Ipocrizia rușinoasă a Berlinului în privința Nord Stream

Descoperirea unei drone la Leipzig și sancțiunile împotriva Rusiei

Privite mai atent, măsurile-fulger luate de cabinetul de la Berlin împotriva instituțiilor rusești se dovedesc a fi un simplu spectacol politic. În vreme ce, în cazul atacurilor asupra propriei infrastructuri energetice, se închid ochii și se răspunde cu pachete suplimentare de miliarde, o singură tentativă de sabotaj dejucată e de ajuns ca să declanșeze spirala escaladării. Cei care suferă de pe urma acestei diplomații capricioase sunt cetățenii, prin scumpiri și prin riscuri de securitate sporite.

Guvernul german a luat o hotărâre. Nu în urma unei sentințe definitive, nici pe baza unui dosar public de probe, ci după trei săptămâni de coacere politică. La 1 septembrie 2026, guvernul federal declară Rusia responsabilă pentru drona descoperită pe aeroportul Leipzig-Halle. Ministrul de Interne Alexander Dobrindt, creștin-social din CSU, vorbește despre anchete polițienești, tipare de infracțiuni și informații de la servicii. În fața presei, el a declarat (1):

„Privite în ansamblu, anchetele polițienești, tiparele de infracțiuni și informațiile serviciilor demonstrează responsabilitatea Rusiei pentru tentativa de atentat de la aeroportul din Leipzig. Prin urmare, guvernul federal ajunge la concluzia că Rusia este responsabilă pentru atacul hibrid de la Leipzig din 4 august.”

Ministrul de Externe Johann Wadephul, creștin-democrat din CDU, anunță un pachet amplu de sancțiuni. Uniunea Europeană și NATO își exprimă solidaritatea (2). Moscova respinge orice responsabilitate și anunță contramăsuri (3). Până aici, coregrafia oficială.

Aeroportul Leipzig-Halle este un nod de tranzit pentru livrările de armament către Ucraina (4). În noaptea de 4 spre 5 august 2026, în jurul orei 23:42, în zona de securitate, printre avioanele de marfă ucrainene, este descoperită o dronă încărcată cu exploziv. Detonatorul e defect. Potrivit informațiilor din anchetă, aparatul urma să lovească un avion ucrainean Antonov care transporta echipament militar. Drona nu are lumini de poziție, dar are cameră video, router 5G, două cartele SIM și o baterie suplimentară. Poliția judiciară federală, BKA, presupune că putea fi comandată prin rețeaua de telefonie mobilă, teoretic de oriunde din lume. Camerele de supraveghere arată că, pe la 19:30, s-a izbit întâi de aripa unui Antonov parcat, a ricoșat din rezervorul de combustibil și a rămas întinsă pe spate. Lângă aparat, anchetatorii găsesc o cutie de conserve cu circa 600 de grame de Semtex. Doar declanșatorul defect a împiedicat detonarea (5).

Trei aparate, doi explozivi, o decizie politică

Autoritățile vor vorbi ulterior despre mai multe drone. Una se află pe teritoriul aeroportului. Informațiile despre coliziunea unei a doua drone cu un avion de marfă DHL, în jurul orei 00:03, după decolare, sunt considerate ulterior improbabile. Anchetatorii înclină să creadă că acolo a fost o pasăre, deși la ampenajul aeronavei, examinat la Hanovra, s-a constatat o avarie și s-a exclus coliziunea cu o pasăre (6). O a treia dronă e găsită în seara zilei de 14 august pe un câmp din Kabelsketal, imediat la vest de aeroport. A doua zi ar fi fost descoperită acolo o substanță care, la o primă evaluare, ar fi putut fi aproximativ 50 de grame de hexogen.

Pe 11 august, echipele de căutare găsesc motorul și rotorul. La Kursdorf, în nordul aeroportului, o antenă cu componente electronice e lipită de un copac. Lângă ea, pământ ars și piese metalice.

