Cartelul OMV – Iată fabuloasa ordonanţă a celebrului procuror Teodor Niță, care a demantelat în 2015 dedesubturile afacerii OMV PETROM

El a pus sub acuzare această societate pentru înşelăciune în dauna Statului cu un prejudiciu de peste 70 milioane euro

În urma afacerii, OMV PETROM a intrat cu 51% sub controlul austriecilor, iar Statul a pierdut majoritatea. Când ancheta a devenit periculoasă pentru austrieci, dosarul a fost luat la Bucureşti şi îngropat în sertare.

Procurorul Teodor Niță este unul dintre cei mai curajoşi şi de temut procurori din România, „campionul european” apreciat chiar şi de Comisia Europeană, a cărui activitate a fost recent premiată de Adunarea Generală a Reţelei Europene a Procurorilor pentru Mediu, care i-a acordat premiul principal GAIA pentru excelenta contribuţie în lupta împotriva criminalităţii împotriva mediului.

Dosarele instrumentate de acesta sunt multiple, însă una dintre cele mai mari anchete desfăşurate de procurorul Teodor Niță la Parchetul Curţii de Apel Constanța a fost cea privind privatizarea OMV PETROM, afacere în urma căreia, astfel cum reţine procurorul Niță, Statul român a ieşit în pierdere, în timp ce compania austriacă a obţinut monopolul pe acţiunile OMV PETROM. Iar totul cu o investiţie minimă, notează procurorul Nită în Ordonanţa din 17 aprilie 2015 din dosarul nr. 103/P/2015, pe care a prezentat-o Lumea Justiţiei. Un dosar pe care Teodor Nită a putut să îl instrumenteze până când i-a fost luat la Bucureşti. (Găsiţi ordonanţa anexată integral la sfârşitul articolului.)

Vorbim despre ancheta pe care procurorul Teodor Niță de la Parchetul Curţii de Apel Constanța a deschis-o în 2015, respectiv dosarul penal cu nr. 2155/P/2014 care vizează posibile fraude comise în condiţiile de nerespectare a „Acordului de Privatizare a PETROM” din 23.07.2004 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1090 din 08 iulie 2004), în condiţiile în care, prin Legea nr. 555/2004 a fost stabilit cadrul juridic pentru privatizare), care ar fi produs consecinţe patrimoniale Statului român de peste 70 milioane euro.

Această sumă ar fi fost reprezentată, astfel cum reţinuse procurorul Teodor Niță în Ordonanţa din 17 aprilie 2015, de investiţiile pe care OMV PETROM a susţinut că le-a făcut la Combinatul Doljchim şi la Combinatul Arperchim, dar care, de fapt, nu ar fi fost efectuate. Cu toate acestea, OMV PETROM a recuperat bani de la Statul român, odată cu dobândirea pachetului de acţiuni de 51% din acţiunile PETROM.

Căci, conform Acordului de privatizare a PETROM, OMV urma să cumpere un procent de 33,34% din capitalul social şi majorarea capitalului social prin aport de capital, concomitent cu plata acţiunilor cumpărate, în vederea obţinerii de către investitorul austriac a unui pachet de acţiuni reprezentând un procent de 51% din acţiunile PETROM.

Pentru a intra însă în posesia pachetului de 51% din acţiunile PETROM, OMV avea obligaţia, astfel cum a reţinut procurorul Teodor Niță în ordonanţa sa din aprilie 2015, de a investi, printre altele, 45.824.628,2 euro la Combinatul Doljchim şi alţi 26.037.000 euro la Combinatul Arperchim, timp de 5 ani, investiţii ce urmau să vizeze modernizarea, „integritatea structurilor tehnice” şi „retehnologizarea” în vederea eficientizării economice a celor două Combinate.

„Profitând, în cadrul demersurilor administrative efectuate de caracterul confidenţial şi nepublic al contractului de privatizare, ascunzând realităţile obligaţiilor asumate reprezentanţilor Autorităţii de Reglementare”, OMV PETROM ar fi prezentat în cele din urmă Statului român o situaţie care releva că au efectuat investiţiile asumate prin contract, „dar, în realitate, aceste investiţii nu au fost efectuate sau nu au fost făcute cu fondurile OMV”, reţine procurorul Teodor Niță.

