează și se izolează, prin mijloace mecanice sau enzimatice, câteva celule. Aceste celule sunt scoase din mediul lor natural (adică din organismul copilului avortat care la momentul recoltării foarte probabil este încă viu) și sunt crescute într-un mediu numit controlat (adică un mediu în care se controlează condițiile fizico-chimice: temperatură, pH, presiune, nutrienți, etc., pentru a se oferi acestor celule condiții optime pentru a crește și a se multiplica). Astfel se obține cultura celulară. După ce această cultură celulară ocupă tot substratul de cultură, se obține cultura primară. Din această cultură primară se extrag celule care se recultivă pe noi substrate, în medii proaspete, unde acestea se multiplică din nou (astfel se obțin subculturile). Celulele din subculturi au o durată de viață scurtă ‒ 3-5 cicluri de viață, dar din ele se recoltează doar acele celule care au cea mai mare capacitate de diviziune, obținându-se astfel o populație de celule uniforme din punct de vedere genotipic și fenotipic. Această populație se numește linie celulară.

În mod normal, aceste celule care fac parte dintr-o linie celulară se divid de 40-60 de ori și apoi își pierd capacitatea de proliferare (fenomen numit senescență sau îmbătrânire). Fenomenul de senescență este determinat genetic astfel încât aceste celule care se divid (se înmulțesc) formează niște culturi finite (adică au viață finită). Dar, printr-un proces de transformare (spontan sau indus), aceste linii celulare devin imortale (nemuritoare), formând linii celulare continue.

Transformarea spontană în celule cu durată de viață nedeterminată a celulelor umane normale recoltate de la copilul avortat și apoi cultivate are loc extrem de rar, dacă nu deloc și de cele mai multe ori imortalizarea celulelor embrionare umane se obține prin expunerea la oncogene virale.

Liniile celulare umane continue (imortale) au fost create din fragmente prelevate de la copii avortați în a treia lună de sarcină. Practic, mici fragmente din rinichii sau retina sau plămânii copiilor avortați au fost transformate în cantități mari de celule nemuritoare care se tot înmulțesc în prezent în laboratoare.

Deci de la primul grup de celule prelevat cu zeci de ani în urmă din embrionii umani avortați la cerere au rezultat în final cantități mari de celule care se înmulțesc încontinuu în medii de cultură și condiții speciale. Aceste linii celulare continui sunt comercializate și răspândite în laboratoarele din întreaga lume, unde sunt folosite pentru cercetare, producerea sau testarea de vaccinuri, medicamente și produse terapeutice genice.

Multe linii de celule fetale umane provenite din avorturi și utilizate în vaccinurile licențiate în prezent sunt de fapt punctul culminant al unei serii de experimente care includ avorturi multiple. De asemenea, există mărturii că țesuturile se recoltează de la copilul avortat dar încă viu.

Toate liniile celulare umane embrionare utilizate în cercetare au o sursă clar certificată. Linia celulară HEK 293 este singura linie celulară embrionară în privința căreia au existat speculații cu privire la faptul dacă a provenit de la un avort spontan sau de la un avort provocat la cerere, implicațiile etice fiind evident diferite. Ea a fost creată din celule renale prelevate de la un embrion de sex feminin avortat în anul 1973 în Olanda, mai precis din rinichii acelui copil care a trăit aproximativ trei luni în uterul mamei sale. Cel mai probabil, în cazul liniei HEK 293, la origine a fost un avort la cerere pentru că avorturile induse sunt „mai sănătoase” și aceasta pentru că majoritatea feților sunt de obicei genetic normali și avortați din motive sociale.

Dr. Alex van der Eb, care a fost implicat în dezvoltarea liniei HEK 293, este citat într-un document disponibil public ce înregistrează lucrările unei întâlniri din mai 2001 a Agenției S.U.A. Food and Drug Administration (FDA), Vaccins and Related Biologic Products Advisory Committee: „fătul, din câte îmi amintesc, era complet normal”, ceea ce arată că foarte probabil avortul a fost unul la cerere. Cei implicați în distribuția comercială a liniilor celulare au obligația etică de a fi clari asupra surselor liniilor celulare. Fără o astfel de claritate, utilizatorul final nu primește toate informațiile necesare pentru a lua o decizie etică majoră. Nu avem certitudine morală cu privire la sursa HEK 293. Nu există informații care să asigure utilizatorului final licența morală a sursei sale. Obligația de a demonstra fără îndoială că celulele au fost obținute într-un mod legal moral revine celor care au dezvoltat și distribuit HEK 293. Nu este obligația utilizatorului final să demonstreze contrariul.

