Istoria în mers. Spre noua ordine geopolitică multipolară. Cooperare sau confruntare?
Statele Unite ale Americii și Federația Rusă
După revenirea la Casa Albă a președintelui Donald Trump, la 20 ianuarie 2025, un alt eveniment important sub raport geopolitic a fost întâlnirea din 15 august dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Întâlnirea a avut loc departe de zgomotul de fond al Europei, în Alaska, teritoriu cucerit și colonizat de ruși, vândut americanilor în 1867. Locația întâlnirii din Alaska, la baza militară Elmendorf-Richardson de lângă Ancorage, a fost propusă de Trump și acceptată de Putin. Încărcătura simbolică și regia protocolului au fost deosebite. Alaska este teritoriul american unde cele două mari puteri sunt vecine (fâșia de graniță, între cele două insule Diomede, fiind de numai 4 km), ceea ce i-a permis președintelui Putin, întâmpinat de gazdă pe covorul roșu, să se exprime: „Bună ziua, dragă vecine, sunt încântat să te revăd sănătos și în viață”. Cei doi președinți au plecat împreună în limuzina prezidențială americană spre summit, deși limuzina rusă era deja la sol. Aeronava prezidențială Soiuz a fost escortată, atât la intrarea cât și la ieșirea din spațiul aerian ale Statelor Unite, de patru avioane de vânătoare americane.
Summitul, prevăzut mai întâi cu o participare de experți în format 5+5, urmată de o întâlnire între președinți, s-a desfășurat numai în formatul 3+3, cu participarea din partea americană a secretarului de Stat Marco Rubio și a trimisului special (pentru diversele misiuni de pace) Steve Witkoff, iar din partea rusă a ministrului de Externe Serghei Lavrov și a consilierului prezidențial Iuri Ușakov, fost ambasador la Washington, expert în relația cu SUA. Întâlnirea era programată pentru șapte ore, dar după trei ore pozițiile erau clarificate și presiunile americane pentru relaxarea exigențelor ruse au încetat.
Conferința de presă[1] a fost scurtă, s-a rezumat la declarațiile celor doi președinți. Președintele Putin a citit, opt minute, un document riguros elaborat de experți, președintele Trump a răspuns liber, numai patru minute.
Vladimir Putin: „Mă aștept ca acordurile de astăzi să devină un punct de referință, nu doar pentru rezolvarea problemei ucrainene, ci și pentru a lansa restabilirea relațiilor profesionale și pragmatice dintre Rusia și Statele Unite……. Suntem convinși că, pentru ca soluția să fie durabilă și pe termen lung, este necesar să eliminăm toate cauzele primare ale conflictului. Vedem dorința Președintelui Trump de a aprofunda esența și de a înțelege originile acestuia……. Să luăm în considerare toate preocupările legitime ale Rusiei și să restabilim un echilibru just al securității în Europa și în întreaga lume. Și sunt de acord cu președintele Trump, așa cum a spus astăzi, că, în mod natural, securitatea Ucrainei ar fi necesar să fie asigurată, de asemenea.”
Liderul de la Kremlin a menționat că Donald Trump a afirmat că războiul nu ar fi izbucnit dacă el [și nu Biden] ar fi fost președintele SUA, adăugând că este întru totul de acord cu această afirmație.
Donald Trump: „Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Foarte profund……. Am avut întotdeauna o relație fantastică cu președintele Putin, cu Vladimir. Am avut multe întâlniri dificile, dar bune……. Astăzi am avut o întâlnire foarte productivă și s-a ajuns la un acord asupra multor puncte, mai sunt foarte puține de rezolvat. Unele nu sunt atât de importante, unul este probabil cel mai important, nu l-am depășit dar avem șanse foarte mari să o facem.”
Conform unor scurgeri de informații, în privința viitoarei granițe dintre Federația Rusă și Ucraina, poziția președintelui Putin ar fi de acceptare a înghețării frontului în regiunile sudice, Herson și Zaporojie, dacă va obține controlul integral asupra regiunilor Donețk și Lugansk. Dar se pare că nu aici este linia roșie de la care negocierile nu au mai înaintat. După 30 de ani de expansiune NATO spre Est și cu o Federație Rusă refăcută economic și ca solidaritate internă, diplomația rusă a devenit rece, calculată și inflexibilă în problemele pe care le consideră vitale. Actuala formulă rusă de revenire de la confruntare la cooperare nu mai este cea din perioada Ronald Reagan ‒ Mihail Gorbaciov, când Gorbaciov, cu țara în haos și încântat de popularitatea sa în Occident, a cedat pas cu pas presiunilor americano-germane învăluite de celebra promisiune, exclusiv verbală, a secretarului de Stat american „Not one inch estward” („Niciun centimetru spre est)”[2].
La 14 august, cu o zi înaintea întâlnirii din Alaska, președintele Trump se exprimase: „Partenerii europeni să accepte sau să tacă”. Frustrarea președintelui Trump la intransigența poziției președintelui Putin ‒ imunizat sub raportul deciziei politice la căldura personală și curtoazia de protocol ‒ poate fi un factor al înăspririi retoricii lui Trump la adresa Federației Ruse, care a avut loc peste nu mai mult decât o lună. Nu cel decisiv, dar unul important.
Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană
La 18 august, Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe Volodimir Zelenski, care a fost însoțit de câțiva lideri europeni veniţi la Washington pentru a-l susține: preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO Mark Rutte.