PCA Constanța: „OMV a intrat ilegal în posesia pachetului de 51% din acţiunile PETROM”

În acest mod, menţionează procurorul constănţean „OMV a intrat ilegal (prin fraudarea preţului asumat dar neplătit) în posesia pachetului de 51% din acţiunile PETROM”, motiv pentru care a dispus extinderea cercetărilor şi continuarea urmăririi penale faţă de OMV Petrom SA.

„Revenind la cele mai sus expuse, din această perspectivă, consider că sunt indicii care să justifice presupunerea rezonabilă că SC OMV PETROM a săvârşit infracţiunea de înşelăciune în dauna statului, sens în care va fi luată măsura ce se impune”, s-a dispus prin Ordonanţă de către procurorul Teodor Niță.

Ulterior acestor dispoziţii pe care le prezentăm pe larg în documentul ataşat, dosarul aflat în instrumentarea procurorului Teodor Niță a fost luat la o structură superioară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, după care nu s-a mai auzit de el în ultimii şapte ani, fiind cel mai probabil omorât.

Întrucât faptele reţinute de procurorul Teodor Niță sunt de o gravitate uriaşă, este necesar totuşi să se clarifice cum a fost situația în ce priveşte privatizarea PETROM, nefiind încă târziu ca dosarul să fie redeschis (dacă a fost închis sau ascuns prin sertare) de un procuror care să efectueze pe bune ancheta penală în acest caz.

Publicăm în continuare fragmente din Ordonanţa procurorului Teodor Niță, cu menţiunea că documentul integral poate fi accesat la finalul articolului:

„Prin procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 18.12.2014, organele judiciare s-au sesizat în mod corespunzător, sens în care a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța dosarul penal cu nr. 2155/P/2014.

Prin dispoziţia 156/II/2/2015, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a preluat dosarul la această unitate, unde a fost reînregistrat sub nr. de mai sus. Prin ordonanţa din 18.12.2014, a fost dispusă începerea urmăririi penale în cauză prin prisma art. 9 lit. c din legea 241/2005 şi art. 29 lit c din legea 656/2002.

Pe fond:

– Dosarul priveşte analiza procedurală a unor posibile fraude comise în condiţiile de nerespectare a „Acordului de Privatizare a PETROM” (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1090 din 08 iulie 2004), în condiţiile în care, prin Legea nr. 555/2004 a fost stabilit cadrul juridic pentru privatizare) din 23.07.2004 – cu consecinţe patrimoniale pentru Statul Român.

Acordul în cauză a avut ca obiect „cumpărarea de către OMV a unui pachet de acţiuni reprezentând un procent de 33,34% din capitalul social şi majorarea capitalului social prin aport de capital, concomitent cu plata acţiunilor cumpărate, în vederea obţinerii de către investitorul strategic a unui pachet de acţiuni reprezentând un procent de 51% din acţiunile PETROM, în Anexa P sunt stabilite condiţiile de angajare a răspunderii Statului Român şi de acordare a despăgubirilor pentru Pierderile de Mediu şi Costurile de efectuare a decontaminărilor poluărilor istorice” deja existente ca atare în fapt la data semnării contractului.

Conform obligaţiilor asumate, lucrările urmau să fie efectuate de OMV, sumele de bani necesare acestor activităţi urmând a fi fost scăzute din suma plătită statului român.

Aşa cum s-a stabilit convenţional, firma OMV urma să efectueze lucrări de punere în siguranţă şi reconstrucţie ecologică a 2 bataluri de slamuri fosfo-amoniacale de la DOLJCHIM, cu termen estimat, conform datelor pe care le avem la dispoziţie, în trimestrul 4 anul 2004.

În realitate, firma OMV nu a realizat obligaţia stabilită în contract, efectuând alte lucrări decât cele asumate, fără legătură cu scopul şi condiţiile contractuale efective.

