Câtă apă este necesar să bem zilnic

„Apa este cel mai neglijat nutrient în dieta noastră, dar unul dintre cele mai vitale.” (Kelly Barton)

Rezumat:

1. Necesarul optim al consumului zilnic de apă pentru o persoană este controversat: unii specialiști consideră că acesta este, în condiții normale de viață, de 2 litri, alții de 3 litri. Exprimarea este greșită și într-un caz și în altul, din cauză că, spre exemplu, o persoană poate avea 60 de kilograme și o altă persoană poate avea 120 de kilograme. Numeroase studii recomandă:

a) 0,035 litri (35 de mililitri) de apă per kg trup, pentru bărbați, caz în care, pentru un bărbat de 100 de kg, un consum normal este 100 x 0,035 l = 3,5 litri;
b) 0,027 litri (27 de mililitri) de apă per kg trup, pentru femei, ceea ce face ca, pentru o femeie de 100 de kg, un consum normal să fie 100 x 0,027 l = 2,7 litri.

2. Unii specialiști recomandă cantitățile de băut pe zi „de lichide”, alții „de apă”. Apa nu poate fi înlocuită de alte lichide, în special de băuturi carbogazoase (preparate din apă, cafeină, agenți aromatizați și mult zahăr, elemente dăunătoare organismului). Atunci când consumăm aceste „alte lichide” decât apa, ele nu numai că nu efectuează o hidratare a trupului, ci, dimpotrivă, o deshidratare prin aceea că trupul consumă apă pentru a le putea procesa și elimina. Deci, per kg trup, este necesar să consumăm cantitățile recomandate ca fiind optime „de apă” și nu de „alte lichide” precum cele menționate mai sus.

3. Foarte important este a se reține și faptul că necesarul optim al consumului zilnic de apă al unei persoane este necesar să fie stabilit în contextul vieții reale a acesteia, care poate diferi chiar foarte mult, uneori chiar și de la o zi la alta, în funcție de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt prezentați în cele ce urmează.

A. Necesarul consumului zilnic de apă per persoană se stabilește în funcție de:

1) natura activității desfășurate și nivelul de activitate fizică,
2) mediul în care lucrează și/sau condițiile climatice,
3) sezon cald sau rece,
4) vârstă,
5) dietă,
6) greutatea trupească,
7) starea de sănătate.

B. Numeroase studii susțin că necesarul optim al consumului zilnic de apă, în funcție de greutatea trupească a persoanei, în condiții normale de muncă și de viață, este de:

a) 0,035 litri (35 de mililitri) de apă per kg trup, pentru bărbați, caz în care, pentru un bărbat de 100 de kg, un consum normal este 100 x 0,035 l = 3,5 litri;
b) 0,027 litri (27 de mililitri) de apă per kg trup, pentru femei, ceea ce face ca, pentru o femeie de 100 de kg, un consum normal să fie 100 x 0,027 l = 2,7 litri.

C. Apa este necesar să fie băută în acea cantitate prin care să se asigure prevenirea:

a) unor pierderi de apă mai mari de 1-2% din masa trupească și
b) deshidratării organismului într-o asemenea măsură încât să cauzeze serioase probleme de sănătate.

Sunt cunoscute cazurile în care mulți fotbaliști au pierdut, numai în 90 de minute (cât a durat un meci de fotbal), mai mult de 3 litri de apă din trup prin transpirație, pierderea fiind în funcție de intensitatea efortului depus, de timpul jucat, de condițiile meteo etc. În cazul în care nu s-ar asigura o hidratare corectă, s-ar ajunge chiar și în situația în care unii fotbaliști să fie scoși cu targa de pe teren din cauza deshidratării puternice.

D. Necesarul optim al consumului zilnic de apă al unei persoane este și în funcție de vârstă. Când intrăm în această viață, începem să bem apă cu lingurița, pentru ca, pe măsură ce creștem, necesarul acesteia să sporească până când ajungem adulți. Odată cu înaintarea în vârstă, necesarul de apă se reduce treptat, în special după 65 de ani, și cu atât mai mult după 75 de ani, până se ajunge, în final, la o cantitate foarte mică (agheasma zilnică și apoi primirea Sfintei Împărtășanii pe patul de moarte).