Se prelevează urme de ADN de calitate variabilă de pe dronă, de pe dispozitivul exploziv și din împrejurimile locului faptei. O urmă pare să ducă spre Lituania. O potrivire ar putea avea legătură cu un alt caz. Nu se confirmă expres o legătură cu complotul anterior vizând coletele DHL, dar se confirmă paralelele. Acum doi ani, o rețea de agenți de unică folosință recrutați în Lituania, trecând prin Polonia spre Germania, dispozitive incendiare în transportul aerian, coordonate, potrivit anchetei, de GRU, serviciul de informații militare rus, colete în flăcări la Leipzig, Birmingham și Varșovia. Se pare că, pe atunci, un tânăr ucrainean recrutat ar fi călătorit și el în Germania și ar fi ridicat piese de drone, suporturi și conserve.

Dobrindt califică tehnica și organizarea drept profesioniste, iar execuția drept una de nivel inferior, făcută cu agenți de unică folosință. Anumite componente, explozivi și dispozitive de aprindere sunt cunoscute din alte operațiuni rusești și din războiul din Ucraina. Informațiile serviciilor indică persoane care ar fi acționat în numele unor autorități de stat ruse. O persoană ar fi legată de un serviciu secret rus. Arestările nu au reușit. Nu toate informațiile sunt făcute publice, fiindcă rețeaua ar fi încă activă și fiindcă sursele serviciilor străine nu pot fi dezvăluite. În final, atribuirea responsabilității rămâne o decizie politică (7). Potrivit lui Dobrindt, guvernul federal nu privește Leipzigul izolat, ci ca parte dintr-o serie de alte activități hibride. Prin urmare, Germania trebuie să se aștepte să rămână țintă. În plus, există riscul ca pe viitor astfel de acțiuni să urmărească pagube mai mari. El a precizat (8):

„Nu ne aflăm în război, dar suntem zilnic ținta războiului hibrid.”

Faptul că politicienii vorbesc despre „război hibrid”, dar în același timp țin sub cheie concluziile esențiale privind probele și trec peste neconcordanțele din anchetă, dă naștere suspiciunii că un incident neclar e instrumentalizat pripit pentru a susține propria narațiune despre amenințare, în loc să se prezinte publicului fapte verificabile (9).

Etalonul care s-a înecat în Marea Baltică

Aici începe dubla măsură, și nu e deloc subtilă. Același stat care, în cazul Leipzig, a dat lovitura diplomatică în câteva zile, nu a numit ani la rând Ucraina drept vinovată pentru distrugerea conductei Nord Stream, deși, potrivit mai multor documente, nimeni nu contestă serios că făptașii ucraineni au distrus conducta (10). Fostul ministru al Cancelariei, social-democratul Wolfgang Schmidt, laudă efortul de anchetă al Poliției Federale condusă de Dieter Romann. Reporterul de la Wall Street Journal Bojan Pancevski scrie, pe baza mai multor surse de rang înalt, că fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, l-ar fi informat personal pe președintele Volodimir Zelenski înainte de atentat (11). Cu toate acestea, guvernul german continuă să livreze miliarde și armament (12).

Cazul A. Suspiciuni nedovedite sau ținute ascunse de servicii împotriva Rusiei duc imediat la închideri de consulate, gesturi de boicot și retorică a sancțiunilor, care lovesc în primul rând propria industrie și propriii consumatori.

Cazul B. Un atac asupra arterei energetice a republicii e răsplătit cu blocaje juridice și cecuri suplimentare.

Exact această discrepanță o semnalează purtătorul de cuvânt pentru politică externă al AfD, partidul de dreapta radicală Alternativa pentru Germania, Markus Frohnmaier (13):

„Împotriva Rusiei se ajunge la escaladare în câteva zile, în timp ce față de Ucraina, chiar și după Nord Stream, practic totul rămâne fără consecințe. Asta nu e o politică de securitate consecventă, ci o politică externă cu două măsuri.”