În schimb, în anul 2008, a solicitat statului român suma de 200.000 euro, reprezentând „lucrări efectuate de decontaminare şi 30.252.175,84 pentru pierderi de mediu suferite”. Lucrarea de ecologizare nu are recepţia făcută, dirigintele de şantier refuzând s-o semneze din cauza calităţii precare a acesteia.

Din datele pe care le deţinem la acest moment, suma de 200.000 euro pretinsă este justificată contabil, însă nu prin consemnări conforme cu realitatea, ci prin documente nereale.

Se observă faptul că lucrările au fost atribuite unor „firme apropiate” ale OMV, fără respectarea legii achiziţiilor publice şi la preţuri serios supraevaluate, printre care nominalizăm spre exemplu RSK ENVIRONMENT UK, care a subcontractat lucrările către SC GEOROM SERV Craiova SRL.

Aceasta înseamnă crearea premiselor unor fraude suplimentare în dauna statului, calculabile prin diferenţa dintre preţul real al lucrării şi cel pretins, prin raportare la deturnarea lucrării de la scopul convenit în contractul cu Statul şi prin ignorarea regulilor de achiziţie contracte publice.

În efectuarea lucrărilor de ecologizare a fost introdusă, se pare că de asemenea tot fără respectarea legii achiziţiilor publice şi la valori supraevaluate, SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanța, societate ce urma să efectueze lucrări de bioremediere a solului poluat din incinta DOLJCHIM.

Din datele existente rezultă că SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanța, neavând logistic, tehnic şi organizatoric nici posibilitatea de a efectua lucrările de bioremediere, le-a subcontractat cu ignorarea regulilor legale, către SC OIL DEPOL SERVICE SRL Constanța.

În mod similar, OMV a solicitat statului român suma de 61.431.494,04 lei pentru Pierderi de Mediu suferite în legătură cu Acţiunile de remediere întreprinse pentru decontaminarea poluării existente în zona batalurilor din cadrul Rafinăriei PETROBRAZI, situaţia fiind similară tuturor lucrărilor de decontaminare efectuate în toate judeţele ţării.

I) Pentru a intra în posesia pachetului de 51% din acţiunile PETROM, OMV avea obligaţia de a investi sumele de bani asupra cărora s-a convenit şi au fost consemnate ca atare în ANEXA Z din contract.

OMV a prezentat statului Român o situaţie din care reieşea că aceste investiţii ar fi fost efectuate, comisia întrunită cu această ocazie a validat-o, dar, în realitate, aceste investiţii nu au fost efectuate sau nu au fost făcute cu fondurile OMV, aşa cum se preciza în contract.

Rezultatul prezumat al acestei situaţii a fost acela că Statul este prejudiciat cu valoarea investiţiei asumate şi nerealizate, însă deduse din preţul privatizării.

Urmare a celor de mai sus, OMV a intrat ilegal (prin fraudarea preţului asumat dar neplătit) în posesia pachetului de 51% din acţiunile PETROM.

Un exemplu semnificativ în acest sens este „cazul DOLJCHIM”.

Astfel, OMV arată în actele prezentate reprezentanţilor statului că a efectuat investiţii de milioane de euro pentru retehnologizare în condiţiile în care în prezent combinatul este dezafectat, fapt ce reprezintă o contradicţie în termeni şi naşte suspiciunea că activitatea de retehnologizare în realitate este doar scriptică. Niciun comerciant nu ar putea raţiona în sensul că retehnologizează o facilitate pentru ca apoi să o dezafecteze şi demonteze integral.

OMV PETROM, SC OMV PETROM SERVICE, SC OMV PETROM DISTRIBUŢIE, SC OMV MARKETING au încheiate contracte fictive de consultanţă şi externalizare ale unor servicii cu firme din Austria şi Offshore. Prin intermediul acestor contracte, sume foarte mari de bani sunt externalizate din patrimoniul OMV PETROM fără ca lucrările stipulate să fie efectuate.