E. Necesarul optim al consumului zilnic de apă este diferit la bărbați față de femei. La sexul feminin, necesarul optim al consumului zilnic de apă este mai mic decât la bărbați, așa după cum am arătat anterior.

F. Structura alimentelor și a băuturilor consumate influențează necesarul consumului zilnic de apă. La cei care consumă foarte multe supe, ciorbe, salate cu legume zemoase, fructe, sucuri naturale, lapte, necesarul consumului zilnic de apă se reduce.

G. Dimineaţa, imediat după trezire, este necesar un consum de circa 500 -750 de mililitri de apă pentru recuperarea unei părți din apa pierdută noaptea prin respiraţie, prin transpiraţie şi prin urină. Un om, în stare normală de sănătate, elimină într-o noapte, prin respiraţie, transpiraţie şi urină până 1 litru de apă, în funcție de mai mulți factori, în timp ce o persoană cu probleme de sănătate, precum cei cu probleme renale, prostatice, metabolice etc., poate elimina, într-o noapte, până la 2,5-3 litri de apă. Este ușor de înțeles că aceștia au nevoie stringentă de un consum de apă dimineaţa, imediat după trezire, de circa 500 -750 de mililitri pentru rehidratarea organismului (reintroducerea terapeutică de apă în organismul deshidratat).

H. Apa nu poate fi înlocuită de alte lichide, în special de băuturi carbogazoase (preparate din cafeină, agenți aromatizați și mult zahăr, elemente dăunătoare organismului). Atunci când consumăm aceste „alte lichide” decât apă, ele nu numai că nu efectuează o hidratare a trupului, ci, dimpotrivă, o deshidratare prin aceea că organismul pierde apă pentru procesarea și eliminarea lor. Deci, per kg trup, este necesar să consumăm cantitățile recomandate „de apă” și nu de „alte lichide” precum sucurile din comerț sau băuturile carbogazoase.

I. Din cantitatea optimă de apă necesară organismului fiecăruia, în funcție de factorii menționați în acest material, în jur de o treime este indicat să fie băută treptat începând cu aproximativ o oră înainte de fiecare din cele 3 mase principale ale zilei; această apă va umple o parte din stomac și va diminua pofta de mâncare.

J. În timpul mesei este de evitat să bem apă din cauză că aceasta va dilua enzimele digestive din stomac, făcând dificilă digerarea și absorbția hranei.

K. Un consum prea mare de apă are ca efect „intoxicaţia cu apă”, ceea ce conduce la hiponatremie, adică la un nivelul redus de sodiu din sânge care, în lipsa unui tratament, poate favoriza apariţia unor complicaţii grave, chiar fatale.

L. Nu este cazul să aşteptăm senzaţia de sete pentru a consuma apă. Aceasta este necesar să fie consumată astfel încât să evităm să ajungem să avem senzaţia de sete. Atunci când deja am ajuns în situația de a ne fi sete, exprimată și prin a avea gura uscată, am intrat în procesul de deshidratare, care este dăunător pentru sănătatea organismului. Când nu se bea destulă apă, o mare parte din toxinele acumulate în organism nu se mai elimină și începe starea de deshidratare, care cauzează multe probleme de sănătate.

M. În concluzie, necesarul optim al consumului zilnic de apă al unei persoane este necesar să fie stabilit în contextul vieții reale a acesteia, care poate diferi foarte mult, uneori și de la o zi la alta, în funcție de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt:

1) natura activității desfășurate,
2) mediul în care are lucrează,
3) greutate trupească,
4) sezon (de vară, de iarnă),
5) necesitatea prevenirii unor pierderi de apă mai mari de 2% din masa trupească,
6) necesitatea evitării deshidratării organismului într-o asemenea măsură încât să cauzeze serioase probleme de sănătate,
7) vârstă,
8) sexul persoanei, masculin sau feminin,
9) structura alimentelor și a băuturilor consumate,
10) apa pierdută noaptea prin respiraţie (expirație), prin transpiraţie şi prin urină.