Și în restul spectrului politic german cursul guvernului se lovește de rezistență. Sahra Wagenknecht, fondatoarea BSW, formațiunea de stânga care îi poartă numele și care cere negocieri cu Moscova, acuză Berlinul de o reacție periculoasă și disproporționată. Chiar și dacă suspiciunile s-ar confirma, spune ea, un incident cu drone neînarmate, fără pagube materiale, nu justifică măsuri care alimentează riscul unei confruntări militare directe cu Rusia. Ea denunță vehement ceea ce consideră o dublă măsură. În vreme ce guvernul federal a lăsat în mare parte fără consecințe atacul asupra conductelor Nord Stream, atribuit Ucrainei, cancelarul Friedrich Merz alimentează acum o spirală a escaladării și împinge țara, cu ochii deschiși, spre pericolul unui război devastator (14):

„Chiar dacă Rusia ar fi în spatele acestui incident, o dronă care nu a provocat niciun prejudiciu nu e un motiv să alimentezi o escaladare extrem de periculoasă, care ar putea duce la un război cu Rusia ce ar costa viața a milioane de oameni. Ciudat e că dronele atribuite Rusiei nu explodează niciodată, în timp ce singurul atac care a produs distrugeri masive în dauna țării noastre, atacul terorist asupra Nord Stream, nu a pornit din Rusia, ci din Ucraina, iar aici reacția guvernului federal se lasă așteptată până astăzi. Merz ne duce tot mai aproape de un război cu Rusia.”

Ulrich Siegmund, liderul AfD din Saxonia-Anhalt, cere diplomație în locul unor noi sancțiuni și întreabă ce a produs până acum politica armelor și a fondurilor în evoluția războiului. Clara Bünger, expertă în afaceri interne din partea partidului de stânga Die Linke, cere dovezi verificabile independent, în locul unor simple rapoarte ale serviciilor (15).

Merz amenință, dar trimite doi miniștri în față

Cancelarul Friedrich Merz a anunțat pe ton marțial că făptașii vor plăti (16):

„Guvernul federal impune un preț autorilor atacurilor hibride. Vor plăti pentru asta. Ne menținem cursul. Guvernul federal sprijină Ucraina cu perseverență. Astăzi suntem cel mai puternic susținător al ei, nu ca să prelungim războiul, ci ca să impunem negocierile de pace.”

În seara decisivă de marți, însă, a rămas invizibil. Au luat cuvântul Dobrindt și Wadephul (17). Din cercurile guvernamentale se conturează două explicații. Se dorește păstrarea unor măsuri mai dure pentru cazul unui atac ulterior reușit (18). Iar Merz, cu rezultate slabe în sondaje în plină campanie, preferă să lase membrii mai populari ai cabinetului să anunțe prețul escaladării.

Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord, cel care permite unui aliat să ceară consultări de urgență atunci când se simte amenințat, nu este invocat, în mod deliberat. Se spune în cercurile interne că Polonia a făcut față atacurilor cu rachete fără să-l invoce (8). Germania ar fi necesar să demonstreze singură că e capabilă să reacționeze. Merz vorbește la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu americanii. În septembrie urmează să fie livrate alte rachete antiaeriene IRIS-T, câteva mii de drone de atac și o cooperare intensificată în domeniul informațiilor. O reacție cinetică, adică o ripostă militară propriu-zisă, așa cum cere analistul de securitate Nico Lange prin analogie cu loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, nu are loc. Deputatul creștin-democrat Roderich Kiesewetter, fost ofițer de stat major, cere rachete de croazieră Taurus și activarea articolului 4, califică pachetul anunțat drept previzibil și scrie pe X (19):

„Măsurile anunțate cu vorbe mari, prin care statul terorist Rusia ar urma să «plătească», rămân mult sub ceea ce ar fi necesar.”

Lange, la rândul lui, spune că nimeni de la Kremlin nu va avea o noapte albă (20).