Care este motivația oamenilor de știință care folosesc în cercetare liniile celulare embrionare?

Înainte ca liniile celulare embrionare umane să fie disponibile, se utilizau pentru dezvoltarea vaccinurilor liniile celulare de la animale ‒ cum ar fi rinichi de maimuță, rinichi de câine și celule embrionare de pui. De exemplu, între 1955 și 1963, vaccinul împotriva poliomielitei a fost cultivat în celule renale de maimuță care s-au dovedit mai târziu infectate cu un virus numit simian virus 40 (SV40), făcând persoanele vaccinate vulnerabile la infecția cu SV40.

Preocupările cu privire la potențiala contaminare sau conținutul viral endemic în liniile celulare animale au încurajat căutarea și utilizarea altor linii celulare „mai curate”. Liniile celulare embrionare umane sunt considerate „curate”, deoarece nu au avut timp să fie infectate de alți viruși potențial contaminanți, făcându-le fabrici sigure pentru generarea de vaccinuri (copiii avortați sau embrionii sunt considerați a fi „cea mai curată” sursă posibilă de celule în sensul că este puțin probabil să fi luat vreun virus din lumea exterioară care ar putea contamina vaccinurile aflate în studiu și care ar putea da peste cap rezultatele experimentelor).

În plus, s-a preferat dezvoltarea de linii celulare embrionare umane din copii avortați la cerere pentru că este mai avantajos din punct de vedere științific, acești copii fiind sănătoși (motivul avortului provocat fiind de obicei unul social) și materialul lor genetic de foarte bună calitate, pe când embrionii avortați spontan au adesea multiple malformații sau defecte genetice incompatibile cu viața. Ceea ce poate nu este atât de bine cunoscut este faptul că liniile celulare dezvoltate din celule embrionare umane sunt deja utilizate de mulți ani în diverse domenii de cercetare de laborator și producție farmaceutică. Orice medic, student, biolog etc. implicat în cercetare în științele vieții va întâlni și va utiliza aproape inevitabil linii celulare embrionare în cursul activității sale.

Producătorii de medicamente și cercetătorii care utilizează liniile celulare embrionare umane declară că acestea nu ajung în produsul finit, dar chiar dacă așa este, din punct de vedere al eticii medicale și al conștiinței morale folosirea de produse medicamentoase fabricate sau testate cu ajutorul liniilor celulare embrionare umane care au ca sursă un avort indus legitimează avortul ca sursă de produse utilizată în tratamente medicale bine intenționate și constituie colaborare cu industria avortului. Persoanele care folosesc medicamente sau vaccinuri care au fost produse sau testate cu ajutorul liniilor celulare embrionare umane beneficiază de pe urma unui avort. Există o reacție în lanț a evenimentelor care este necesar să fie luată în considerare. Utilizarea pe scară largă a unor astfel de vaccinuri de către un public neștiutor a dus la ideea generală în industria farmaceutică, conform căreia practicile lor sunt acceptabile.

Bineînțeles că aspectele care țin de etică și de conștiința religioasă nu îi privesc doar pe utilizatorii finali ci și pe cei care fac efectiv avortul, pe cei care recoltează țesutul de la copilul avortat, pe cei care produc linia celulară embrionară, pe cei care o comercializează, pe cei care o folosesc în cercetare și pe cei care vând produsele medicamentoase obținute sau testate cu ajutorul liniilor celulare.

Există persoane care resping aceste aspecte considerând că deși la originea liniilor celulare folosite în cercetare se află moartea provocată a unor copii aflați în perioada vieții lor intrauterine, este tardiv să se mai repare răul inițial și că atât timp cât în prezent sunt folosite în scopuri bune, produsul astfel obținut este acceptabil. Dar o astfel de interpretare încalcă principiul binelui integral și principiile eticii care spun că scopurile bune nu justifică mijloacele rele. Ne întrebăm dacă mai putem spune că e servit binele societății având în vedere că profesia cândva nobilă a cercetării medicale a evoluat până în punctul în care viața umană nu este nimic mai mult decât o simplă marfă care după ce e smulsă din pântecele mamei, este reambalată, brevetată, cumpărată și vândută pe baza faptului că cercetarea științifică e necesar să avanseze cu orice preț. În loc să progresăm, se pare că ne întoarcem la o filozofie primitivă și imorală, a supraviețuirii celui mai puternic și mai adaptat.

