Incapabilul Bolojaf a pus biruri degeaba pe români, creșterea la buget fiind de doar 0,2% față de 2025

Creșterile de taxe și măsurile de austeritate promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan nu au adus, cel puțin în primele două luni din 2026, saltul de încasări bugetare care a fost sugerat în discursul public. În paralel, premierul avertizează că România se pregătește pentru o nouă creștere a inflației, pe fondul efectelor produse de războiul din Orientul Mijlociu, al scumpirii carburanților și al presiunilor care se transferă deja spre agricultură și, implicit, spre prețul alimentelor.

Datele oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor, citate de jurnaliștii de la Gândul arată că veniturile fiscale ale statului ‒ adică încasările din taxe și impozite ‒ au reprezentat 2,6% din PIB în primele două luni din 2026, față de 2,4% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Diferența este, așadar, de numai 0,2% din PIB, în ciuda unei perioade marcate de majorări succesive de taxe și de măsuri prezentate drept reforme. În termeni nominali, sumele colectate au crescut, însă această evoluție este relativizată de faptul că au crescut și PIB-ul, și inflația. Din acest motiv, comparația relevantă rămâne cea raportată la Produsul Intern Brut, iar aici avansul este minim.

Guvernul Bolojan a majorat aproape toate categoriile importante de taxe, de la TVA la impozite locale și taxe vamale. Printre măsurile menționate se află și creșterea TVA standard de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025. Cu toate acestea, cifrele Ministerului Finanțelor indică faptul că aproape toate categoriile de venituri fiscale nu au înregistrat creșteri semnificative în ianuarie-februarie 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar unele chiar au scăzut. Un exemplu invocat explicit este cel al accizelor. Deși accizele au fost majorate, statul a încasat mai puțin ca pondere în PIB: 0,4% din PIB în 2025, față de 0,3% din PIB în 2026. Această discrepanță între presiunea fiscală suplimentară și rezultatul modest în colectare vine într-un context economic deja deteriorat.

România a intrat, potrivit articolului, în recesiune tehnică, adică a înregistrat scădere a PIB timp de două trimestre consecutive. În plus, după intrarea în vigoare a primei runde de majorări fiscale, inflația a urcat spre 10%. În același timp, șomajul a reintrat pe creștere, iar consumul a scăzut în ultima parte a anului 2025 și la începutul lui 2026.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a venit cu un nou avertisment public, în care a explicat că efectele crizei din Orientul Mijlociu se vor vedea și în România, prin inflație mai mare și alimente mai scumpe.

Bolojan a admis existența unor încasări suplimentare din TVA, dar a susținut că ele nu sunt atât de mari pe cât se afirmă în spațiul public: „Cu siguranță au fost încasări suplimentare, de exemplu, la TVA, dar aceste încasări nu sunt la nivelul care se vehiculează. Una este TVA-ul plătit de cetățean la pompă, alta este TVA-ul plătit de companii, care intră în diverse forme de deducere”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a explicat că scumpirea carburanților produce efecte în lanț în economie și că estimările de inflație vor fi afectate nu doar în România, ci la nivel global. „Aceste scumpiri ale carburantului impactează lanțuri diverse și estimările de inflație probabil că vor fi ușor afectate nu numai în România, vor fi impactate în toată lumea”, a spus Bolojan.

Șeful Guvernului a legat direct criza regională și blocajele de transport de costurile din agricultură. Potrivit acestuia, problemele logistice au afectat piața îngrășămintelor, iar acest fapt va fi resimțit ulterior în prețurile produselor agricole. „Aceste blocaje de transport au creat probleme serioase pentru îngrășămintele pentru agricultură. Avem o creștere de 20-30% la îngrășăminte și asta se va transfera în prețul legumelor care vor fi însămânțate în această primăvară. Efectele le vom resimți în toamna acestui an”, a declarat Ilie Bolojan. Întrebat cât ar putea crește inflația, premierul a refuzat să avanseze o cifră exactă, motivând că totul depinde de durata conflictului din Orientul Mijlociu.

„Nu aș vrea să fac estimări de tipul acesta, pentru că dacă, ipotetic, situația s-ar liniști în 2-3 săptămâni în Orient, atunci efectele vor fi mici, vor fi resimțite mai puțin. În schimb, dacă criza se va prelungi, atunci efectul asupra inflației se va resimți mai puternic”, a explicat Bolojan.

Imaginea de ansamblu este una incomodă pentru Executiv. Pe de o parte, populația și economia suportă costurile unei politici fiscale mai dure: TVA mai mare, accize mai mari, scumpiri, consum în scădere, șomaj în creștere și presiune inflaționistă.

Pe de altă parte, rezultatul bugetar, cel puțin până acum, rămâne modest: doar 2,6% din PIB venituri fiscale în ianuarie-februarie 2026, față de 2,4% din PIB în aceeași perioadă din 2025. În plus, tabloul riscă să se agraveze. Materialul Gândul atrage atenția că, odată cu scumpirea carburanților provocată de războiul din Iran, dar și în contextul eliminării plafonării prețurilor la alimente de bază și la gaze naturale, sunt așteptate noi valuri de scumpiri. Cu alte cuvinte, creșterea prețurilor pare tot mai sigură, în timp ce beneficiul bugetar al avalanșei fiscale rămâne, cel puțin deocamdată, limitat.

Citiți și:
Radu Georgescu: Inflația în România va fi în curând 20%. Se anunță o perioadă cu turbulențe economice puternice
Jumătate din rezervele de carburanți se află în afara țării. Aurul la Londra, gazele în Ucraina. Ce mai urmează?

yogaesoteric
8 aprilie 2026