Politică simbolică fără efect, sau cum catalogul german de sancțiuni devine o farsă

Ca să dea propriei populații impresia de forță și hotărâre, miniștrii federali au anunțat un pachet de măsuri naționale împotriva Federației Ruse. Guvernul a dispus închiderea Consulatului General al Rusiei de la Bonn începând cu 18 septembrie, a reziliat contractul institutului cultural „Casa Rusă”, aflat din 1984 pe Friedrichstraße din Berlin, și a înăsprit controalele la intrare pentru cetățenii ruși. În plus, Wadephul a anunțat convocarea ambasadorului rus Serghei Nechaev și a promis că va spori presiunea asupra așa-numitei „flote fantomă”, petrolierele vechi și prost asigurate cu care Rusia își exportă țițeiul ocolind sancțiunile, din Marea Baltică (21). Ceea ce pare o linie dură rămâne, în practică, fără efect. Singurul rezultat palpabil e că se taie ultimele canale diplomatice rămase. Motivarea Ministerului de Externe e pe măsură de drastică (21):

„Comportamentul periculos al Federației Ruse, așa cum a fost descris, se înscrie într-o lungă serie de încercări de destabilizare, dezinformare, amenințări, sabotaj și agresiune față de Europa. Din păcate, Germania nu face excepție. Conducerea Rusiei se poziționează față de țara noastră cu ostilitate deschisă. Aș dori să subliniez că această stare a relațiilor noastre nu este în interesul guvernului federal.”

Moscova va reacționa, ca de obicei, simetric la expulzarea diplomaților și la problema consulatelor. După ce Germania a închis deja în anii precedenți consulatele de la Hamburg, Leipzig, Frankfurt și München, ultimul consulat general german rămas, cel de la Sankt Petersburg, se află acum în pragul închiderii. La fel, închiderea centrului cultural de pe Friedrichstraße va duce inevitabil la o contramăsură împotriva Institutului Goethe din Rusia, adică la încetarea completă a schimburilor culturale.

Cum distruge obsesia sancțiunilor propriile temelii europene

Pasiunea obsesivă cu care Uniunea Europeană pregătește deja al douăzeci și doilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei seamănă cu o misiune economică sinucigașă. De la izbucnirea conflictului, Occidentul se învârte în cerc și încearcă să pună în genunchi, prin interdicții comerciale, o mare putere bogată în resurse. După patru ani, bilanțul acestei strategii e o deziluzie. Rusia și-a redirecționat rapid fluxurile de export de petrol și gaze, a câștigat parteneri noi în Asia și și-a crescut comerțul bilateral cu China până în 2025 la un volum record de aproape 230 de miliarde de dolari (22). După excluderea din sistemul de plăți internaționale SWIFT, Moscova folosește fără probleme sistemul chinezesc CIPS (23).

Măsurile occidentale nu au izolat Rusia, ci au accelerat apariția unei noi arhitecturi eurasiatice de securitate și economie. Odată cu semnarea pactului strategic trilateral între Iran, Rusia și China, în ianuarie 2026 (24), și cu acordurile militare cu Coreea de Nord, s-a consolidat o contra-alianță care îngreunează soluțiile diplomatice (25). Se văd și efectele în interiorul societății. Presiunea externă unește populația, astfel încât, potrivit centrului de sondare Levada, popularitatea lui Vladimir Putin se menține constant peste optzeci la sută.

În schimb, efectele negative ale acestei politici lovesc din plin economiile europene. De la embargoul petrolier din 5 decembrie 2022 și de la dispariția gazului rusesc ieftin, importurile de energie s-au scumpit drastic (26), ceea ce paralizează unul dintre motoarele exporturilor germane. Inflația ridicată și persistentă obligă băncile centrale să țină dobânzile sus timp îndelungat, ceea ce blochează investițiile. În plus, europenii riscă o dispută pentru activele rusești înghețate la depozitarul belgian Euroclear, în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro (27). În timp ce autoritățile germane blochează la rândul lor active rusești, investițiile germane în Rusia, estimate la 100 de miliarde de euro, precum și cele aproximativ 1.500 până la 2.000 de companii germane rămase pe teritoriul rus se află sub risc direct de expropriere din partea Kremlinului.

