Centrele de date IA secătuiesc planeta de energie și apă. Giganții BigTech se gândesc la instalarea acestora în spațiu. Cât de realist este?

Companiile care construiesc și închiriază frenetic centre de date sunt conștiente că suprasolicită rețelele electrice, generează emisii și consumă cantități mari de apă.

Cererea de energie electrică a centrelor de date pentru inteligență artificială (IA), în special, ar putea crește cu până la 165% până în 2030. Peste jumătate din energia care alimentează aceste facilități extinse provine din combustibili fosili, în timp ce se vorbește de combaterea crizei climatice.

Clustere în spațiu

Unele dintre cele mai mari nume din domeniul inteligenței artificiale spun că au o soluție: pur și simplu să amplaseze aceste clustere colosale de calculatoare în spațiu. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, i-a spus podcasterului Theo Vonn că, în opinia lui, o expansiune masivă a centrelor de date este inevitabilă. „Bănuiesc că, în timp, o mare parte a lumii va fi acoperită de centre de date”, a spus el.

„De fapt, aceasta nu este inevitabil, ci rezultatul alegerii unor companii extrem de bogate de a investi sume uriașe de bani. Altman a speculat că ar investi literalmente trilioane, iar OpenAI face parte din consorțiul din spatele proiectului Stargate, în valoare de 500 de miliarde de dolari”, precizează Gizmodo.

Altman este însă conștient că aceasta ar putea să nu fie pe placul tuturor. „Am discutat cu ecologiști”, a declarat el. Apoi, a făcut o sugestie: „Poate că am putea instala centre de date în spațiu”, a adăugat el. „Mi-ar plăcea să vă pot da răspunsuri mai concrete, dar suntem ezitanți.”

Ideea de a lansa pe orbită centre de date, dintre care cele mai mari pot acoperi peste un milion de metri pătrați, poate părea nerealistă. Dar Altman nu este singurul care o ia în considerare. Jeff Bezos și Eric Schmidt mizează, de asemenea, pe această idee.

Altman a propus crearea unei sfere Dyson de centre de date în jurul Soarelui, referindu-se la o ipotetică megastructură construită în jurul unei stele pentru a capta o mare parte din energia acesteia. Dezavantajul major al acestei idei este că, în fapt, construcția sa ar necesita probabil mai multe resurse decât cele disponibile pe Pământ și ar putea face planeta de nelocuit. Dar proiecte mai puțin radicale se apropie de realitate. Startup-uri precum Starcloud, Axiom și Lonestar Data Systems au strâns milioane de dolari pentru a le dezvolta.

Mari consumatoare de energie

În Statele Unite există cel puțin 5.400 de centre de date, de la cele de dimensiuni micro până la „hyperscalers” cu mii de servere, iar numărul acestora crește rapid. Se estimează că aceste facilități vor consuma până la 12% din energia electrică a țării până în 2028. Așadar, amplasarea lor în spațiu poate părea o soluție miraculoasă: rezolvarea problemei consumului de energie cu energie solară 24/7 și eliberarea comunităților de povara poluării aerului, zgomotului și apei.

Există o bază științifică reală în spatele acestei idei. Ali Hajimiri, inginer electrician și profesor în cadrul Proiectului de energie solară spațială al Caltech, a solicitat în 2016 un brevet pentru un „sistem de calcul paralel masiv în spațiu”, adică un centru de date. De atunci, costurile de lansare au scăzut (la aproximativ 1.500 de dolari pe kilogram, potrivit unei estimări), iar panourile solare au devenit mai ușoare și mai eficiente. Hajimiri și colegii săi au propus recent un sistem solar spațial ușor, care ar putea genera energie electrică la 10 cenți pe kilowatt-oră, semnificativ mai ieftin la scară largă decât sistemele comparabile de pe Pământ.

Teoretic, o astfel de tehnologie ar putea alimenta centrele de date orbitale precum cele imaginate de Altman, deși Hajimiri nu este încă sigur când ar putea fi construite la scara cerută de companii precum OpenAI. „Nu vreau să spun niciodată că ceva nu se poate face”, a afirmat el. „Dar există provocări asociate cu aceasta”.