– Prin contractul de privatizare, OMV este exonerat de prevederile art. 30 din Legea 137/2002, (care precizează că despăgubirile acordate cumpărătorului potrivit art 27-29, urmare a unor prejudicii create datorate poluării mediului din activităţi trecute, care nu au fost dezvăluite cumpărătorului, nu va putea depăşi cumulat 50% din preţul efectiv plătit de cumpărător).

Potrivit contractului, OMV are chiar dreptul să primească drept despăgubiri, urmare a poluărilor de mai sus, „Sume de bani în cuantum de până la 50 milioane euro anual, începând din 2008 până în 2018”.

Urmare a celor de mai sus, rezultă că, aparent, OMV ar urma să primească peste 600 milioane euro – suma plătită efectiv de OMV pentru achiziţia PETROM, în condiţiile în care investiţiile echivalente se pare că lipsesc în realitate şi sunt consemnate în înscrisuri cu caracter nereal.

III) OMV acţionează pe teritoriul României, folosind un număr de sonde care nu este cunoscut de Statul Român, ele însele nefiind neinventariate şi comunicate ca atare, situaţie în care nu poate fi legal cuantificată şi impozitată producţia aferentă şi nici încasate taxele cuvenite cf. OUG 102/2013, acestea fiind fapte cu caracter prejudicial ce este necesar să fie verificate.

În condiţiile în care actul de sesizare întruneşte elementele formale prevăzute de lege, s-a dispus prin ordonanţa din 18.12.2014 începerea urmăririi penale IN REM.

Întrucât în cauză s-a apreciat că se impun măsuri procedurale apte să asigure fluența şi operativitatea activităţii judiciare, a fost utilizată instituţia delegării de competenţă în vederea efectuării anumitor activităţi, fiind desemnaţi ca atare lucrători de poliţie judiciară de a proceda la anumite acte şi activităţi probatorii procedurale.

(…….)

CONCLUZIE:

Sintetizând toate argumentele mai sus expuse, apreciem că situaţia pare a fi următoarea:

Prin obligaţii contractuale preluate şi asumate prin lege, OMV PETROM avea obligaţii multiple, printre care evidenţiem ca fiind relevante în cadrul prezentei cercetări aceea de a investi sumele de 45.824.628,2 euro la Combinatul Doljchim şi alţi 26.037.000 euro la Combinatul Arperchim.

Din aceste sume, 38.979.995 euro urmau să fie investiţi în următoarele instalaţii din cadrul Combinatului Doljchim:
– Modernizarea şi retehnologizarea instalaţiei amoniac Kellog – 16.493.653.2 euro
– Modernizarea şi retehnologizarea instalaţiei de azotat de amoniu în vederea reducerii emisiei de amoniac şi pulberi în atmosferă şi a concentraţiei ionilor de amoniu şi azotat în apele uzate – 8.117.870,4 euro
– Modernizarea şi retehnologizarea instalaţiei de uree în vederea reducerii emisiei de amoniac şi pulberi în atmosferă şi a concentraţiei ionilor de amoniu şi azotat în apele uzate – 14.368.471,4 euro
– La Combinatul Arpechim erau necesare investiţii 3.150.000 euro pentru modernizarea instalaţiei negru de fum:
– TOTAL 42.129.995 EURO

Firma menţionată urma să facă aceste investiţii în interiorul unui termen de 5 ani, în care era necesar să asigure nu numai integritatea structurilor tehnice şi să-l retehnologizeze pentru a-l eficientiza economic.

Profitând în cadrul demersurilor administrative efectuate de caracterul confidenţial şi nepublic al contractului de privatizare, ascunzând realităţile obligaţiilor asumate reprezentanţilor Autorităţii de Reglementare din punct de vedere al Mediului din Craiova şi Piteşti cât şi primăriei Bradu din jud. Argeş, apreciez că sunt date care să justifice presupunerea rezonabilă a faptului că persoana juridică a urmat intenţionat o procedură aptă să ducă la eludarea obligaţiilor asumate, în sensul solicitării şi ulterior al obţinerii autorizaţiilor de desfiinţare a instalaţiilor precizate din cadrul celor două combinate, fără a fi fost efectuate investiţiile pentru retehnologizare.