Grupul a avut mai întâi o întâlnire de coordonare la ambasada Ucrainei. Zelenski a fost sfătuit din toate părțile să adopte un ton curtenitor și plin de cuvinte de mulțumire față de Trump, ceea ce a făcut, cu succes. Se știe că tonul impertinent al lui Zelenski ‒ obișnuit cu primirile triumfale la Washington în perioada Biden ‒ la precedenta vizită la Casa Albă (28 februarie 2025) a determinat atunci replici dure din partea președintelui Trump și a vicepreședintelui Vance.
De reținut din conferința de presă care a urmat întâlnirii din 18 august: Statele Unite nu vor mai arunca banii în gaura neagră a războiului din Ucraina, ci vor vinde Kievului arme, iar costurile vor fi suportate de europeni.
Trump: „Nu vreau să spun cine are cărțile cele mai bune, este războiul lui Biden, nu este războiul meu. Vrem să punem capăt acestui război. Nu mai dăm acum arme, vindem arme. Cifrele sunt de peste 300 de miliarde de dolari. Biden era un politician corupt. Cu administrația sa coruptă, care nu ar fi fost cazul să fie aleasă. Dacă eu aș fi fost președinte, războiul nu ar fi avut loc niciodată.”
Zelenski: „Acum cumpărăm arme și mulțumim pentru această ocazie, iar cei din Europa plătesc pentru asta. Nu e vorba doar de război, ci de garanții de securitate, este necesar să ne reînarmăm armata. Mă bucur că avem decizii bilaterale și că, datorită americanilor, avem acces la producție……. Constituția Ucrainei nu permite schimburi teritoriale; pentru a o amenda este nevoie de un referendum național.”
Cel mai vocal avocat al Kievului, în sensul vechii poziții Biden-UE – „continuarea susținerii Ucrainei până la victoria acesteia”[3] ‒ a fost președintele Franței. Emmanuel Macron nu va putea uita niciodată cum a fost ținut, la Moscova, în 8 februarie 2022, de președintele Putin la capătul opus al interminabilei mese la care a avut loc discuția în doi (în timpul pandemiei covid-19), cu fața la statuia lui Alexandru al II-lea. Era la un an după respingerea de către administrația Biden a Proiectului rus de Tratat de Securitate[4], care propunea înghețarea extinderii NATO spre granița Federației Ruse și reducerea arsenalului militar NATO din Europa de Est la nivelul lui 1997, anul Actului Fondator al Consiliului NATO-Rusia, iar Macron nu avea de oferit în această privință decât vorbe. În prezent Emmanuel Macron se autoplasează în centrul de imagine al Coaliției („Coalition of the willing” ‒ „Coaliția celor dispuși”) prin care „banii europenilor vor fi arși în războiul din Ucraina”, cum spunea recent un premier european.
Republica Populară Chineză și Federația Rusă
Între 31 august ‒ 1 septembrie, șefii a 25 de state și delegațiile din întreaga Asie și Orientul Mijlociu s-au întâlnit, în orașul chinez Tianjin, pentru summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai. OCS este o organizație regională de securitate cu 10 membri cu drepturi depline, printre care China, Federația Rusă, India, 14 țări partenere și câteva țări cu statut de observator, organizație care a devenit un pilon al eforturilor președintelui chinez Xi Jinping și ale președintelui rus Vladimir Putin de a reechilibra puterea globală în sensul multipolarismului geopolitic. Președintele Chinei, Xi Jinping, a lansat, în cadrul summitului OCS, o viziune pentru o nouă ordine globală de securitate și economie, menită să contracareze influența Statelor Unite.
Pe 3 septembrie a avut loc la Beijing, cu participarea șefilor de State OCS, o uriașă paradă militară aniversară a 80 ani de la „victoria poporului chinez împotriva agresiunii japoneze și a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial” (în Pacific, prin capitularea Japoniei, la 2 septembrie 1945). În alocuțiunea de deschidere a Paradei Victoriei, președintele Xi a afirmat: „Astăzi umanitatea se află din nou în fața alegerii între pace și război. China se poziționează ferm de partea justă a istoriei, nu este intimidată de nicio amenințare, și procesul păstrării vigorii națiunii chineze este de neoprit.”
Spre deosebire de perioadele, mult anterioare (Reagan-Gorbaciov, Clinton-Elțîn), intrate în conul de lumină al documentelor declasificate, nu putem cunoaște substratul profund al deteriorării drastice a climatului diplomatic din cursul lunii septembrie 2025. Amenințările, deocamdată verbale, ale președintelui Trump și răspunsurile inflexibile ale președintelui Putin au ridicat retorica descurajării nucleare la cea mai înaltă cotă de după vechea criză a rachetelor sovietice din Cuba (și americane din Turcia).
Note:
[1] Declarațiile complete ale lui Vladimir Putin și Donald Trump după summitul din Alaska
[2] M. E. Sarotte, Not One Inch: America, Russia, and the Making of Post–Cold War Stalemate. Yale University Press, 2021.
4] Proiect de Tratat între Federația Rusă și Statele Unite ale Americii privind garanțiile de securitate (cu traducere automată în română)
Citiți și:
Trumputinescu
Adrian Severin: Europenii nu se tem de Rusia, ci de înțelegerea ruso-americană
yogaesoteric
22 octombrie 2025