A spune că se poate separa cumva răul moral al avortului de scopul presupus bun al cercetărilor sau de beneficiile care pot rezulta nu este pur și simplu credibil. De asemenea, nu se poate spune că trecerea timpului va diminua cumva răul inițial al avortului. De când trecerea timpului diminuează gravitatea unui act lipsit de etică? Într-o astfel de logică ar însemna că primii beneficiari ai unui produs obținut cu ajutorul utilizării liniilor celulare fetale umane au o complicitate mai mare la actul avortului și sunt mai vinovați decât utilizatorii de mai târziu ai aceluiași produs.

Toate vaccinurile anti covid utilizate în România au folosit fie în producerea lor, fie în etapa de testare a eficacității lor, linii embrionare umane.

Vaccinurile împotriva covid-19 autorizate în UE începând din martie 2021 și utilizate în întreaga lume sunt:
A. fie vaccinuri cu vector viral ‒ Vaxzevria denumit anterior covid-19 Vaccine AstraZeneca (AZD1222/ChAdOx1) și vaccinul Janssen Johnson & Johnson (JNJ-78436735),
B. fie vaccinuri de tip ARNm ‒ vaccinurile Cominarty (sau Pfizer/BioNTech (BNT162b1/BNT162b2) și Moderna (mRNA-1273).

După cum vom vedea în cele ce urmează, în cazul vaccinurilor cu vector viral (adenovirus) s-au folosit liniile celulare embrionare umane în fazele de design, dezvoltare, producție și în cazul unora și în faza de testare a eficacității lor. Aceste vaccinuri pot conține în produsul final cantități minime și fragmentate de ADN uman fetal (de ordinul trilionimilor de gram). În cazul vaccinurilor de tip ARNm nu s-au folosit liniile celulare embrionare umane în faza de producere propriu-zisă, dar s-au utilizat aceste linii celulare în faza de testare a eficacității produsului. Problema etică și religioasă nu se rezumă numai la faptul că acestea conțin sau nu urme de ADN fetal uman în produsul final, ci se referă și la faptul că cei care acceptă și folosesc toate aceste vaccinuri pentru care s-au utilizat linii celulare embrionare umane (indiferent în care etapă – de producere sau testare a vaccinului, fie că sunt vaccinuri cu vector viral, fie de tip ARNm) contribuie, așa cum specialiștii în etică o spun, la legitimarea avortului provocat și susțin acțiunile anterioare de dezvoltare și comercializare a liniei celulare embrionare umane obținută din copiii uciși prin avortul indus la cerere.

Vom analiza pe rând, fiecare vaccin anticovid promovat la noi în țară pentru a vedea ce linie celulară a fost folosită.

A. Vaccinurile cu vector viral folosite la noi în țară sunt:

A1. Vaccinul AstraZeneca (AZD1222/ChAdOx1) (Vaxzevria), vaccin cu vector viral, a folosit două linii celulare embrionare – HEK 293 și MRC 5.

Linia celulară embrionară HEK 293 a fost folosită în procesul de fabricație al vaccinului Vaxzevria produs de Universitatea Oxford/AstraZeneca după cum este menționat la pagina 2, la punctul 2 din Anexa 1 a prospectului, anexă ce conține rezumatul caracteristicilor vaccinului. (Prospectul este preluat de pe site-ul oficial al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și de pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului (ANM).)

Linia HEK 293 a fost folosită în toate etapele: design și dezvoltare, producție, teste de laborator ce au verificat eficacitatea vaccinului AstraZeneca. Aceasta este menționat și în studii de specialitate. În plus, Oxford/AstraZeneca a mai folosit și linia celulară MRC 5 în faza de testare a vaccinului. Această linie celulară MRC 5 este creată pornind de la celule pulmonare prelevate dintr-un embrion de sex masculin (fragmente din plămânii unui copil de sex masculin care a fost avortat din „motive psihiatrice” în anul 1966 în Anglia, la vârsta de 14 săptămâni de viață intrauterină. (Notă: Și la noi în țară, în mod aberant, în trecut, s-au invocat motive psihiatrice pentru a justifica medical un avort, adică faptul că mama are o boală psihică ar fi justificat medical întreruperea sarcinii.)

A2. Vaccinul Janssen Johnson & Johnson (JNJ-78436735) ‒ a folosit linia celulară PER.C6 în fabricare în faza de design și dezvoltare precum și în faza de producție așa cum este menționat și pe site-ul oficial al firmei Janssen și în prospectul vaccinului.

