Naționalizarea Petrom și „starea națiunii”

În cadrul unor emisiuni ale Radio „Gold FM”, Petru Romoșan a vorbit despre posibila naționalizare a Petrom, cum ar putea fi aceasta finalizată, realizând o radiografie a situației din politica internă și externă a României și a explicat succint ce se ascunde în spatele creșterii bugetelor tuturor serviciilor secrete, în contextul scăderii bugetului acordat sectorului ce ține de educație.

A fost invocată intervenția politicianului austriac Peter Pilz care și-a exprimat opinia asupra situației naționalizării Petrom: „Este o chestiune dificilă, pentru că ce s-a petrecut cu Petrom a fost în sine un caz uriaș de corupție. Cu o mită uriașă, avem documente care confirmă asta și le-am publicat în Parlamentul nostru în ultimii 15 ani și nimic nu s-a petrecut, așa că nu pot îndruma Guvernul României, dar pot spune că pot propune un nou pas următor. Eu înțeleg românii care spun «Noi vrem Petrom înapoi», vrem compania noastră națională înapoi, dar nu știu cum. Dar dacă faceți asta și o vreți înapoi și urmăriți, sunt sigur că oamenii din Austria vor înțelege și vă vor susține.”

Din declarația politicianului austriac reies mari probleme. Este bizar cum de documentele publicate de el în Austria nu sunt cunoscute în România, vina aici aparținând jurnaliștilor români, serviciilor secrete și DNA-ului care nu se autosesizează. Chestiunea privatizării este o problemă de interes național și nu s-ar cuveni sub nicio formă să fie scăpate printre degete astfel de indicii.

S-a pus problema posibilității naționalizării din punct de vedere legal, pentru că s-a tot perpetuat o informație conform căreia ar exista un articol în Constituție care nu permite un astfel de demers. „Ce s-a făcut printr-o hotărâre a guvernului și printr-un vot în parlament se poate desface printr-o altă hotărâre a guvernului sau printr-un alt vot în parlament”. De apreciat este faptul că Diana Șoșoacă este singurul politician care a luat atitudine și care face ceva concret în privința naționalizării Petrom. Iar din cauza acestei pasivități și indiferențe a actualilor guvernanți este foarte posibil ca ei să piardă teren în favoarea chiar și a unui partid nou înființat sau care va lua naștere până în 2024 și care are șanse mai mari să fie votat la alegerile din 2024.

Naționalizarea Petrom este o procedură susținută de cei care își doresc o revanșă economică asupra Austriei. Analistul a explicat dacă și cum s-ar putea realiza acest demers, având în vedere gravele ilegalități tolerate de către statul român, de la privatizare la derularea activității sub management austriac.

Pe lista vinovaților pentru privatizarea frauduloasă făcută de Adrian Năstase și Dan Ioan Popescu ar fi necesar să fie adăugat și Eugen Dijmărescu, ministrul Comerțului de la momentul respectiv, fost ofițer extern în rețeaua DIE. Cât despre Dan Ioan Popescu, se știe că a fost Șef de Cabinet într-un minister al unui guvern ceaușist.

În ceea ce privește privatizarea Petrom, în 2003-2004 s-au îmbulzit 15 ofertanți din toate colțurile lumii, rămânând în final doar doi competitori: Halliburton, reprezentant al Americii, și OMV, care reprezenta nu Austria, ci Rusia, potrivit spuselor lui Petru Romoșan. Se pare că americanii nu au avut până la urmă nicio treabă cu privatizarea Petrom, pentru că au fost înlăturați în mod brutal.

Petrom era la vremea aceea un gigant în industria petrolieră, având câștiguri imense, zeci de mii de angajați și foarte multe rafinării, stații de distribuție și alte astfel de mecanisme. OMV era o firmă de zece ori mai mică și mai puțin dezvoltată. „Cum cumpără o întreprindere de 5-6 mii de salariați una de 10 ori mai mare? Ce a spus Năstase în discuția oficială când se semna contractul? «Cine conduce Petrom controlează economia românească, iar cine stăpânește economia poate controla și politica.» Deci omul știa foarte bine ce făcea. Știa foarte bine că livra economia și politica românească prin OMV rușilor. Știa că, dacă făcea asta, era protejat”, a dezvăluit Petru Romoșan.