Strategia occidentală de sancțiuni viza să pună Rusia în genunchi. Din ea reiese, în final, mai ales un aspect. Cine vrea să izoleze economic cea mai mare putere a lumii în materie de materii prime își supraevaluează enorm propria forță.

Ecou rece dinspre Moscova

În vreme ce la Berlin valurile de indignare se succed, valul de acuzații se lovește, pe scena internațională, de un context profund divizat. Din Moscova vine imediat respingerea acuzațiilor germane. Putin califică măsurile germane drept o greșeală gravă, dovezile drept falsificate, iar motivele drept determinate de politica internă. Ca să sublinieze lipsa de temei a acuzațiilor, șeful Kremlinului a făcut o paralelă cu dezbaterea despre conductele distruse din Marea Baltică, un caz în care Berlinul ar fi atribuit tot pripit responsabilitatea părții ruse, deși asta contrazice orice logică economică. În acest context, i-a retras direct încrederea cancelarului Merz și a subliniat viitorul politic șubred al conducerii de la Berlin (29):

„Unde sunt dovezile? Ei bine, acum tocmai s-au prezentat dovezile. Aș vrea să reamintesc că, nu demult, acum câteva luni, cu cel puțin un an în urmă, guvernul german a acuzat Rusia că am aruncat în aer conductele Nord Stream. M-am întrebat atunci cum s-a putut ajunge la o asemenea absurditate, în condițiile în care noi avem interesul de a vinde gaz în Europa. După părerea mea, asta contravine limpede intereselor poporului german. […….] Merz a pierdut încrederea cetățenilor, fiindcă nu apără interesele naționale ale Germaniei.” (30)

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, respinge afirmațiile ca fiind o construcție bazată pe pretexte forțate și întoarce situația, acuzând Berlinul că sponsorizează adevăratul terorism de stat prin ajutoare de miliarde și livrări de armament greu către Kiev. La rândul lui, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cere dovezi concrete pentru acuzații atât de grave și avertizează asupra unei spirale de escaladare necontrolată (31):

„Când se formulează asemenea acuzații grave, ele ar fi necesar să fie susținute cumva. E limpede că Germania merge pe calea escaladării.”

Ambasadorul rus Serghei Nechaev respinge și el acuzațiile ca absurde, în timp ce reprezentanța rusă vorbește, într-o declarație dură, despre o provocare pusă la cale în grabă. Această escaladare fără precedent, care ar servi exclusiv intereselor conducerii de la Kiev, lobby-ului european al reînarmării și profiturilor din cooperările în domeniul armamentului, are consecințe pe care guvernul federal german va fi necesar să le suporte în întregime (32).

Capitulare prin supunere față de alianță

Afacerea dronelor de la Leipzig dezvăluie esența unei politici externe germane care nu se mai simte obligată să-și protejeze propriul sistem național, ci se supune unei logici de subordonare geopolitică. Faptul că guvernul federal declară imediat stare de urgență diplomatică după o tentativă de atentat eșuată și executată stângaci, în timp ce înghite, tace și continuă să plătească pentru sabotarea fără precedent a propriei infrastructuri esențiale din Marea Baltică, nu e o dovadă de duritate. E o punere în scenă jenantă a propriei neputințe. Leipzigul îi servește Berlinului drept scenă ieftină pentru curaj de fațadă. Acolo se poate simula hotărârea fără riscuri, fiindcă inamicul e deja stabilit în scenariu. În cazul Nord Stream, în schimb, ar fi necesar să privești un aliat în ochi, iar clasa politică de la Berlin se teme de asta.

