Cu un CIP în creier: Implanturi de inteligență artificială testate pe oameni pentru combaterea bolilor psihice și neurologice
Armata americană a început testarea pe oameni a implanturilor cerebrale de inteligență artificială (IA) ce pot schimba dispoziția unei persoane.
Cipurile au fost create de către Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), pe baza unor algoritmi ce detectează tiparele activității cerebrale asociate cu tulburările de dispoziție. Șocuri electrice date de aceste dispozitive implantate readuc creierul unui pacient înapoi într-o stare sănătoasă, în mod automat. Șocuri asupra unor regiuni specifice au îmbunătățit empatia și abilitatea de concentrare, conform cercetătorilor.
Aceste cipuri de „control mental” emit impulsuri electronice ce alterează compoziția chimică cerebrală într-un proces numit „stimulare cerebrală profundă”.
Dacă se dovedesc eficiente, dispozitivele pot fi utilizate pentru a trata un număr de tulburări mentale și pentru a asigura un răspuns mai bun la terapie.
Cipurile au fost elaborate de oamenii de știință de la DARPA, o ramură a Departamentului American de Apărare ce dezvoltă noi tehnologii pentru armată. Cercetătorii de la Universitatea din California (UC) și Spitalul General din Massachusetts (MGH) le-au proiectat pentru a utiliza algoritmi de inteligență artificială ce pot detecta tiparele activității cerebrale asociate cu tulburările de dispoziție. Odată detectate astfel de tipare, cipurile pot genera șocuri electrice ce readuc creierul unui pacient înapoi într-o stare sănătoasă, în mod automat.
Experții sunt de părere că cipurile pot fi benefice pacienților cu o gamă de afecțiuni, de la boala Parkinson la depresie cronică.
Într-un interviu acordat revistei Nature, Edward Chang, un neurolog de la Universitatea din California, a declarat:
„Am învățat foarte multe despre limitările tehnologiei noastre actuale. Aspectul palpitant al acestor noi tehnologii este că pentru prima dată vom deschide o fereastră la nivelul creierului, prin care vom observa ce se petrece acolo când cineva revine la o stare proastă.”
Cipurile au fost testate pe șase persoane cu epilepsie, cărora li s-au implantat electrozi în creier pentru a le ține crizele sub observație. Cu ajutorul acestor electrozi, cercetătorii au putut depista ce se petrece în creier de-a lungul zilei. Implanturile mai vechi deja fac aceasta în mod constant, dar noua abordare permite echipei să genereze un șoc atunci când pacientul se confruntă cu o criză.
Ținând sub observație activitatea cerebrală a pacienților pe durata a una până la trei săptămâni, cercetătorii au putut crea un algoritm pentru a le „decoda” dispozițiile.
Echipa MGH a descoperit apoi că prin generarea de șocuri asupra regiunilor creierului responsabile cu luarea de decizii și cu emoțiile, participanții s-au descurcat mai bine la anumite sarcini. Acestea au inclus corelarea unor imagini corespondente cu numere și identificarea emoțiilor de pe chipurile oamenilor. Dificultăți de concentrare și probleme de empatie sunt caracteristice unei game de tulburări ale dispoziției.
Deși cercetătorii nu pot citi gândurile oamenilor prin intermediul acestor dispozitive, cipurile ridică anumite dileme etice. Alik Widge, director de inginerie la echipa MGH, a precizat: „Vom acea acces la activitatea ce le determină sentimentele”.
Grupul aparținând dr. Widge lucrează cu neuroeticieni pentru a aborda implicațiile morale ale muncii lor.
Rezultatele integrale ale studiului au fost publicate în revista Nature.
Citiți și:
Microciparea începe deja sa devina rutina pentru Epicenter și alte câteva companii
Citirea gândurilor a devenit posibilă, printr-o simplă scanare a creierului. A fost identificat… alfabetul gândirii!
yogaesoteric
23 aprilie 2018