Deci Petromul avea, și încă are, un potențial extraordinar, doar că între timp au fost închise și distruse o mulțime de combinate și sonde de pe teritoriul României. De un an și jumătate, OMV-ul scade producția de petrol și gaz tocmai ca să poată fi mărit prețul în mod artificial. În realitate, ei extrag mult mai mult și declară mult mai puțin, potrivit explicațiilor lui Petru Romoșan.

Naționalizarea Petrom este necesar să fie urgentată

Corupția din țară care atinge cote maxime și întreaga fraudă mușamalizată în cazul privatizărilor criminale de la începutul anilor 2000 nu pot fi demonstrate și devoalate decât dacă serviciile secrete, care au monitorizat totul, scot la iveală documentele și probele adunate. Asta se poate realiza doar la un ordin politic pe care actuala guvernare nu-l va da niciodată, pentru că aparține în totalitate Factorului Extern, a declarat Petru Romoșan în cadrul emisiunii.

O altă variantă pentru ca tot circul din jurul privatizărilor să fie scos la iveală ar fi cercetarea în amănunt a contractelor de consultanță realizate la acea vreme. Petru Romoșan a dezvăluit că guvernul de atunci a plătit în anii 2003-2004 24 de milioane de dolari către trei firme de consultanță străine. Aici se găsesc urme ale corupției care i-ar putea incrimina direct pe miniștrii care au orchestrat atunci întreaga operațiune.

Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu și Eugen Dijmărescu ar fi necesar să fie trași la răspundere, mai ales că primii doi s-au și îmbogățit brusc după ce au încheiat contractul de privatizare a Petrom. Mai mult decât atât, în poza de la semnarea contractului apare și Diana Șoșoacă. Deci și doamna senator deține informații esențiale pe care le-ar putea folosi pentru ca cei responsabili să fie trași la răspundere.

„Serviciile românești sunt plătite ca să facă treabă pentru România, nu ca să ascundă aceste documente vitale pentru poporul român. Ascund o pierdere de peste 10 miliarde de dolari, ba chiar de 20 de miliarde, dacă punem la socoteală și toate activele!”, a subliniat Petru Romoșan, care a mai punctat că „Obrăznicia Austriei ne oferă prilejul să reparăm problema lipsirii României de resurse energetice. Ceea ce contează acum nu mai este intrarea în Schengen, ci procesul de naționalizare care este necesar să fie pornit cât mai curând pentru a ne apăra pe parcursul următorului deceniu, având în vedere că aceste resurse energetice sunt decisive pentru suveranitatea și siguranța națională a unei țări.”

Guvernarea Ciucă – „mormolocul cu 4 stele”

Toate serviciile secrete vor avea parte de majorări de buget în anul 2023. Administrația Prezidențială va primi în plus 35%, în timp ce STS va înregistra o creștere a bugetului de 62%. „Problema e de unde vin banii ăștia, pentru că noi ne împrumutăm ca să umflăm buzunarele nu ale spionilor, că noi nu mai avem spioni, ci ale milițienilor noștri. Au profitat de contextul războiului din Ucraina pentru a-și majora bugetele”, a subliniat Petru Romoșan. Acest fenomen se petrece deja de două decenii, timp în care serviciile nu au contribuit la dezvoltarea țării, ci doar s-au amestecat abuziv în politică. „Aceasta este o miliție îndreptată împotriva românilor, nu împotriva străinilor”, a punctat Petru Romoșan.

Escaladarea conflictului ucrainean

Petru Romoșan a mai amintit și de declarațiile unui expert rus care a afirmat că „în perioada imediat următoare vom avea parte de o escaladare a conflictului ucrainean, începând de la frontierele românești și moldovenești. Noi, rușii, nu suntem în măsură să îi împiedicăm, pentru că nu putem ajunge în Odessa”. La momentul actual, în Ucraina sunt din ce în ce mai puțini soldați ucraineni și din ce în ce mai mulți mercenari. Se pare că trupele cele mai numeroase sunt cele poloneze, urmate de soldați germani și români. Așadar, există un risc semnificativ ca România să se implice direct în război.

Citiți și:
Gheorghe Piperea: „A fi nesupus este o necesitate”
Istoria unui jaf de 1 miliard de dolari marca Mugur Isărescu pe o concesiune dată gratuit de statul român

yogaesoteric
20 ianuarie 2023