Pe de o parte, sistemele pe care le imaginează procesează datele relativ lent în comparație cu cele de pe Terra. Acestea ar fi bombardate constant de radiații, iar „învechirea ar fi o problemă”, deoarece repararea sau modernizarea lor ar fi extrem de dificilă. Hajimiri crede că centrele de date din spațiu ar putea fi, într-o bună zi, o soluție viabilă, dar ezită să spună când ar putea veni acea zi. „Cu siguranță ar fi fezabil în câțiva ani”, a spus el. „Întrebarea este cât de eficiente ar fi și cât de rentabile ar deveni”.

Ideea de a plasa pur și simplu centrele de date pe orbită nu se limitează la speculațiile spontane ale tehnicienilor sau la reflecțiile profunde ale academicienilor. Chiar și unii oficiali aleși din orașele în care companii precum Amazon speră să construiască centre de date ridică această problemă. Nikki Lee, membru al consiliului local din Tucson, Arizona, a vorbit poetic despre potențialul acestora în cadrul unei audieri din august, în care consiliul a votat în unanimitate împotriva propunerii de construire a unui centru de date în orașul lor.

„Mulți oameni spun că centrele de date nu au ce căuta în deșert”, a spus Lee. Dar „dacă aceasta este cu adevărat o prioritate națională”, atunci accentul este necesar să fie pus pe „investirea fondurilor federale pentru cercetare și dezvoltare în studierea centrelor de date care vor exista în spațiu. Poate că vi se pare o idee nebunească și puțin science fiction, dar este ceva ce se petrece în realitate”.

La nivel micro

Este adevărat, dar aceasta se petrece la scară experimentală, nu industrială. O companie start-up numită Starcloud spera să lanseze în august un satelit de dimensiunea unui frigider, care să găzduiască câteva cipuri Nvidia, dar data lansării a fost amânată.

Lonestar Data Systems a depus acum câteva luni pe Lună un centru de date miniatural, care transporta informații prețioase, cum ar fi o melodie a trupei Imagine Dragons, deși modulul de aterizare s-a răsturnat și s-a distrus în timpul încercării. În lunile următoare sunt planificate mai multe lansări de acest fel.

Dar este „foarte greu de prevăzut cât de repede această idee va deveni fezabilă din punct de vedere economic”, a spus Matthew Weinzierl, economist la Universitatea Harvard, care studiază forțele pieței în spațiu. „Centrele de date spațiale ar putea avea unele utilizări de nișă, cum ar fi prelucrarea datelor spațiale și furnizarea de capacități de securitate națională”, a spus el. „Pentru a fi un rival semnificativ pentru centrele terestre, însă, acestea va fi nevoie să concureze în ceea ce privește costurile și calitatea serviciilor, ca orice altceva”.

Deocamdată, este mult mai scump de construit un centru de date în spațiu decât unul, spre exemplu, în Data Center Valley din Virginia, unde cererea de energie electrică s-ar putea dubla în următorul deceniu dacă nu ar fi reglementată. Și atâta timp cât opțiunea de a le construit pe Pământ rămâne mai ieftină, companiile motivate de profit vor favoriza extinderea centrelor de date terestre.

„Cu cât mai repede, cu atât mai bine”

Totuși, există un factor care ar putea încuraja OpenAI și alte companii să se îndrepte spre cer: acolo nu există prea multe reglementări. Construirea de centre de date pe Pământ necesită obținerea de autorizații municipale, iar companiile pot fi împiedicate de administrațiile locale ale căror rezidenți se tem că dezvoltarea centrelor de date ar putea să le consume apa, să le crească facturile la electricitate sau să supraîncălzească clima.

În spațiu, nu există vecini care să se plângă, a spus Michelle Hanlon, politolog și avocat care conduce Centrul pentru Drept Aerian și Spațial de la Universitatea din Mississippi. „Dacă sunteți o companie americană care dorește să construiască centre de date în spațiu, atunci cu cât mai repede, cu atât mai bine, înainte ca Congresul să spună: «A, este necesar să reglementăm asta»”, a spus el.

Citiți și:
De ce nu ne mai ajunge apa: Inteligența Artificială consumă cantități colosale
Criza apei: Opriți voi robinetul ca să ne adăpăm noi IA!

 

yogaesoteric
29 septembrie 2025