Linia celulară PER.C6 este o linie celulară dezvoltată din celule retiniene prelevate de la un făt în vârstă de 18 săptămâni avortat la cerere în anul 1985 în Țările de Jos.

B. Cât privește vaccinurile tip ARNm precizăm că, în conformitate cu referințele bibliografice:

B1. Vaccinul Pfizer/BioNTech (BNT162b1/BNT162b2) a folosit linia celulară HEK 293 în faza de testare a eficacității acestora (adică a verificat dacă celulele din liniile embrionare cărora li se incubase vaccinul exprimă sau nu proteina spike).

B2. Vaccinul Moderna (mRNA-1273) a folosit linia celulară HEK 293 în faza de testare a eficacității acestora (adică a verificat dacă celulele din liniile embrionare cărora li se incubase vaccinul exprimă sau nu proteina spike și pentru a confirma producția de anticorpi).

În concluzie, pentru fabricarea sau testarea eficacității tuturor celor patru tipuri de vaccinuri anticovid administrate în România s-au folosite linii celulare embrionare umane, fapt care ridică probleme majore de etică, morală și conștiință. De altfel și alte variante de vaccinuri anticovid ridică aceleași probleme.

Este important de menționat că în SUA (statul New York, Illinois, California etc.) s-a înțeles și acceptat argumentul (motivat religios) de refuz a produselor obținute prin utilizare de linii celulare embrionare provenite din avorturi induse. Astfel, pe data de 14 septembrie 2021, Curtea Federală din Utica, statul New York, a dat inițial un ordin de blocare temporară a obligativității vaccinării lucrătorilor medicali pentru acei creștini practicanți care refuză vaccinarea pe motive religioase. Pe 12 octombrie 2021, judecătorul David N. Hurd a dat sentința finală cu câștig de cauză pentru reclamanți. Astfel, au fost acceptate excepțiile religioase de la obligativitatea vaccinării personalului medical, în baza faptului că actul legislativ suprem este Constituția, că aceasta garantează dreptul la liberă conștiință religioasă, că o astfel de obligativitate ar însemna defavorizarea credincioșilor care au rețineri religioase legate de utilizarea liniilor celulare embrionare umane în producerea sau testarea acestor vaccinuri anticovid-19, precum și în baza faptului că alte state precum Illinois și California au prevăzut astfel de exceptări și că pe toată perioada pandemiei lucrătorii din domeniul medical au purtat echipament de protecție conform protocoalelor în vigoare, împiedicând astfel răspândirea infecției

Atât timp cât trăim într-un stat de drept, orice măsură sanitară de combatere a bolilor infecto-contagioase este necesar să respecte drepturile constituționale ale tuturor cetățenilor, acestea fiind drepturi inviolabile. În baza dreptului libertății de exprimare și al libertății de conștiință religioasă, ne-am simțit datori să completăm informarea cu privire la vaccinare. Aceasta este necesar să facă referire la toate aspectele pe care le implică (atât riscuri medicale posibile, cât și aspecte etice și de conștiință religioasă), astfel încât fiecare potențial utilizator să facă o alegere în deplină cunoștință de cauză și în conformitate cu libera sa conștiință.

Fiecare beneficiu medical sau progres științific obținut prin utilizarea țesutului fetal provenit din avorturi elective constituie în esență o validare a avorturilor elective pentru un (presupus) bine mai mare și desensibilizează beneficiarii, oamenii de știință și medicii față de actul imoral inițial care a stat la baza realizării acestor linii celulare. Țesuturile fetale de la copiii avortați utilizate în laboratoare sunt minimalizate la dimensiunea de simple celule umane, iar ființele umane ale căror vieți au fost luate pentru a furniza aceste celule devin irelevante și, cu timpul, sunt uitate. Astfel, valoarea vieții umane este aruncată în derizoriu.

Nimeni nu poate nega și ignora faptul că spiritualitatea, conștiința religioasă sunt cele care dau sens persoanei umane și că trupul și toate ale sale capătă valoare prin dimensiunea sa spirituală. Prin urmare, atunci când luăm o decizie (în acest caz cu conținut medical), fie ca pacient, fie ca doctor, în afara întrebărilor „Este necesar? Este sigur? Este eficient?”, de asemenea, se cuvine să ne întrebăm: „Este moral?”. Actul avortului provocat, este important să fie precizat, în perspectivă religioasă este un păcat capital, iar în perspectivă etică nu este nici corect și nici moral.