Acest mecanism flagrant de dublă morală dezvăluie declinul insidios al suveranității germane. Dreptul, probele și integritatea statului mai sunt considerate etaloane doar atunci când se potrivesc narațiunii. Dacă identitatea autorilor nu se încadrează în viziunea geopolitică asupra lumii, distrugerea arterelor vitale ale Germaniei se transformă într-o notă de subsol neglijabilă.

Această declarație de faliment în politica externă demască trei realități fatale.

• Simbolism laș. Închiderea consulatelor și a centrelor culturale nu e o lovitură geopolitică eficientă, ci un urlet politic pentru camerele de filmat. În timp ce la Kremlin se zâmbește obosit la protestul formal al Germaniei, Berlinul vinde grupuri de diplomați care se oglindesc reciproc drept o victorie a politicii de apărare.
• Autodistrugerea ca rațiune de stat. Cele douăzeci și unu de pachete de sancțiuni nu au oprit războiul, ci au ruinat industria națională, au alimentat inflația și au oferit Washingtonului și Beijingului piețe noi. Cine impune sancțiuni care lovesc în primul rând propriii cetățeni nu practică o politică de securitate, ci distrugerea prosperității din convingere.
• Loialitate de vasal. Dacă distrugerea propriei aprovizionări cu energie, provocată din tabăra partenerilor, rămâne fără consecințe, noțiunea de securitate națională a ajuns o farsă. Guvernul Merz nu dă dovadă de forță, ci demonstrează că a acceptat fără să crâcnească statutul Germaniei de teren de manevră geopolitică.

Cine declară că Leipzigul e o crimă de stat și că Nord Stream e o pagubă colaterală a istoriei nu face lumină, ci se autoamăgește. Conducerea de la Berlin nu-și protejează cetățenii de război și de sabotaj. Se protejează doar de conștientizarea faptului că, de multă vreme, nu mai e stăpână în propria casă.

Autor: Janine Beicht

Surse și note

(1) BR – Dobrindt: Rusia, responsabilă pentru incidentul cu drona de la Leipzig – https://www.br.de/nachrichten/deutschland-welt/dobrindt-russland-verantwortlich-fuer-leipziger-drohnenvorfall,VTy00Nh

(2) rbb24 – Casa Rusă, Berlin – https://www.rbb24.de/politik/beitrag/2026/09/berlin-mitte-russisches-haus-bundesregierung-anschlag-russland.html

(3) Tagesspiegel – Amenințarea dinspre Rusia – https://www.tagesspiegel.de/politik/dpa-bedrohung-aus-russland-16007310.html

(4) MDR – Leipzig-Halle, transporturi militare – https://www.mdr.de/nachrichten/deutschland/politik/leipzig-halle-militaer-transporte-ukraine-russland-bundeswehr-nato%2Cflughafen-390.htm

(5) Tagesschau – Investigație NDR/WDR, dronele de la Leipzig – https://www.tagesschau.de/investigativ/ndr-wdr/drohnen-leipzig-100.html

(6) Tagesschau – Investigație NDR/WDR, drona de la Leipzig – https://www.tagesschau.de/investigativ/ndr-wdr/drohne-leipzig-110.html

(7) Tagesschau – Știre de ultimă oră, guvernul federal – https://www.tagesschau.de/eilmeldung/bundesregierung-drohne-flughafen-leipzig-halle-russland-100.html

(8) ZDFheute – Incidentul cu drona de la Leipzig – https://www.zdfheute.de/politik/deutschland/drohnen-vorfall-leipzig-russland-verantwortlich-100.html

(9) apolut – Tilo Gräser – https://apolut.net/bundesregierung-eskaliert-unerklarten-krieg-gegen-russland-von-tilo-graser/

(10) Euractiv – Ucrainean arestat în Croația pentru sabotajul Nord Stream – https://euractiv.com/de/news/ukrainer-wegen-sabotage-an-der-nord-stream-in-kroatien-festgenommen/