Nu ne aflăm în faţa unui litigiu civil derivat dintr-o neexecutare a contractului, ci în fața incidenței unor indicii rezonabile de înşelăciune în sensul legii penale, întrucât OMV PETROM a ascuns aceste menţiuni din contractul în care era parte în mod intenţionat autorităţilor româneşti.

Referitor la acest aspect, datele deţinute atestă la nivel de indicii rezonabile faptul că OMV PETROM nu a respectat:

– condiţia stipulată la lit. b) din Avizul de Mediu pentru 17/19.03.2003, emis în vederea privatizării Combinatului Doljchim, deoarece societatea nu a depus la Inspectoratul de Protecţia Mediului Dolj, conform opisului adresei 5195/02.11.2004 „obligaţiile asumate de partide la contractul de vânzare/cumpărare pentru realizarea prevederilor programului de conformare, inclusiv pentru repararea prejudiciului adus mediului prin activităţile trecute.”

– condiţiile stipulate la lit. b) din Avizul de mediu pentru privatizare nr. 63/06.06.2003 în vederea privatizării obiectivului Petrochimic deoarece societatea nu a depus la Inspectoratul de Protecţia Mediului Piteşti „obligaţiile asumate de părţile la contractual de vânzare/cumpărare pentru realizarea prevederilor programului de conformare inclusiv pentru recuperarea prejudiciului adus mediului prin activităţile trecute”.

– condiţiile impuse de Legea 50/1991, prin depunerea documentaţiei incomplete la Primăria Bradu şi ascunzând faptul că SC ARPECHIM SA avea de făcut o investiţie de 3.150.000 euro în instalaţia negru de fum.

Din această perspectivă apreciez că nu are nicio importanţă nici faptul că, teoretic vorbind, autorizaţia de mediu de desfiinţare ar fi putut fi obţinută şi în condiţiile în care s-ar fi relatat adevărul în solicitări, întrucât în realitate s-au obţinut aceste acte ascunzând un adevăr necunoscut de agenţia publică şi cunoscut doar de petent.

Scopul acestui demers este evident reprezentat de intenţia realizată a petentei OMV PETROM de a obţine pentru sine un folos patrimonial injust, acesta în cazul concret se constituie din contravaloarea sumelor care urmau să fie investite în cele 2 combinate, şi care nu au mai fost astfel realizate, respectiv cheltuite de către societate.

În acest mod societatea a beneficiat de un supliment de fonduri pe care l-a putut folosi în alte scopuri decât cele pe care şi le asumase contractual.

În condiţiile în care statul român are calitatea de acţionar cu o cotă de 20,64%, prin neefectuarea acestor investiţii ca urmare a acestor demersuri ilicite, considerăm că în patrimoniul public al statului a fost creată o pagubă corelativă în limita de sumă menţionată.

Pentru a atinge acest obiectiv, firma OMV PETROM a folosit mijloace frauduloase constând în emiterea următoarelor documente:
– Adresa 5493/01.11.2004 către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova în vederea demarării procedurii de reautorizare din punct de vedere al mediului (pag 40),
– Adresa 1194/01.03.2006 către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova prin care se transmit documentaţiile de solicitare pentru emiterea autorizaţiei integrate de mediu (pag 82)
– Adresa 94/08.05.2006 către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova pentru completarea documentaţiei de obţinere a Autorizaţiei integrate de mediu (pag 83),
– Adresa 708/05.06.2006 către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, prin care se notifica că „Începând cu data de 15.05.2005 a demarat proiectul de demolare pentru un număr de 25 instalaţii din Petrochimie şi 28 instalaţii din Rafinărie” (anexa 1 şi anexă 2)
– Adresa 2489/14.09.2006 către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş prin care se solicita emiterea acordului de mediu pentru desfiinţarea prin demolare a instalaţiei negru de fum
– Cerere transmisă la data de 10.03.2006 înregistrată sub nr.66/29.03.2006 la Primăria Bradu, în vederea emiterii Certificatului de Urbanism – Desfiinţare a instalaţiei negru de fum
– Cerere transmisă la data de 10.03.2006 înregistrată sub nr.187/22.09.2006 la Primăria Bradu, în vederea emiterii Autorizaţiei de Desfiinţare a instalaţiei negru de fum,
toate acestea fiind petiţii care au un conţinut nereal, legat de ascunderea realităţii obligaţiilor contractuale din contractul de privatizare asumat, respectiv a ascunderii obligaţiei de efectuare a investiţiilor.