Ce ne rezervă viitorul?

Din păcate, propovăduitorii așa-ziselor binefaceri ale inteligenței artificiale ne avertizează că viitorul spre care ne îndreptăm acum este al „medicinei personalizate” în care „tratamentul este stabilit în funcție de specificul fiecărui pacient”, de problemele de sănătate și de viață ale sale, dar nu într-un mod holistic, înțelept, ci într-unul guvernat de tehnologie.

Dezvoltarea care are loc în prezent în domeniile biotehnologiei, al tehnologiei informației și al fuzionări dintre acestea, conduce la producerea unor „algoritmi Big Data”, capabili ca, de pe telefonul mobil al fiecăruia, să-i monitorizeze non-stop starea de sănătate. Invenția-cheie care se dorește a fi implementată este cu senzori biometrici pe care oamenii îi pot purta pe sau în trup și care convertesc procesele biologice în informații electronice, pe care calculatoarele le stochează, le analizează și le transmite persoanei respective, medicului de familie și către baza de date a sistemului public de sănătate.

Acești algoritmi vor fi concepuți pentru a detecta cele mai multe boli încă din faza incipientă, cu mult înainte ca omul să simtă că ceva este în neregulă cu sănătatea sa. Apoi, „doctorul algoritm Big Data” va recomanda, în fiecare zi, tratamentele, dieta, regimul de mișcare, când și câtă apă să bea omul etc., personalizate și adaptate, zice-se, fizicului, ADN-ului și personalității unice a fiecăruia. În condițiile „doctorului inteligență artificială”, se laudă adepții transumanismului, oamenii se vor bucura de cele mai bune servicii medicale din istorie. Desigur, se ascunde mențiunea că vor deveni sclavii tehnologiei, că vor fi supravegheați și monitorizați la fiecare respirație și că viața și sănătatea lor vor fi în mâinile cozilor de topor ale „sistemului”.

Bibliografie:
1. Hiromi Shinya, Enzima Miracol, 208 pagini.
2. Hiromi Shinya, Factorul Microbian, 208 pagini.
3. Hiromi Shinya, Enzima Întineririi, 152 pagini.
Aceste trei cărți ale lui Hiromi Shinya sunt cu adevărat excepționale, fapt pentru care ar fi necesar să fie citite de fiecare persoană care este preocupată serios de sănătatea și de viața sa. Nu precizăm nicio editură pentru că ele sunt publicate la zeci de edituri.
4. Daniel Reid, Ghid complet de medicină chinezească. De la un regim de viaţă sănătos la prevenirea şi tratarea bolilor, Editura Polirom, 2014, 408 pagini.
5. Dr. Mitchell L. Gaynor, Terapia genetică pentru sănătate şi longevitate. Cum schimbăm predispoziţia genetică pentru anumite boli cu ajutorul dietei şi al stilului de viaţă. Conţine peste 100 de reţete.
6. Robert Morse, medic american, specialist în medicină cu remedii naturale şi în iridologie, Să trăim sănătos fără toxine, Editura Paralela 45, Piteşti, ediţia a III-a, 2009.
7. Bradley J. Willcox, M.D. D. Craig Willcox, Ph. D. Makoto Suzuki, M. D. Secretul longevităţii. Programul Okinawa. Traducerea din limba engleză de Radu Timnea. Editura Paralela 45.
8. Yuval Noah Harari, 21 de lecţii pentru secolul XXI, Editura Polirom, 2018.

Citiți și:
Democrația liberală poate fi distrusă prin utilizarea nocivă a algoritmilor comportamentali și a inteligențelor artificiale deținute de stăpânii lumii virtuale
Consumăm datorită inconștienței în care ne complacem substanțe periculoase care ne perturbă sănătatea prin fiecare gură de apă îmbuteliată ce o bem
Studiu al MIT, citat de MedLife: Postul, în special postul negru, poate crește capacitatea de regenerare a celulelor stem

 

yogaesoteric
26 iulie 2022