(11) Conferință de presă guvernamentală, 20 aprilie 2026 – https://www.bundesregierung.de/breg-de/aktuelles/regierungspressekonferenz-vom-20-april-2026-2422158

(12) Guvernul federal – Germania ajută Ucraina – https://www.bundesregierung.de/breg-de/aktuelles/deutschland-hilft-der-ukraine-2160274

(13) Arhivă – declarația Frohnmaier – https://archive.ph/Vbi3m#selection-2637.108-2637.388

(14) Sahra Wagenknecht pe X – https://x.com/SWagenknecht/status/2095040887478768061?s=20

(15) n-tv – Thiele: pentru Putin situația merge în fond conform planului – https://www.n-tv.de/politik/17-08-Thiele-Fuer-Putin-laeuft-das-im-Grunde-alles-nach-Plan-id30859357.html

(16) Declarația cancelarului Merz, video – https://www.youtube.com/watch?v=KWwsfcbBkas&t=52s

(17) Tagesschau – Știre de ultimă oră – https://www.tagesschau.de/eilmeldung/bundesregierung-drohne-flughafen-leipzig-halle-russland-100.html

(18) Arhivă – https://archive.is/Vbi3m

(19) Roderich Kiesewetter pe X – https://x.com/RKiesewetter/status/2094825721000869923

(20) Welt – Nico Lange despre reacția Germaniei – https://www.welt.de/politik/video6a96fa92d32756d4be19bcf1/deutschlands-reaktion-zu-lasch-ich-glaube-nicht-dass-man-im-kreml-jetzt-eine-schlaflose-nacht-hat.html

(21) Ministerul de Externe german – comunicat – https://www.auswaertiges-amt.de/de/newsroom/2800598-2800598

(22) Finanzen100 – paradoxul gazului rusesc – https://www.finanzen100.de/news/das-russische-gas-paradox-rekordimporte-kurz-vor-dem-verbot_dee24985-eea3-4d0c-b916-58f2e0f79711.html

(23) CIPC – CIPS și agresiunea Rusiei – https://cipc.pipeclubs.com/cipc-and-russias-aggression/

(24) Middle East Monitor – pactul strategic trilateral Iran-China-Rusia – https://www.middleeastmonitor.com/20260129-iran-china-and-russia-sign-trilateral-strategic-pact/

(25) CSIS Beyond Parallel – cooperarea Coreea de Nord-Rusia – https://beyondparallel.csis.org/north-korea-russia-cooperation-2

(26) Eurostat – importurile de energie – https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20230328-1

(27) Spiegel – venituri din activele rusești înghețate – https://www.spiegel.de/wirtschaft/russland-ukraine-milliarden-ertraege-aus-eingefrorenen-russischen-vermoegen-fuer-ukraine-a-7f33e04d-6da9-494e-a49e-bcb6dc294eaf

(28) TRT Deutsch – https://www.trtdeutsch.com/article/12059798

(29) Tagesspiegel – Putin califică reacția germană drept o greșeală gravă — https://www.tagesspiegel.de/politik/drohnenangriff-auf-leipziger-flughafen-putin-bezeichnet-deutsche-reaktion-als-schweren-fehler-und-geht-merz-an-16005949.html

(30) Citat Putin, pe X – https://x.com/Raeubertochtah/status/2095038216814436549?s=20

(31) Welt – Kremlinul: Germania merge pe calea escaladării – https://www.welt.de/regionales/sachsen/article6a9714a9518a586e1855ff1e/kreml-deutschland-geht-weg-der-eskalation.html

(32) Watson – ambasadorul rus: acuzațiile Berlinului sunt absurde – https://www.watson.ch/international/deutschland/595012115-russischer-botschafter-berlins-drohnen-vorwuerfe-absurd

Citiți și:
Războiul din Ucraina: Occidentul agravează situația
Nimic grav nu ni se poate petrece

 

yogaesoteric
16 septembrie 2026