Conștiința religioasă este cea care dă sens etern unei persoane umane. Pentru un om cu conștiință religioasă, cele două dimensiuni ale sale ‒ trupul și sufletul ‒ nu pot fi despărțite.

Noi, ca medici cu frică de Dumnezeu, ne-am simțit datori față de El și față de oameni, să semnalăm implicațiile etice și religioase ale producerii, testării și utilizării vaccinurilor anticovid ca un îndemn la meditație, la lucru și la mărturisirea Adevărului, căci altfel nu știm ce răspuns vom mai putea da când vom ajunge în fața Judecătorului.

Semnează:
Andronache Laurenția-Mihaela, Doctor în științe medicale, medic primar medicină fizică, recuperare balneologie,
Armenopol Roxana Simona, medic specialist medicină de familie,
Andronic Liliana, medic primar stomatologie,
Bazavan Ileana Ruxandra, medic generalist,
Băltărețu Elisabeta, medic primar cardiologie,
Bigiu Simona, medic primar chirurgie generală,
Ceban Carmen Gianina, medic specialist alergologie și imunologie clinică,
Ieromonah Chițu Ioan, medic specialist medicină de familie,
Cioloca Cristina, medic primar stomatologie,
Cocea Alina-Elena, medic specialist medicină de familie, competență în medicină de întreprindere,
Cucoș Veronica, medic specialist pediatrie,
Cupșa Cristina, medic primar laborator,
Dobîrceanu Otilia, medic primar chirurgie plastică,
Gelețu Gabriela, șef de lucrări, medic primar chirurgie oro-maxilo-facială,
Hagima Geanina, medic primar obstetrică-ginecologie,
Horodniceanu Cristina, medic primar chirurgie oro-maxilo-facială,
Husău Delia Cristiana, farmacist, studii universitare de Masterat în Tehnologia farmaceutică industrială,
Iliescu Margareta Paula medic primar psihiatrie pediatrică,
Ilinca Maria-Elisabeta, medic specialist medicină de familie, competență în medicina de urgență prespitalicească,
Ionescu Dorina, medic primar oncologie,
Ionescu Gabriela, medic specialist medicină de familie,
Ionescu Ioana, medic specialist medicină de laborator,
Ionescu Ileana, medic specialist stomatologie generală,
Ionescu Răzvan, medic specialist medicină generală, absolvent Teologie Ortodoxă,
Măimăscu Ion, medic primar medicină internă, medic specialist cardiologie,
Melinte Liana, medic rezident Medicină nucleară, competență în apifitoterapie,
Nițulescu Anca, medic primar O.R.L.,
Oțelea Carmen, medic primar radiologie-imagistică medicală,
Pascariu Maria, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă,
Pană Ecaterina, medic rezident Microbiologie medicală,
Păsălău Cristinel, medic primar medicină de urgență,
Petrilă Mihaela, medic primar O.R.L.,
Petrilă Gabriel, medic primar radiologie și imagistică medicală,
Piha Rădița, medic primar medicină de familie,
Popescu Ciprian Ștefan, medic specialist medicină de familie,
Popescu Gabriel, medic primar medicină de familie, medic specialist medicină de urgență,
Popescu Silvana Roxana, medic specialist stomatolog, competență în parodontologie,
Popescu Tatiana, medic specialist pediatrie,
Pricope Ana, medic primar Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice,
Pușcașu Mircea, medic stomatolog,
Rotaru Lenuța- Daniela, medic primar chirurgie plastic,
Speers Iosefina Maria, medic specialist medicină de laborator,
Tarachiu Mina, medic primar medicină generală,
Toma Vasilica, Profesor Universitar, medic primar stomatologie generală, medic primar Pedodonție, medic specialist Ortodonție și Ortopedie dento-facială,
Țânțaș Mihaela, medic specialist medicină generală,
Ungureanu Ana-Maria, medic primar endocrinologie,
Uruioc Tatiana, medic specialist neurologie,
Voiculescu Mihaela, medic primar dermatologie-venerologie,
Zaharia Mirela Ioana, medic specialist O.R.L.

Citiți și:
Vaccinurile împotriva coronavirusului și utilizarea celulelor de la fetușii avortați: situația actuală
12 ipoteze greșite cu privire la vaccinurile care utilizează țesut fetal, demontate de LifeSiteNews

 

yogaesoteric
22 februarie 2022