Logic analizând, în condiţiile în care sunt indicii legate de această faptă penală, consider că se impune măsură continuării urmăririi penale în mod corespunzător.

Pe de altă parte, raportat la stadiul diferit al cercetărilor din cauză, aşa cum s-a dispus în ordonanţa de începere a urmăririi penale – consider că se impune o soluţie de disjungere şi continuare a instrumentării pe cale separată a tuturor aspectelor vizate de ancheta penală ca atare.

Se va dispune în mod corespunzător şi în sensul emiterii unor dispoziţii care să fie puse în practică de lucrătorul de poliţie judiciară, având în vedere necesitatea respectării principiului celerităţii.

Revenind la cele mai sus expuse, din această perspectivă, consider că sunt indicii care să justifice presupunerea rezonabilă că SC OMV PETROM a săvârşit infracţiunea de înşelăciune în dauna statului, sens în care va fi luată măsura ce se impune.

În condiţiile în care actele materiale subsecvente inducerii în eroare a reprezentanţilor statului român au fost efectuate prin acte succesive începând din anul 2006, infracţiunea nefiind fapt epuizat până în prezent, se va lua aceasta în calcul în justificarea măsurilor procesuale aferente prezentei ordonanţe.

Se va reţine de asemenea forma infracţiunii aşa cum este definită în actualul cod penal, dat fiind că acesta este cf. art. 5 c.penal, lege mai favorabilă.

Văzând deci disp. art. 305 alin 3 c.pr.pen, art. 311 e.pr.pen, art. 303 c.pr.pen:

DISPUN

1) Schimbarea încadrării juridice a faptelor, extinderea cercetărilor şi continuarea urmăririi penale faţă de persoana juridică:
– OMV Petrom SA — J/40/8302/1997, CUI 159082, cu sediul central în Bucureşti str. Coralilor nr.22 Petrom City sector 1, pentru săvârşirea în perioada 2006-la zi, a infracţiunii de înşelăciune în formă continuată în dauna statului, în sensul art. 244 alin 1 şi 2 c.penal, cu reţinerea art. 35 c.penal.

2) Disjungerea cauzei şi formarea unui dosar de urmărire penală separat, ce va fi înregistrat, ţinând seama de măsura disjungerii, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, urmând a fi continuate cercetările prin prisma art. 9 lit c din legea 241/2005 şi ale art. 29 lit c din legea 656/2002, în legătură cu toate aspectele sesizate şi care nu fac obiectul măsurii procesuale mai sus menţionate.

3) Delegarea şi desemnarea lucrătorului de poliţie judiciară Zamfirescu Nicolae – DICE-IGPR, de a proceda la următoarele acte şi activităţi, respectiv:
– cartarea dosarului în mod corespunzător, respectiv al păstrării întregii documentaţii şi mijloace de probă plus acte procedurale legat de instrumentarea infracţiunii de înșelăciune
– cartarea separată a actelor procedurale, înscrisurilor probatorii şi probelor ce vizează restul activităţilor instrumentate, cu menţiunea că măsurile dispuse anterior rămân în mod neechivoc valabile integral – audierea martorilor în regim procedural
– emiterea adreselor necesare cf. art. 491 c.pr.pen
– emiterea citaţiilor necesare potrivit necesităţilor operative.”

Citiți aici integral Ordonanța procurorului Teodor Niță.

Citiți și:
Naționalizarea Petrom și „starea națiunii”
La ce folos să exploatăm gazul din Marea Neagră, dacă nu există garanţia că va fi folosit de consumatorii din România?
Fost cap al armatei, întrebare-cheie pentru SRI: Sunt corporațiile petroliere străine amenințări la siguranța națională?

 

yogaesoteric
31 ianuarie 2023